Marius Mioc [toate articolele acestui autor]
Scriitorii de literatură ştiinţifico-fantastică şi-au īnchipuit societăţi ale viitorului īn care educaţia copiilor este realizată exclusiv de Stat. Īn unele romane SF copiii nu-şi cunosc părinţii, iar īntreaga lor educaţie e realizată de roboţi, care le transmit toate cunoştiinţele de care aceştia au nevoie, despre artă, literatură, ştiinţă sau sistemul de valori al societăţii. Părinţii scapă de o grijă, aceea de a-şi creşte copiii, putīndu-se astfel consacra mai eficient progresului CIVILIZAŢIEI, iar copiii educaţi de roboţi sīnt bine crescuţi, politicoşi, deştepţi, la maturitate pilotarea astronavelor fiind pentru ei un lucru banal. Educarea copiilor fiind preluată integral de Stat, toţi beneficiază de condiţii identice şi se realizează adevărata egalitate de şanse dintre oameni. Īn societate nu există conflicte, căci toţi membrii ei au fost educaţi identic, pe baza aceluiaşi sistem de valori.
Deocamdată, toate acestea sīnt doar fantasme scriitoriceşti. Sīntem departe de o asemenea lume, dar unul din principiile de temelie pe care se bizuie aceste īnchipuiri este deja īn vigoare: Statul (mai precis: birocraţii care acţionează īn numele Statului) se consideră īndreptăţit să aibe cuvīntul hotărītor cu privire la educarea copiilor, inclusiv să separe cu forţa copiii de familiile care nu le-ar asigura condiţii de educaţie şi creştere corespunzătoare.
Evenimentul Zilei din 28 martie 2006 ne prezintă cazul unei fetiţe care a fost luată de la familia ei de către asistenţii Direcţiei pentru ocrotirea copiilor:
Un bătrīn, Gheorghe Bourici, īşi creştea aproape singur nepoţica de doi ani jumate, pe nume Mariana, īntr-o casă sărăcăcioasă. (…) Amīndoi se trezeau īnainte să se crape de ziuă, bătrīnul īi dădea fetiţei lapte proaspăt luat pe abonament de la un vecin, o drăgălea cum se pricepea, iar cīnd avea treabă prin curte sau pleca īn sat o punea pe Mariana īntr-un pătuţ mic de tot, cu “pereţi” din zăbrele din lemn, ca să nu ajungă fata la plita īncinsă ori să bage vreun cui īn priză. Uneori, bunicul acoperea “ţarcul” cu o plasă de sīrmă cu ochiuri mari pentru că īntr-o zi a găsit-o pe copilă călare pe marginea pătuţului şi de-atunci īi era teamă c-o să păţească ceva cīnd nu e el acolo. (…) Liniştea lor a fost tulburată īnsă deodată, īn urmă cu vreo două săptămīni, cīnd īn curte a năvălit o grămadă de oameni de la oraş. De la primărie, de la Protecţia Copilului Bacău, poliţişti şi “dracu mai ştie ce erau, că intraseră vreo 20 īn curte”, ca să-i ia fata. (
) Direcţia pentru Protecţia Copilului (DPC) Bacău a obţinut īn instanţă, la Tribunalul Bacău, despărţirea copilului de familie pe motiv că micuţa trăieşte īn mizerie, chinuită, şi au “cazat-o” la un asistent maternal profesionist.
Imaginea copilului ţinut īn cuşcă probabil a impresionat judecătorii care au hotărīt despărţirea Marianei de familia sa. Judecători care nu cunosc ce īnseamnă să fi sărac. Dar, se īntreba unul dintre cititorii ziarului: Dacă acel pătuţ, ţarc, cuşcă ar fi fost din plastic de diverse culori, iar deasupra o plasă de plastic cu scopul de a īmpiedica escaladarea ar fi fost mai bine?.
Asistenţii de la Direcţia pentru Protecţia Copilului trebuie să-şi justifice cu ceva salariile. Dacă n-ar avea activitate, s-ar face reduceri de personal la Direcţie, funcţionarii ar deveni şomeri. Cīnd numărul de copii abandonaţi scade, răpirea copiilor de la familiile care, chipurile, nu le oferă condiţii, este o metodă prin care respectivii birocraţi īşi apără locurile de muncă. Familiile sărace, care n-au cunoştiinţe juridice şi nu se pot apăra īn faţa abuzurilor, sīnt cele mai probabile victime ale sistemului birocratic. Legile noastre, croite după ideologia Statului maximal, pe principiul că Statul ştie mai bine decīt părinţii cum trebuie educaţi copiii, sīnt desigur īn deplină concordanţă cu standardele europene. Dar sīnt aceste legi corecte? Īn viitor, birocraţii Statului, dacă vor avea interes (şi vor avea, căci au lefuri de justificat) vor găsi din ce īn ce mai multe pretexte pentru a interzice părinţilor să-şi educe copiii: că părintele a dat o palmă copilului, că a ţipat la el, că nu-l educă īntr-un mod corect politic etc.
Un comentariu la articolul din Evenimentului Zilei mi se pare concludent: Şi eu am fost crescut īn sărăcie, şobolanii au mīncat din pīinea pe care mama mea mi-a lăsat-o la pătuc. Atunci nu am realizat că şobolanii sīnt duşmani (de fapt nu e adevărat … sīnt şi ei locuitorii acestei planete, doar noi credem că sīnt dăunători). Atunci i-am privit ca prieteni de joacă, fiind copil, care nu ştie cine-i sīnt duşmanii!!! (…) Totuşi am crescut, am ajuns să fiu un membru al societăţii umane! Acum, fără să mă laud, am o viaţă plină de succese materiale şi spirituale!!! Eu spun, dragostea e mai presus de orice!!! Acel om bătrīn a dat mai multă dragoste īn sărăcie, decīt ar da oricare străin bogat (sau stat) acelei fetiţe!!!.
12 responses so far ↓
1 vasile // Mar 31, 2006 at 9:48 am
Autorului
Nu am capacitatea lui Hercule sau vointza lui Alexandru sa pot rezolva dintr-o mishcare multitudinea de idei corect politice care se ivesc din articol shi care sunt condamnabile nu numai prin ele insele ci shi prin rezultatele pe care le implica….
Nu numai articolul dv., dar shi cel din EZ au lacune mari in ce priveshte conceptul de STAT shi atributziile lui. Banuiesc ca disparitzia unei autoritatzi superioare (cam pleonastic zis), care sa arbitreze conflictele din puncte de vedere oculte impricinatzilor, nu este de natura sa ofere o certitudine locuitorilor unui teritoriu…..
Ca sa ilustrez cu imagini din scrierile SF, cu care atzi inceput articolul, disolutzia statului (maximal cum il botezatzi) nu ar face decat sa deslantzuie o gama larga de conflicte, inhibate altfel de existentza lui, care situatzi ar duce in final la disparitzia rasei umane…..
Altfel spus, nu vad unde este ideea incorect sau corect politica in a asigura o educatzie superioara celei a parintzilor (sau credetzi ca evolutzia pe plan superior in baza careia se cere copilului sa-shi intreaca parintzii este o idee incorect politic?) in situatzia in care paritzii biologici nu pot sa o asigur. Maximul lor de capacitate se opreshte la conceptzia copilului. Nu totzi oamenii sunt capabili sa educe un copil… Asta nu inseamna ca nu au dreptul sa faca copii….sau ajungem la conceptul de eugenie dirijata (suna aiurea pentru ca nu poate exista un om sau colectiv de oameni care sa conduca biologic formarea “omului nou”, cum au dat kix shi cu recoltele modificate genetic….) Shi nici nu vaz de ce sa negam o idee care la un moment dat are beneficiul notorietatzii categorisind-o d.p.d.v. a corectitudinii politice indiferent de valoare ei……
Dragostea unui parinte poate sa shi omoare…..
Poate atzi auzit de pasarile alea din India care construiesc un cuibar foarte elaborat din frunzish uscat shi le fac nishte canale de aerisire pentru oua, care canale le acopera la temperatura scazuta shi le deschid la caldura. Comportamentul este asha de strict incat la o temperatura mai mica decat normal, pasarile acopera de tot canalele de aerisire iar puii mor sufocatzi. Se poate comenta mult pe baza acestei realitatzi.
Mai vaz insa ca unii dintre noi, din dorintza de a infrunta autoritatea statal-paternalista cauta sa-shi afirme tendintzele de fronda in toate imprejurarile, legandu-se de unele pretexte mai mult sau mai putzin corecte (politic).
Adica, in spatele unor formule ca familia, dragostea parintzilor, educatzia statului cu spalarea creierului, saracia, infierea copiilor de familii din strainatete, etc, se itzesc multe idei de negare a autoritatzii, negare dezavuata shi de Iisus care a spus sa dam cezarului ce e al cezarului…. ;=))
pace
2 toni // Mar 31, 2006 at 10:57 am
Statul a incercat sa dirijeze economia si in tarile comuniste comunism si in cele democrate . Rezultatul a fost un dezastru . In Romania dupa 1989 se ajunsese la o manie a privatizarii , privatizarea era vazuta ca piatra filozofala a alchimostilor .
Acum statul si-a dat el sema ca daca nu se pricepe la economie , se pricepe la cresterea si educarea copiilor . Probabil considera ca educarea copiilor o chestie mult mai simpla decat gestionarea economiei si spera ca de data asta nu va da gres .
Eu cred ca ar trebuie sa-i spunem domului stat AJUNGE . Nu mai vrem experiente . Nimeni nu iubeste copilul mai mult decat parintii lui si in consecinta numeni nu-i vrea binele mai mult . Statul sa inceteze sa trateze parintii ca pe niste potentiali infractori care abia asteapta sa-si tortureze copiii si sa inceteze a mai poza in marele salvator al copiilor .
E adevarat ca exista o etrem de mica minoritate de parinti denaturati care aplica propriilor copii rele tratamente . Si aceasta mica minoritate este tratata pe larg in MassMedia cu sugestia ca fiecare parinte pazit sa nu ajunga asa .Nu e decat o alta minciuna a zilelor noastre .
Iar activistii pentru tot felul de drepturi sunt niste oameni platiti . Ei trebuie sa gaseasca probleme si sa pretinda ca au solutia ca sa-si pastreze posturile . Sunt un fel de “supereroi” platiti . Trebuie sa presupunem ca acestia iubesc copiii altora mai mult decat ii iubesr parintii acelor copii . Si acesti activisti sunt sustinuti ca niste paraziti din impozitele noastre ca sa se bage in familiile noastre si sa ne spuna cum trebuie sa fie relatiile intre parinti si copii , cum trebuie sa ne crestem copiii , etc. De fapt sunt niste mercenari .
3 vasile // Mar 31, 2006 at 1:15 pm
@toni
“Statul a incercat sa dirijeze economia si in tarile comuniste comunism si in cele democrate . Rezultatul a fost un dezastru . In Romania dupa 1989 se ajunsese la o manie a privatizarii , privatizarea era vazuta ca piatra filozofala a alchimostilor .
Acum statul si-a dat el sema ca daca nu se pricepe la economie , se pricepe la cresterea si educarea copiilor . Probabil considera ca educarea copiilor o chestie mult mai simpla decat gestionarea economiei si spera ca de data asta nu va da gres .”
Avetzi dreptate 100%! pentru ca tot ce este nou adeca neverificat, ori este pagubos, ori este incercat da’ n-a datrandament. Experientze noi: nu, merci! sa ramaie la atributele vechi dinaintea experimenterilor revolutzionare….. hai ca vorbesc prea multe!! shi n-am chef sa ma-njur cu masonii sau cu altzii ca ei…..
pace
4 Petre // Mar 31, 2006 at 6:34 pm
Un bătrīn, Gheorghe Bourici, īşi creştea aproape singur nepoţica de doi ani jumate, pe nume Mariana, īntr-o casă sărăcăcioasă.
Deci unica familie a copilei era acest batran. Desigur batranul o iubea. Si fetita il iubea. Dar daca ar fi fost vorba de un homosexual ati fi opinat la fel?
Fiecare caz trebuie analizat si privit din perspectiva viitorului si binelui acelui copil. Daca ne preocupam atat de ecologie, de cainii vagabonzi, de drepturile irakienilor si afganilor, de ce sa nu ne preocupam si de copiii romani? Pro-Vita ce face? Numai nenascutii au drepturi? Cei nascuti sa moara in batai sau mizerie?
Nu vad nimic rau in faptul ca statul, prin anumite asociatii, se preocupa de cresterea si educatia copiiilor. Acolo unde copiii, viata, educatia lor, este in pericol trebuie sa intervina cineva.
Cat despre comentariul celui care s-a jucat cu sobolanii- am o viaţă plină de succese materiale şi spirituale!!! -, este un caz fericit care a gasit echilibrul in viata datorita spiritualitatii. Majoritatea copiilor care traiesc astfel sint marcati pe viata si nu ajung medici, ingineri si filozofi.
5 cristian // Mar 31, 2006 at 9:35 pm
Pt vasile: “nu vad unde este ideea incorect sau corect politica in a asigura o educatzie superioara celei a parintzilor (sau credetzi ca evolutzia pe plan superior in baza careia se cere copilului sa-shi intreaca parintzii este o idee incorect politic?) in situatzia in care paritzii biologici nu pot sa o asigur.”
Īmi place că eşti sincer. Dacă nu vezi, nu īnseamnă că nici nu este; nici băştinaşii din Papua n- au văzut undele radio, dar aparatul emitea sunete!
Evoluţia superioară a oricărui om reprezintă ceva DOAR DACĂ are loc īn paralel şi o evoluţie duhovnicească a sa!!! Dacă nu, este extrem de malefică- ex. oamenii de ştiinţă “evoluaţi” care au descătuşat energia atomică şi scopul īn care este folosită īn cea mai mare parte aceasta. Şi mai sunt muuulte altele. Iar copiii au mult mai multă nevoie de dragostea părinţilor (bunicilor, unde este cazul) decāt “evoluţia” asigurată de către nenea statu.
Pt Petre: “Pro-Vita ce face? Numai nenascutii au drepturi? Cei nascuti sa moara in batai sau mizerie?” Chiar vrei să ştii? Sau este doar o īntrebare retorică?
Căci dacă īntr- adevăr vrei să ştii, ai ocazia, de ex, sāmbătă- 8 aprilie, să vezi şi să contribui la bunăstarea copiilor născuţi şi cu altceva decāt cu comentarii pe AM. Şi Dumnezeu te va binecuvānta. Īntrebă- l pe Bogdan de la AM, că- ţi va da mai multe lămuriri. Şi nu care cumva să te scuzi, că n- ai posibilităţi materiale pt drum, dacă eşti īn ţară: mă ofer să te susţin. Dacă şi Bogdan e de acord.
6 cristian // Mar 31, 2006 at 9:56 pm
“Cunoaşterea neīnsoţită de iluminarea dumnezeiască este o catastrofă” Păr. Paisie Aghioritul.
7 Agatha // Apr 1, 2006 at 11:22 am
“Iluminarea dumnezeiasca fara cunoastere este o catastrofa” Ciu Fun Go ganditor chinez
8 Marius // Apr 1, 2006 at 1:42 pm
Dupä pärerea mea, institutiile astea pentru ocrotirea copiilor nu trebuie sä intervinä decīt:
- īn cazurile copiilor abandonati de familii (deci, cīnd familia copilului cere interventia)
- īn cazuri de divorţ, cīnd e bine sä existe o instituţie neuträ faţă de cei 2 pärinti, care sä recomande cäruia dintre ei sä-i rämīnä copilul, dacä pärintii nu s-au īnteles īntre ei.
Interventia īmpotriva vointei familiei trebuie sä fie un lucru cu totul si cu totul excepţional, dar existä, inclusiv īn lumea occidentalä, tendinţa de a īnmulţi cazurile īn care aceste instituţii intervin. Se īntīmplä (la noi nu prea, dar īn occident am auzit cä mai des) ca pentru o simplä palmä datä copilului pärintele sä fie decäzut din drepturile pärintesti. E o tendinţă foarte nocivă. Eu aş fi de acord cu decäderea din drepturile pärintesti doar dacä pärintele a dat cu cuţitul īn copil.
Am o fetiţä de 5 ani şi ştiu ce primejdie reprezintä un copil de 2 ani jumätate läsat nesupravegheat prin casä. La vīrsta asta e destul de mare ca sä ajungä īn cele mai periculoase locuri si destul de mic ca sä nu-şi dea seama de primejdii. Un copil läsat la vīrsta asta singur prin casä sau curte īşi poate pune viaţa īn pericol: poate umbla la aragaz, īnghiţi medicamente sau alte lucruri otrăvitoare, se poate curenta, poate cädea īn fīntīnă, se poate juca cu chibriturile şi da foc la casä, se poate căţăra īn cele mai periculoase locuri si rästurna lucruri din casä, care sä cadä peste el. Imaginaţia copiilor e mai bogatä decīt cea a pärinţilor, nu poţi prevedea dinainte toate boacänele care-i pot trece prin cap unui copil mic. De aceea, mie nu mi se pare chiar aşa exagerată fapta bunicului care, cīnd a avut jumătate de orä treabä prin sat, a ţinut copilul īnchis īn acea cuşcă improvizată. Tocmai dorinţa de a şti copilul īn siguranţă l-a pus pe bunic să acţioneze astfel. Cei care nu-l īnţeleg pe bunic cred că n-au trăit personal experienţa creşterii unui copil mic, sau copilul lor face parte din acei 1% copii blegi care unde-i pui acolo stau şi nu fac probleme.
De altfel, ţarcurile care se vīnd la magazinele pentru copii tocmai de asta sīnt făcute - să nu lase copiii să aibe libertatea de mişcare pe care şi-o doresc. Nu e Gheorghe Bourici cel care a descoperit că există situaţii cīnd copiilor mici trebuie să li se īngrădească libertatea de mişcare.
Dacă copilul ţinut īn cuşcă nu ar fi avut 2 ani jumătate ci 5 ani, aş fi fost de acord că a fost tratat necorespunzător.
9 Marius // Apr 1, 2006 at 2:12 pm
Mai adaug un lucru despre cum se hotărăsc cazurile de preluare a copiilor de stat. Am fost odată la Tribunal şi am văzut la afişierul instanţei puse citaţii īn cazuri īn care Direcţia de Protecţie a copiilor cere preluarea copiilor. Legea zice că instanţa trebuie să hotărască.
Īntrebarea care mi-am pus-o este: părinţii ştiau că sīnt citaţi la proces ca să se hotărască soarta copilului lor? Nu cred că oamenii din familii sărace se plimbă prin holurile tribunalelor să vadă dacă au fost citaţi īn vreun proces. Poate au fost şi cazuri de mame care şi-au părăsit copiii şi n-au comunicat niciunde adresa, dar există o posibilitate de abuz: Direcţia de Protecţie a Copiilor poate să deschidă proces pentru preluarea unui copil, să pretindă că nu cunoaşte adresa părinţilor şi să se realizeze citarea prin afişare īn holul tribunalului, īn instanţă situaţia se va īnfăţişa numai cum vrea DPC, iar părintele se trezeşte că a apărut o hotărīre judecătorească prin care i s-a luat copilul fără ca el să aibe habar.
10 Bogdan // Apr 1, 2006 at 4:16 pm
Agatha, bag sama ca in furia ta obsesiva impotriva religiei te-ai apucat sa inventezi ganditori chinezi si maxime care sa-ti serveasca scopurilor propagandistice.
Ghinionul tau este ca scotocind prin bruma de cunostinte de orientalistica nu am reusit sa-mi aduc aminte de vreun chinez cu acest nume - Fun Go, si totodata n-am intalnit vreodata referire la ‘Dumnezeu’, ‘dumnezei’ sau ‘dumnezeire’ in gandirea filosofica chineza.
Consultarea cu sotia mea - care este, din nefericire pentru tine, sinolog - mi-a confirmat banuielile.
Ai de gand sa te mai discreditezi mult in acest fel?
11 Agatha // Apr 1, 2006 at 5:57 pm
Bogdan, sigur ca era inventat numele:-) Sunt o persoana foarte optimista, vesela, imi place sa glumesc. Ma amuza de cate ori vad citate din “Păr. Paisie Aghioritul”. Apoi citatul respectiv, cu iluminarea dumnezeiasca mi-s sugerat inversul, ca nici iluminarea fara cunoastere poate fi catastrofica.
Nu incerc sa discreditez credinta fiindca nu am de ce si nici n-as putea. Numai ca anumite comentarii si comentatori ma … inspira, ma amuza.
Nici vorba de furie obsesiva impotriva religiei. Care scop propagandisc si pentru cine?
Zau, Bogdan, am pretentii mai mari de la un intelectual, si mai mult simt al umorului:-)
12 Bogdan // Apr 2, 2006 at 2:20 am
Adevarat, ai facut o gluma foarte buna, trebuia sa rad probabil; nu prea mi-a venit. Hai sa o lasam cum a cazut. Si sa stii ca nu sunt intelectual, am studii tehnice.
Oricum povestea asta penibila tot a avut un efect: numarul articolelor la care se poate comenta va fi redus ca sa mai domolim setea de batut campii a unora.