Adrian Popovici

Astazi se implinesc 90 de ani de cand provincia istorica Bucovina a revenit patriei mama, Romania, regat constitutional pe atunci, la 1918, in urma incheierii Marelui Razboi (1914-1918). Timp de peste patru secole, 1353-1774, Bucovina s-a afirmat si dezvoltat ca parte integranta a Moldovei. In contextul Razboiului ruso-turc dintre anii 1768-1774, austriecii au ocupat la 1774 si apoi anexat la 1775, un an mai tarziu, zona integrand-o teritorial Casei de Habsburg unde a ramas pana la 1918.

In anul 1849, Bucovina a obtinut, din partea Coroanei, statutul de ducat autonom, cu insemne oficiale, statut sub care s-a pastrat pana la 1918. Ca sa facem o comparatie, un ducat autonom avea o formalitate juridica asemanatoare, in proportie de 90%, cu al unui land federal german din zilele noastre sau si mai apropiata comparatia, cu o euroregiune din cadrul Uniunii Europene, cu realitatile contextuale de atunci.

Desigur, motivatiile acestei autonomii sunt multiple si inca insuficient dezbatute in istoriografia romaneasca si asta deoarece 99% dintre istoricii romani abordeaza istoria acestui tinut moldav dintr-o perspectiva politica, mai putin sau deloc istorica, cum ar fi cazul sa lase egoismele politice de o parte macar la o asemenea comemorare, ca cea de azi. In primul rand, austriecii, pentru a ridica noua provincie alipita Coroanei la standardele imperiale ale vremii, au facut colonizari masive, precum candva Imperiul Roman in Dacia, colonizari de elemente etnice alohtone, germani, sasi, secui, ruteni, poloni, oameni care erau obligati, in schimbul unor concesii imperiale, sa ridice nivelul economic al tinutului si sa exploateze bogatiile. Majoritatea romaneasca s-a simtit ofensata in “orgoliul national”, de care sufera si unii politicieni azi, si a solicitat pe diverse cai autonomia provinciei, care presupunea drepturi largite ale cetatenilor, usurarea corvezilor, o capitala locala, la Cernauti, azi in Ucraina, oras care si-a celebrat in aceasta toamna 600 de ani de atestare documentara, insemne si heraldica proprie, cum puteti observa in imaginea alaturata.

Perceptia despre locuitorii provinciei s-a schimbat radical, o data ce elitele romanesti au frecventat universitatile vieneze ale timpului. Un caz special este al carturarului roman Eudoxiu Hurmuzachi, coleg de facultate si apropiat de imparatul Franz Joseph (1848-1916). Acesta l-a convins sa “investeasca” si in romanii din provincie. Astfel, printr-un decret imperial s-a restaurat si refacut din temelii stravechea catedrala mitropolitana a Moldovei din Suceava, azi Biserica Mirauti, cu hramul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta, cu hramul pe 23 aprilie. Catedrala a fost resfintita in 1912. Si azi, turistii pot vedea la intrare pisania lui Franz Joseph si, in interiorul bisericii un tablou votiv expresiv al suveranului, ce pare exact o fotografie autentica, cum il stim multi din cartile si emisiunile de specialitate. Si multe alte lucruri au obtinut romanii. Imparatul le-a facut si o gara frumoasa, o copie a Garii Freiburg din Elvetia, azi cladirea Garii de Nord, Itcani, punct de frontiera intre Romania si Austria…Pe vremea aceea, politicienii se tineau si de cuvant. Nu alergau dupa bani ca azi si nu mergeau din campanie in campanie electorala, precum femeia stricata din barbat in barbat.

Catre anul 1900, la nivel de Imperiu Austro-Ungar, statut din 1867, se observa o tendinta de federalizare, un concept avand ca model Elvetia, de unde de altfel erau originari suveranii Casei de Habsburg, imperiu in care, dupa expresia celebrului Carol Quintul, soarele nu apunea niciodata, caci si ca rege al Spaniei, acesta detinea si un intins imperiu colonial in America…Cu bune, cu rele, romanii din Bucovina s-au cizelat sub stapanirea austriaca, iar provincia era avansata mult fata de vecinul Regat Roman. Multi romani din Vechiul Regat, treceau granita in Bucovina si apoi la studii, fie la Cernauti, fie cu burse la Viena. Si aici amintim cazul marelui poet roman Mihai Eminescu. Cum ungurii erau mereu recalcitranti si dezbinau intre ele neamurile din Imperiu, ca si azi de altfel si, aici a se vedea cartea lui Aurel C. Popovici, Statele Unite ale Austriei Mari, Lepzig 1906, s-a ajuns la izbucnirea, in 1914, a Primului Razboi Mondial. Multi ofiteri romani au servit Coroana in operatiunile militare ale Puterilor Centrale. Liviu Rebreau scrie o “drama” Padurea Spanzuratilor, in care fratele sau este zugravit cu “pseudonimul” de Apostol Bologa…

Buni aparatori de neam si tara, romanii din Bucovina s-au alaturat fratilor lor de peste granita, cand Romania a intrat de partea Antantei in Razboiul cel Mare, la 1916…Desi unele state antantiste au dorit mentinerea Austro-Ungariei intr-un stat federativ, spre a stavili o viitoare agresiune a Germaniei si o evitare a unui nou conflict mondial, a predominat principiul nationalitatilor, al autodeterminarii popoarelor. Intr-un articol separat vom dezvolta pe larg problema Bucovinei. Vom da citire in continuare unui articol despre manifestarile de azi, preluat din editia electronica a cotidianului Monitorul de Suceava, articol pe care-l redam in cele ce urmeaza si semnat de Dana Humoreanu, redactor.

Evenimentele militare care au avut loc în ziua de 28 noiembrie 1918 în Suceava şi care au condus la Unirea Bucovinei cu România vor fi reconstituite, pas cu pas, pe tot parcursul zilei de vineri, 28 noiembrie a.c.

Ziua începe cu un pelerinaj al oficialilor la fostele vămi Cornu Luncii, Buneşti, Iţcani şi Burdujeni, unde vor fi dezvelite plăci memoriale, continuă cu un ceremonial militar, în jurul orei 11.00, în faţa Gării Burdujeni, unde un pluton de soldaţi şi o baterie de tunuri vor onora Unirea Bucovinei cu România cu 8 lovituri de tun, în 4 salve.

Corul Voces Bucovina va interpreta „Salut armatei române”, cântat în 1918 la Cernăuţi şi de atunci niciodată în România; un actor de la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Botoşani va citi discursul lui Filaret Doboş, iar Proclamaţia de Unire va fi citită de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur.

Programul mai cuprinde intrarea trupelor române în Suceava. La ora 12.45 cele 4 tunuri vor trage concomitent, în faţa Palatului Administrativ, iar ofiţerul care va comanda plutonul format din trei subofiţeri şi 21 de soldaţi va arbora Drapelul României pe Palat.

După depunerile de coroane la Monumentul Eroilor, urmează şedinţa solemnă a Consiliului Judeţean Suceava, pe scena amplasată în faţa Casei Culturii.

La întrunire au confirmat participarea oficialităţi din Iaşi, Alba Iulia, Tîrgovişte şi Chişinău şi se aşteaptă răspunsul de la Cernăuţi. Ziua Bucovinei va mai fi marcată de un Concert pentru eroi şi morminte, susţinut de Grigore Leşe, la Biserica Catolică.

Accesul în biserică se va face pe bază de invitaţie, dar concertul va putea fi urmărit şi ascultat şi pe un panou amplasat în faţa aşezământului. La ora 17.00, în oraş vor fi aprinse luminile de Crăciun.

Cu trăsura la Cetatea de Scaun şi Cetatea Zamca

Pe lângă manifestările dedicate Zilei Bucovinei, în 28 noiembrie Consiliul Judeţean Suceava şi Complexul Muzeal Bucovina vor da startul şi pentru „Crăciun în Bucovina”.

În faţa Casei Culturii, pe o scenă vor fi instalate o replică a pridvorului Mănăstirii Humorului, o clopotniţă, o casă ţărănească şi o iesle cu scena Naşterii lui Iisus, care vor fi luminate non-stop şi de unde se vor auzi colinde până la sfârşitul anului.

Zonele folclorice ale judeţului vor fi reprezentate prin standuri cu obiecte tradiţionale şi produse culinare specifice. Mocăniţa, formată din locomotivă şi două vagoane acoperite, va pleca din „Gara Cernăuţi”, din faţa Casei Culturii, va opri în „Gara Suceava” la Palatul Administrativ şi va ajunge în „Gara Bucovina”, în faţa Complexului Muzeal Bucovina.

Călătoria cu mocăniţa va fi gratuită, la fel ca şi plimbările cu cele două trăsuri comandate special la Bistriţa. Trăsurile roşu cu alb, cu birjari îmbrăcaţi în costume negre, vor circula pe două trasee: Palat Administrativ – Bibliotecă – Brădet – Muzeul Satului – Cetatea de Scaun, Casa Culturii – Cinema Modern – Cetatea Zamca.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a declarat că încă se analizează şi un al treilea traseu – Casa Culturii- Primărie, pe strada Mihai Viteazul- Complexul Muzeal Bucovina, pe strada Ana Ipătescu.

Programul după care vor circula cele două trăsuri în oraş nu a fost încă definitivat.