<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: DESPRE LIMITELE UNIVERSALE ALE LIMBII ROMANILOR</title>
	<atom:link href="http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html</link>
	<description>&#34;Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona&#34; (A. Einstein)</description>
	<lastBuildDate>Sun, 22 Nov 2009 17:18:26 +0300</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.6</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: vasile</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html/comment-page-1#comment-11052</link>
		<dc:creator>vasile</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 Sep 2006 04:06:12 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html#comment-11052</guid>
		<description>in sfarshit o harta reala a Romaniei Mari, nu ca cea ciuntita de pe baneru&#039; cu Basarabia.....</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>in sfarshit o harta reala a Romaniei Mari, nu ca cea ciuntita de pe baneru&#8217; cu Basarabia&#8230;..</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: danucky</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html/comment-page-1#comment-11046</link>
		<dc:creator>danucky</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Sep 2006 13:20:25 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html#comment-11046</guid>
		<description>Daca limba romana, de origine latina, are limitele sale, ce sa mai zicem de &quot;universala&quot; limba maghiara, sau finlandeza etc etc?</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Daca limba romana, de origine latina, are limitele sale, ce sa mai zicem de &#8220;universala&#8221; limba maghiara, sau finlandeza etc etc?</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Colors</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html/comment-page-1#comment-11041</link>
		<dc:creator>Colors</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Sep 2006 08:30:49 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/general/despre-limitele-universale-ale-limbii-romanilor_4999.html#comment-11041</guid>
		<description>Cu adevarat frumoasa si mangaietoare, limba noastra romaneasca, poezia populara graind inimii, intelepciunea si blandetea unui popor legat de pamant, iubind natura si ancorat in credinta stramoseasca. Spiritul viu al natiunii romane se va pastra prin traditie si credinta. Prin acestea ne vom apara de uscaciunea si pustiul modernismului promovat astazi si la noi, care nu este altceva decat aceeasi lupta de 7500 de ani impotriva asezarii firii cum a fost dintru inceput. Nu am pierdut nimic de n-am castigat slava lumii si premiul Nobel in literatura, dar vom pierde totul daca noi de buna voie ne uitam istoria si radacinile. Ce a fost bun pentru mosii nostri e la fel de bun si pentru noi, iar orice schimbare va fi in viata si cultura noastra, bine ar fi sa o trecem prin filtrul moralei crestine, aparandu-ne sufletul de goliciunea si stricaciunea unei lumi pierdute. Vremurile de acum nu cred ca mai lasa loc sperantei ca &quot;puterea politica a statului roman&quot; va face ceva sa incurajeze si sa promoveze opera literara romaneasca. Si nu ma gandesc la traduceri, desi vor mai fi dintre cei de alte neamuri care sa citeasca si sa culeaga rod din zestrea lasata de poetii si prozatorii nostri. Dar cum prin definitie traditia si cultura unui popor promoveaza valorile nationale, acestea sunt opuse noii revolutii &quot;culturale&quot; incepute in a doua jumatate a secolului trecut prin aparitia mass-mediei electronice. Astfel au crescut noi generatii fascinate de duhul nou al televiziunii ce ne-a adus imagini si sunete de la capatul lumii. Cititul a fost inlocuit cu asimilarea pasiva de informatii iar cultura inlocuita cu &quot;stirile&quot;. Duhul lumesc si prea adesea stricator de suflete ce-l primim prin emisiunile &quot;culturale&quot; si &quot;de divertisment&quot; nu cred ca ne va mai lasa timp si chef sa mai citim si aici eventual ii vom avea recomandati prin TV mai degraba pe Cartarescu decat Arghezii sau Rebreanu. Superficialitatea si vulgarul sunt masura acestor vremi. Amestecarea raselor si a obiceiurilor, promovarea unei vieti moderniste fara impedimentul moral, cresterea catorva generatii rupte de traditie si istorie au deschis calea catre o lume fara repere si directie, trecutul nu mai conteaza iar viitorul este o imagine inselatoare plina de promisiuni si bunastare. Dar asa cum radacina nevazuta a unui pom il hraneste si ajuta sa dea roada buna, asa si sufletul omului ii este calauza si roditoare de fapte. Fara istorie si traditii, necunoscandu-ne trecutul nu stim nici cine suntem si nici rostul nostru ca natiune in viitor. Domnule Andrei Vartic, un articol foarte bun, va multumesc.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Cu adevarat frumoasa si mangaietoare, limba noastra romaneasca, poezia populara graind inimii, intelepciunea si blandetea unui popor legat de pamant, iubind natura si ancorat in credinta stramoseasca. Spiritul viu al natiunii romane se va pastra prin traditie si credinta. Prin acestea ne vom apara de uscaciunea si pustiul modernismului promovat astazi si la noi, care nu este altceva decat aceeasi lupta de 7500 de ani impotriva asezarii firii cum a fost dintru inceput. Nu am pierdut nimic de n-am castigat slava lumii si premiul Nobel in literatura, dar vom pierde totul daca noi de buna voie ne uitam istoria si radacinile. Ce a fost bun pentru mosii nostri e la fel de bun si pentru noi, iar orice schimbare va fi in viata si cultura noastra, bine ar fi sa o trecem prin filtrul moralei crestine, aparandu-ne sufletul de goliciunea si stricaciunea unei lumi pierdute. Vremurile de acum nu cred ca mai lasa loc sperantei ca &#8220;puterea politica a statului roman&#8221; va face ceva sa incurajeze si sa promoveze opera literara romaneasca. Si nu ma gandesc la traduceri, desi vor mai fi dintre cei de alte neamuri care sa citeasca si sa culeaga rod din zestrea lasata de poetii si prozatorii nostri. Dar cum prin definitie traditia si cultura unui popor promoveaza valorile nationale, acestea sunt opuse noii revolutii &#8220;culturale&#8221; incepute in a doua jumatate a secolului trecut prin aparitia mass-mediei electronice. Astfel au crescut noi generatii fascinate de duhul nou al televiziunii ce ne-a adus imagini si sunete de la capatul lumii. Cititul a fost inlocuit cu asimilarea pasiva de informatii iar cultura inlocuita cu &#8220;stirile&#8221;. Duhul lumesc si prea adesea stricator de suflete ce-l primim prin emisiunile &#8220;culturale&#8221; si &#8220;de divertisment&#8221; nu cred ca ne va mai lasa timp si chef sa mai citim si aici eventual ii vom avea recomandati prin TV mai degraba pe Cartarescu decat Arghezii sau Rebreanu. Superficialitatea si vulgarul sunt masura acestor vremi. Amestecarea raselor si a obiceiurilor, promovarea unei vieti moderniste fara impedimentul moral, cresterea catorva generatii rupte de traditie si istorie au deschis calea catre o lume fara repere si directie, trecutul nu mai conteaza iar viitorul este o imagine inselatoare plina de promisiuni si bunastare. Dar asa cum radacina nevazuta a unui pom il hraneste si ajuta sa dea roada buna, asa si sufletul omului ii este calauza si roditoare de fapte. Fara istorie si traditii, necunoscandu-ne trecutul nu stim nici cine suntem si nici rostul nostru ca natiune in viitor. Domnule Andrei Vartic, un articol foarte bun, va multumesc.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
