Ambasadorul Israelului in Suedia a vandalizat o expozitie de arta la Stockholm. Departe de a avea remuscari pentru aceasta fapta, el a dat vina pe “antisemitismul europenilor” si a fost chiar sustinut de oficialii de la Ierusalim.

Reflectind criza profunda din relatiile cu Europa, ambasadorul Israelului in Suedia a primit un sprijin ferm la Ierusalim, dupa ce a vandalizat o opera de arta dintr-o expozitie din Stockholm in care i s-a parut ca vede o glorificare a atentatelor sinucigase palestiniene.

Izbucnirea nervoasa a lui Zvi Mazel – surprinsa de camerele de securitate inainte de a fi escortat catre iesirea din Muzeul National de Antichitati din Stockholm — a alimentat dezbaterea asupra libertatii artistice si perceptiei Israelului in Europa. Insa Mazel a spus ca acestea sint teme minore in comparatie cu ceea ce el a descris drept un val de antisemitism european care ii aminteste de anii dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.

“Aceasta expozitie este punctul culminant al citorva zeci de evenimente anti-israeliene si anti-evreiesti petrecute in Suedia”, a declarat diplomatul pentru Associated Press. “Cand nu protestezi impotriva lor, devine din ce in ce mai rau. Trebuie oprite cumva, chiar deviind de la procedurile diplomatiei”.

Piesa expusa, intitulata “Alba ca zapada si nebunia adevarului”, consta intr-o mica barca aflata intr-un bazin cu apa colorata in rosu. Pe vas se afla o imagine infatisind-o pe Hanadi Jaradat, militanta a Jihadului Islamic, care s-a sinucis pe 4 octombrie 2003 la Haifa intr-un atentat care a provocat moartea a 21 de oameni.

Camerele de supraveghere ale muzeului l-au surprins pe Mazel intr-o stare de agitatie, tragind furios de un cablu de tensiune incercind sa stinga spoturile care luminau exponatul si apoi aruncind catre acesta unul din spoturi. Pe cind era scos afara cu forta, le-a spus privitorilor ca “Jaradat mi-a omorat 21 de frati si surori”.

Iesirea nervoasa a diplomatului a tinut prima pagina in ziarele din Israel si din Suedia. Mazel a primit chiar un telefon de incurajare din partea primului ministru Ariel Sharon. Acesta a spus ca i-a multumit lui Mazel “pentru fermitatea cu care a replicat unui antisemitism crescind, si ca intregul guvern este alaturi de el”. Chiar si criticii guvernului israelian au facut front comun cu actul ambasadorului lor. “Mazel a fost nu ambasador, ci fiinta umana”, a scris Ben Caspit in ziarul Maariv. “Mina sa, cu care a tras de cablu, a fost mina noastra a tuturor”.

La Stockhom, Per Nuder, ministrul suedez pentru coordonarea politicilor, a afirmat ca iesirea ambasadorului nu este scuzabila. “Putem avea pareri diferite despre arta, dar modul in care el si-a exprimat parerea este inacceptabil”.

Dror Feiler, artist nascut in Israel, autorul operei cu pricina (impreuna cu sotia sa Gunnar) a spus ca Mazel nu i-a inteles lucrarea. El a mai spus ca instalatia era menita sa atraga atentia asupra faptului ca oamenii slabi, singuratici sunt capabili de lucruri oribile. Mazel “a incercat sa impiedice in Suedia libera exprimare si actul artistic liber”, a adaugat Feiler, un critic constant al politicii israeliene.

Ambasadorul suedez din Israel, Robert Rydberg, a fost convocat la Ministerul Afecerilor Externe pentru o discutie despre incident. El a fost de parere ca a fost vorba de “o interpretare gresita a unei opere de arta care poate fi de prost gust, dar nu este o justificare a atentatelor sinucigase”.

Mazel, care a fost ambasador in Romania si Egipt inainte de a conduce reprezentanta israeliana in Suedia in 2002, a declarat dupa incident ca o recrudescenta a antisemitismului european – intensificat de sentimente antiamericane si de cresterea influentei minoritatilor musulmane in Europa – au provocat un curent pro-palestinian in Europa, punind in pericol vietile etnicilor evrei.

Moshe Zimmermann, profesor de istorie europeana la Universitatea Ebraica din Ierusalim, a declarat ca, desi exista musulmani in Europa care au adoptat sloganuri antisemite, “nu exista un curent anti-semit major printre europeni”. Zimmermann a mai adaugat ca plingerile privind antisemitismul sint menite sa musamalizeze “actiunile destructive ale Israelului” din Malul de Vest si Gaza.

Articolul pe larg aici

Un alt articol despre acest caz in cotidianul Haaretz

Textul care insoteste instalatia (opera) cu pricina – aici