Nici n-a inceput bine anul si un nou scandal creste (in mod artificial, spunem noi) in presa. Proaspat promulgata Lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor [descarca in format .pdf] este vehement criticata de o parte a societatii civile pe motiv ca este restrictiva pentru libertatea religioasa si ca ingradeste libertatea de exprimare. Deloc intamplator, cei care au contestat si contesta in continuare legea – grupari religioase si ONG-uri – sunt aceiasi care au declansat agresiva campanie impotriva prezentei in scolile publice a simbolurilor religioase (si care a dus la “razboiul icoanelor”, departe de a se fi incheiat).

Grupajul de mai jos este alcatuit de Asociatia Civic Media coordonata de Victor Roncea, iar in anexa se afla 2 scrisori remise de un grup de 26 de ONG-uri romanesti, printre care si Altermedia, in sustinerea versiunii finale a Legii cultelor, si o importanta decizie a CEDO in privinta limitelor libertatii de exprimare in ce priveste controversatul art. 13(2). Grupajul apare partial si in ziarul “Ziua” de astazi.

LEGEA CULTELOR – SUSTINUTA DE ORGANIZATII ALE SOCIETATII CIVILE, ARTISTI, EXPERTI SI… LEGISLATIA CEDO

Cateva zeci de asociatii ale societatii civile au multumit printr-o scrisoare presedintelui Romaniei, Traian Basescu si Parlamentului tarii pentru aprobarea si promulgarea Legii Cultelor.

Organizatiile, care au sustinut si pastrarea simbolurilor religioase in scoli, au aratat ca era de asteptat sa apara atacuri la Legea Cultelor, in contextul mai larg al unei ofensive atee anti-religioase.

Coalitia pentru respectarea sentimentului religios a aratat ca Romania are o libertate religioasa mai aerisita decat prevad chiar si legislatiile unor tari europene occidentale. Astfel, atat in Franta cat si in Germania, “Biserica Scientologica” si “Martorii lui Iehova” sunt organizatii care nu intrunesc statutul de asociatii religioase si se afla in atentia autoritatilor pentru “practici care sunt opuse ordinii democratice constitutionale si violeaza drepturile omului” si existenta problematicii “loialitatii fata de statul democratic”.

Aparatorii Legii Cultelor si ai simbolurilor religioase arata ca si in Romania exista mai multe categorii de organizatii si persoane care ar trebui chestionate exact din aceleasi motive. Este deja o evidenta ca aceleasi organizatii cu tendinte anti-crestine si anti-religioase actioneaza concertat impotriva a tot ce este de factura crestina sau religioasa.

Asociatia Civic Media atentioneaza colegii din presa sa respecte normele deontologice pentru o informarea nealterata si corecta a opiniei publice si sa nu mai generalizeze cu enunturi de tipul “societatea civila”, “artistii” si “americanii”.

In primul caz nu este vorba despre “societatea civila” in integralitatea ei, ci despre operatiunea unei retele, realizata prin agitatia asociatiei pentru “libertate de constiinta” din care face parte cunoscuta activista comunista Smaranda Enache si “faimosul” profesor anti-icoane din Buzau Emil Moise; organizatie care s-a remarcat prin lupta prolet-cultista anti-catedrala si anti-icoane. Asociatia este sustinuta de Centrul pentru Resurse Juridice al Retelei Soros. In al doilea caz, este vorba despre trei artisti si in al treilea, despre un institut, de altfel obscur si remarcat prin tangentele si partizanatul sau la miscarea transcedentala scientologica.

Exagerarea asupra articolului 13, introdus de comunitatea musulmana pe fondul scandalului iresponsabil al caricaturilor – care a produs crime si devastari la nivel mondial -, nu este confoma cu realitatea. Libertatea de expresie si libertatea artistica nu presupun insulta si ofensa asupra altuia si mai ales, prin blasfemie, asupra unor natiuni si comunitati religioase.

Civic Media va prezinta mai jos opinii pertinente despre Legea Cultelor, inclusiv ale unor artisti romani de faima mondiala, cat si o sentinta CEDO care demonstreaza ca blasfemia este interzisa chiar daca apare sub acoperirea de forma artistica (Hotararea CEDO din 25/11/1996 – CAZUL WINGROVE contra REGATULUI UNIT – Refuz al Oficiului britanic pentru vize cinematografice de a acorda viza de distribuire unui film considerat drept blasfemie).

ARGUMENTE

1. Constitutia Romaniei

Doua aspecte au fost considerate ca deosebit de grave de catre cei care au criticat legea libertatii religioase in ultimele zile.

Primul priveste reglementarea din art. 13(2), respectiv: “In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase.”

Aceasta prevedere este in egala masura constitutionala si conforma european. Ea constituie o aplicare a prevederii din art. 29 (2) din Constitutie ce precizeaza ca: “Libertatea constiintei este garantata, ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.”

2. Legea romaneasca nu prevede nici o pedeapsa

Desi legea romaneasca nu prevede nici o pedeapsa, sanctionarea, chiar penala, spre exemplu, a blasfemiei, se regaseste in legislatia multor state europene. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, intr-o decizie pe acest subiect, ca libertatea de exprimare este nelimitata doar in domeniul discursului politic sau al problemelor de interes general; o mai mare marja de apreciere este in general lasata statelor atunci cand ele reglementeaza problemele susceptibile sa ofenseze convingerile intime, in domeniul moralei si al religiei.

3. Modelul european

Al doilea aspect criticat priveste faptul ca acordarea de catre stat a unor forme de sprijin financiar catre comunitatile religioase este conditionata de o reprezentativitate a acestora, respectiv sa reuneasca cel putin 0,1% dintre cetatenii Romaniei, precum si sa isi desfasoare activitatea de mai mult timp in tara noastra.

Acest tip de legiferare se incadreaza in modelul european de legiferare a relatiei dintre stat si culte, iar cele mai apropiate corespondente se regasesc in chiar spatiul central european, in state precum Austria, Cehia, Slovacia, existand insa multe elemente in comun si cu legislatia din Belgia, Germania sau Italia.

Statul este liber sa isi aleaga partenerii sociali si consideram ca acele criterii de durabilitate si stabilitate prevazute in lege sunt transparente si clare, nelasand loc de arbitrariu si abuzuri.

Declaratia a 11-a a Tratatului de la Amsterdam, reluata si in proiectul de Constitutie Europeana, prevede libertatea statelor membre ale Uniunii Europene, carora tocmai li s-a alaturat si Romania, de a-si reglementa potrivit propriei traditii regimul cultelor pe teritoriul national.

Presedintele Traian Basescu, alaturi de inalti oficiali ai Uniunii Europene, a anuntat in minutul intoarcerii formale a tarii noastre in Europa Unita ca Romania trebuie sa se integreze cu specificul, traditia si propria sa identitatea culturala, pe care trebuie sa le apere in vederea prezervarii lor.

Aceasta este misiunea pe care ne-o asumam.
Asociatia Civic Media, 7.01.2007

OPINII

Dan Puric, actor, regizor

Un om inteligent cum a fost Immanuel Kant spunea ca libertatea unui om are drept limita libertatea celuilalt. Sunt anumite spatii religioase care trebuie respectate, iar arta se poate circumscrie oriunde vrea ea, dar nu cred ca poti face arta daca iti bati joc de simbolul religios al unei natiuni, indiferent daca tu crezi sau nu. Nici macar nu e vorba de autocenzura, e vorba de bun simt. Libertatea nu inseamna libertinaj. Un lucru care ar trebui sa functioneze ca o lege a devenit timorat si functioneaza ca o recomandare. [Asculta fisier audio...]

Grigore Gonta, regizor

Trebuie vazut ce are bun aceasta lege. Sigur ca exista tabu-uri care nu trebuie batjocorite. Poti sa ai chemare sau nu pentru astfel de subiecte, dar ele nu trebuie defaimate pentru ca contin ceva sacru. E usor de batjocorit. Nu stiu cui ajuta astfel de lucruri, decat, poate, celor fara Dumnezeu. Cred ca vizavi de acest subiect trebuie sa avem sfiiciune si buna cuvinta.

Cristian Mihailescu, regizor, directorul Operei din Brasov si Felicia Filip, soprana:

Atat eu cat si sotia mea Felicia Filip, sprijinim intrutotul legea, in forma care a aparut, si nu consideram ca articolul 13 sau alte articole ingradesc cu ceva libertatea de exprimare. Pentru ca libertatea de exprimare artistica trebuie sa aiba niste norme morale, ori nimic din libertatea artistica nu este ingradit de acest articol. [Asculta fisier audio...]

Harry Tavitian, muzician:

In principiu sunt de acord cu legea, in forma sa actuala. Personal, nu simt ca activitatea mea artistica ar putea fi ingradita intr-un fel de aceasta lege.

Mirel Zamfirescu, artist plastic:

Pot sa spun insa ca pe mine nu ma poate ingradi nimeni si nu mi poate lua libertatea de exprimare, doar, eventual, Dumnezeu. Sigur, ca sunt limite de bun simt care se incadreaza in credinta noastra. Mi se pare ca se exagereaza putin cu aceasta chestiune.

Radu Carp, conf. univ. dr., Facultatea de Stiinte Politice, Univ. Bucuresti:

In acest mult disputat articol 13 pot sa va spun ca nu este prevazuta nici o sanctiune si nu ne putem imagina spre exemplu un caz in care o opera artistica, literara, ar putea fi interzisa. Acest articol vine in continuarea jurisprudentei CEDO. In nici un caz nu este vorba despre o restrictionare aprioric a libertatii de exprimare. [Asculta fisier audio...]

Radu Preda, conf. univ. dr., Asociatia de Studii Interreligioase INTER, Cluj:

Acest articol nu ingradeste libertatea de exprimare. Aici e vorba de discernamantul fiecarui artist. Cei care iau atitudine nu sunt juristi, dramatizeaza acolo unde nu e cazul si care nici nu au participat la dezbateri, desi legea a fost pusa pe site-ul Camerei Deputatilor si a stat luni de zile in Comisii. In plus, as vrea sa lamurim ca se invoca tot felul de institutii pseudostiintifice din America sau de oriunde or fi ele, care, in materie de exegeza religioasa, nu sunt normative. [Asculta fisier audio...]

OPINII ALE UNOR OFICIALI

Parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei Romane: Cine contesta democratia?

Legea Cultelor promulgata de presedintele Romaniei, Traian Basescu, este in primul rand profund democratica si europeana. Este o lege care respecta toate prevederile acordurilor internationale privitoare la libertatea de constiinta si religioasa. Contestatari vor fi intotdeauna, ca si nostalgici ai comunismului ateu. Trebuie insa sa le fie clar acestora ca, asa cum a afirmat si presedintele la cumpana dintre ani, intram in Uniunea Europeana cu specificul, traditiile si identitatea noastra culturala, care trebuie aparate de curente anti-europene, in fond. Iar Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a afirmat de numeroase ori ca Uniunea Europeana se intemeiaza pe unitatea valorilor. Parintele Patriarh a aratat ca in Uniunea Europeana, poporul roman intra mai ales cu valoarea credintei, contribuind prin cultura si traditia sa la imbogatirea spirituala a Europei. Asa cum toate cultele din Romania au sustinut integrarea tarii in structurile europene, este de subliniat faptul ca si prevederile Legii Cultelor au fost dezbatute si aprobate de expertii tuturor cultelor din Romania, care reprezinta 99,9% din natiune. Apoi, Legea a fost analizata de ambele Camere ale celui mai inalt for democratic al tarii, Parlamentul. In final, presedintele a promulgat legea. Aceasta reprezinta asadar expresia democratiei romanesti. Cine contesta democratia?

Biserica Catolica: Un moment important pentru Bisericile si cultele din Romania

Biserica Catolica din Romania saluta promulgarea Legii cultelor, pe care o considera rezultatul dialogului inter-religios din ultimii ani al tuturor Bisericilor si cultelor. Potrivit unui comunicat de vineri al Conferintei Episcopilor Catolici din Romania, promulgarea Legii cultelor si a libertatii religioase poate fi considerata un moment important pentru Bisericile si cultele din Romania, tinand cont ca pana la aceasta data normele legislative in aceasta privinta se bazau pe legea din 1948, “lege promulgata de un stat ateu”. “Aceasta reflecta efortul autoritatilor, cat si dialogul inter-religios din ultimii ani al tuturor Bisericilor si cultelor din Romania. Este clar ca noua lege este perfectibila si ca fiecare cult ar dori sa o mai cizeleze conform propriilor statute si canoane. Forma actuala, insa, manifesta echilibrul – recunoastem ca inca imperfect – al unui cadru legislativ pentru cultele care reprezinta marea majoritate a populatiei din Romania ce se declara credincioasa”, se precizeaza in comunicat.

Legea a fost aprobata de toate cultele recunoscute

Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte: “Legea are o importanta deosebita si pentru ca este asteptata din 1990. Este o mare implinire faptul ca dupa atatia ani s-a reusit ca, incepand din 31 mai 2005, reprezentantii tuturor cultelor recunoscute sa se reuneasca impreuna cu expertii in legislatie si, in final, sa avizeze la unison proiectul de Lege. Proiectul a fost aprobat apoi de Senat si Camera Deputatilor fara modificari. Legea raspunde specificului si realitatii romanesti fiind totodata de esenta si factura europeana. Legea se apropie de legislatia multor tari ale Europei consolidate cum ar fi Austria, Belgia, Cehia, Slovacia si altele, care au fost studiate de specialistii nostri. Eu cred ca trebuie sa fim atenti la exponentii unei parti a societatii civile care se impotrivesc majoritatii de 99%.

Ionut Gabriel Corduneanu, consilier al Secretarului de Stat pentru Culte: Legea corespunde in egala masura traditiei romanesti si realitatilor europene

“Cred cu fermitate ca traim intr-o societate democratica si ca instantele judecatoresti din Romania, daca vor fi sesizate pe acest subiect, vor gasi linia de mijloc intre cele doua drepturi fundamentale implicate: cel la libera exprimare si cel la libertate religioasa, ce implica si protejarea sentimentului religios al cetateanului.

Traditia sprijinirii cultelor de catre stat incepe din perioada lui Cuza, cand averile Bisericii Ortodoxe au fost preluate de catre stat, acesta asumandu-si obligatia sprijinirii financiare. Modelul s-a extins, dupa Marea Unire, si catre noile culte venite din teritoriile alipite, chiar daca respectivele culte nu fusesera expropriate de averi.

Uniunea Europeana respecta specificul statelor membre in acest domeniu si de aceea ma surprinde atitudinea acelor persoane care invoca modele general valabile care nu exista, ci poate doar anumite grupuri doresc sa le imlpementeze neaparat.

In incheiere, reafirm convingerea mea ferma ca legea de fata corespunde in egala masura traditiei romanesti si realitatilor europene in domeniu.”

Consilierul prezidential Bogdan Tataru-Cazaban: Basescu a promulgat Legea cultelor in acord cu legislatia europeana

Presedintele Traian Basescu a promulgat Legea privind libertatea religioasa si regimul cultelor pentru ca Romania ca membra a UE sa aiba o legislatie in acord cu cea europeana in domeniu, a declarat pentru Mediafax, consilierul de stat Bogdan Tataru-Cazaban.

“Presedintele Romaniei a promulgat Legea privind libertatea religioasa si regimul cultelor avand in vedere necesitatea ca raportul dintre statul roman si confesiunile religioase sa fie reglementate intr-un alt cadru decat cel oferit prin Decretul 177 adoptat de Regimul Comunist in 1948. Ar fi fost anormal ca Romania, stat membru al Uniunii Europene, sa nu adopte o legislatie in acord cu principiile si statutul international in domeniu”, a explicat Cazaban promulgarea de catre Traian Basescu a Legii privind libertatea religioasa si regimul cultelor, in ciuda protestelor mai multor organizatii non-guvernamentale care au considerat-o in contradictie cu libertatea de exprimare.

Insa, Bogdan Tataru-Cazaban a spus ca presedintele a luat act de faptul ca aceasta lege a avut la baza un proiect “asupra caruia cultele recunoscute din Romania s-au pronuntat favorabil intr-un procent de 99%”.

“Expertii internationali independenti, membri ai Comisiei de la Venetia, organizatie a Consiliului Europei, reprezentanti ai Consortiului european stat-biserica si ai Comitetului Helsinki, au participat la dezbateri si au formulat puncte de vedere, salutand majoritatea prevederilor din proiectul de lege si mai ales spiritul deschis in care acesta a fost elaborat. Aspectele semnalate critic au putut fi discutate public pe durata a doi ani si pot constitui in continuare puncte de vedere de dezbatere, fara a subestima compatibilitatea noii legi romanesti cu legislatia europeana in domeniu”, a spus Cazaban.

El considera ca artistii nu vor fi afectati de articolul 13 din Legea cultelor. “Oamenii vor fi liberi in continuare sa discute orice idee si credinta religioasa. Mai mult, acest articol nu prevede nicio pedeapsa, ci doar respectul pe care il avem fata de simbolurile religioase. Necesitatea respectarii simbolurilor religioase in spatiul public nu impiedica libertatea de exprimare (…), ci subliniaza responsabilitatea cetatenilor fata de libertatile celuilalt, fata de credinta si simbolurile sale, in acord cu articolul 29, alineatul 2 din Constititutia Romaniei, potrivit caruia libertatea constiintei este garantata, ea trebuie sa se manifeste in spiritul de toleranta si respect reciproc”, a explicat consilierul presedintelui.

In legatura cu acuzatiile aduse textului Legii cultelor de Institutul pentru Religie si Politici Publice din Washington, potrivit caruia prin promulgarea acestui act normativ seful statului nu si-a respectat promisiunea electorala de a se distanta de comunism, Cazaban spune ca Romania a adoptat “o viziune care incurajeaza cooperarea si participarea dintre stat si culte, recunoscand contributia cultelor la binele comun al societatii”. “Statul roman are dreptul in contextul pluralismului european la o optiune care sa tina seama de toate elementele sociale si istorice specifice tarii noastre, respectand simbolurile religioase”, a spus Cazaban. (Mediafax)

Consilierul prezidential Theodor Baconsky: “Legea este mai permisiva decat legea cultelor din Austria”

Consilierul prezidential Theodor Baconsky respinge acuzatiile aduse de o organizatie americana recent promulgatei legi a cultelor, apreciind ca este vorba de un demers care repune in normalitate relatia dintre stat si cultele religioase. Institutul american pentru religii si politici publice a apreciat, dupa ce legea a fost promulgata de presedintele Traian Basescu, ca textul normativ nu se indeparteaza de perioada comunista, cand o serie de mici culte au avut de suferit si complica prea mult sistemul de inregistrate al cultelor.

Theodor Baconsky: “Acest proiect de lege apare dupa 17 ani, dupa doi ani de dezbateri publice, dupa obtinerea dificila a consensului la nivelul sefilor de culte recunoscute din Romania si are in primul rand misiunea de a moderniza o legislatie care data din 1948 si fusese adoptata in timpul comunismului. Pe de alta parte, proiectul legii a fost avizat de experti internationali independenti cum ar fi cei din Comisia de la Venetia, care depinde de Consiliul Europei, Comitetul Helsinki sau Consortiul European pentru relatile dintre Biserica si stat. Pai actuala lege este foarte asemanatoare cu multe legislatii din statele membre si chiar mai permisiva decat legea cultelor din Austria, de exemplu.” (RADIO ROMANIA ACTUALITATI)

ANEXA 1

SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI

În atenţia personală a D-lui Traian Băsescu, Preşedintele României

Domnule Preşedinte,

Vă scriem astăzi, 30 decembrie 2006, mulţumindu-vă pentru promulgarea prin Decret, în data de 27 decembrie, a Legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

În data de 12 decembrie a.c., cu o zi înainte de votul în plenul Camerei Deputaţilor, organizaţiile noastre au transmis tuturor deputaţilor o scrisoare deschisă prin care solicitau aprobarea prin vot a Proiectului de lege, în varianta finală stabilită de Comisiile de specialitate.

Scrisoarea deschisă a fost trimisă, spre ştiinţă, şi Preşedinţiei, semnatarii dorind astfel să arate că, după votul în Camera Deputaţilor, aşteaptă de la Domnia-Voastră promulgarea legii.

Suntem conştienţi de presiunile care s-au făcut asupra Preşedinţiei – asa cum s-au făcut şi asupra Parlamentului – pentru a respinge legea, presiuni venite din partea unor grupuri de interese care se intitulează “apărătoare ale drepturilor omului”. Subliniem că nu întâmplător acestea grupează, în mare, pe cei care s-au coalizat pentru eliminarea din şcolile publice a simbolurilor religioase.

Organizaţiile noastre sunt convinse că, deşi legea nu este perfectă, forma sa finală, în special art. 13 (2), este de natură să servească toleranţa religioasă şi pacea socială, deziderate ale oricărui cetăţean responsabil din România europeană.

Primiţi, vă rugăm, expresia celei mai înalte consideraţii.

Bucureşti, 30 decembrie 2006

SEMNATARI:

Asociaţia Creştin-Ortodoxă “Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi”, Bucureşti
Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, Bucureşti
Asociaţia Creştin-Ortodoxă “Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi”, Craiova
Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români – ASCOR
Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români – Basarabia
Liga Tineretului Creştin Ortodox Român
Fundaţia “Tradiţia Românească”, Bucureşti
Asociaţia “Provita”, Sibiu
Asociaţia “Pro Vita Sf. Brâncoveanu”, Vălenii de Munte
Asociaţia Provita Media, Bucureşti
Fundaţia Creştin Ortodoxă “Pro Filiis”, Piteşti
Asociaţia Filantropică Medical-Creştină “Christiana”, Bucureşti
Fundaţia “Solidaritate şi speranţă”, Iaşi – Centrul “InfoAdolescent”
Asociatia Română pentru Patrimoniu, Bucureşti
Asociaţia Scriitorilor Creştini din România, Bucureşti
Asociaţia “Biblioteci pentru Sate”, Bucureşti
Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Spiritului Rural, Bucureşti
Asociaţia “Scholar and Education Center” (SEDCENT), Bucureşti
Asociaţia Civic Media, Bucureşti
Asociaţia Altermedia, Bucureşti
Asociaţia Română pentru Cultură şi Ortodoxie, Bucureşti
Asociaţia Culturală “Grigore Lese”, Bucureşti
Asociaţia “Predania”, Bucureşti
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor, Bucureşti
Asociaţia “Pro ajutor social”, Bucureşti
Asociaţia pentru Prosperitate şi Dezvoltare Socială, Bucureşti

Pentru conformitate,

Bogdan Ioan Stanciu
Vicepreşedinte executiv,
Asociaţia Creştin-Ortodoxă “Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi”, Bucureşti

ANEXA 2

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE CAMERA DEPUTAŢILOR

Domnului Preşedinte Bogdan Olteanu

Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi Domnilor deputaţi,

Am luat cunoştinţă de adoptarea, în Comisiile permanente din Camera Deputaţilor, a textului final al Proiectului de lege privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Dorim să ne exprimăm aprobarea faţă de prezenţa în textul legii a articolului 13, care prevede că “În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.”

Considerăm că formularea acestui articol este în acord cu art. 29 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care prevede acordarea la morala şi ordinea socială existente – în cazul României, morala creştină – precum şi cu art. 30 din Constituţia României, care interzice îndemnul la ură religioasă.

Vă cerem, doamnelor şi domnilor deputaţi, să nu uitaţi că sistemul comunist a căzut prin jertfa tinerilor care au ieşit în stradă în decembrie 1989 cu crucea şi icoana, şi să aprobaţi, prin votul în plen, Proiectul de lege, pronunţându-vă astfel în favoarea toleranţei şi bunei înţelegeri religioase, dar şi împotriva actelor de provocare şi învrăjbire care ar putea ofensa majoritatea credincioasă a poporului român, şi tulbura pacea socială.

Constatăm totodată că cei care s-au opus modului în care este formulat acest articol fac parte din aceeaşi reţea minusculă şi gălăgioasă care se pretinde “reprezentantă a întregii societăţi civile” şi care invocă permanent “drepturile omului” ca acoperire pentru acţiuni antireligioase şi provocarea unor tensiuni artificiale, cel mai bun exemplu în acest sens fiind recentul scandal declanşat pe tema prezenţei simbolurilor religioase în şcoli.

Dorim să felicităm în mod special membrii Comisiilor care au formulat şi adoptat amendamente la art. 13 din proiectul de lege, iar ulterior au rezistat presiunilor făcute de aşa-zisa “societate civilă” şi au dat avizul favorabil întregului text al Proiectului de lege.

Primiţi, vă rugăm, expresia celei mai înalte consideraţii.

Bucureşti, 12 decembrie 2006

SEMNATARI:

Asociaţia Creştin-Ortodoxă “Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi”, Bucureşti
Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, Bucureşti
Asociaţia Creştin-Ortodoxă “Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi”, Craiova
Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români – ASCOR
Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români – Basarabia
Liga Tineretului Creştin Ortodox Român
Fundaţia “Tradiţia Românească”, Bucureşti
Asociaţia “Provita”, Sibiu
Asociaţia “Pro Vita Sf. Brâncoveanu”, Vălenii de Munte
Asociaţia Provita Media, Bucureşti
Fundaţia Creştin Ortodoxă “Pro Filiis”, Piteşti
Asociaţia Filantropică Medical-Creştină “Christiana”, Bucureşti
Fundaţia “Solidaritate şi speranţă”, Iaşi – Centrul “InfoAdolescent”
Asociatia Română pentru Patrimoniu, Bucureşti
Asociaţia Scriitorilor Creştini din România, Bucureşti
Asociaţia “Biblioteci pentru Sate”, Bucureşti
Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Spiritului Rural, Bucureşti
Asociaţia “Scholar and Education Center” (SEDCENT), Bucureşti
Asociaţia Civic Media, Bucureşti
Asociaţia Altermedia, Bucureşti
Asociaţia Română pentru Cultură şi Ortodoxie, Bucureşti
Asociaţia Culturală “Grigore Lese”, Bucureşti
Asociaţia “Predania”, Bucureşti
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor, Bucureşti
Asociaţia “Pro ajutor social”, Bucureşti
Asociaţia pentru Prosperitate şi Dezvoltare Socială, Bucureşti

Pentru conformitate,

Bogdan Ioan Stanciu

Vicepreşedinte executiv,
Asociaţia Creştin-Ortodoxă “Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi”, Bucureşti

ANEXA 3

Jurisprudenta CEDO: Hotararea CEDO din 25/11/1996 in CAZUL WINGROVE contra REGATULUI UNIT – Refuz al Oficiului britanic pentru vize cinematografice de a acorda viză de distribuire unui film considerat drept blasfemie. [Descarcati de aici in format .doc...]

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Hotărâre din 25/11/1996

CAZUL WINGROVE contra REGATULUI UNIT – Refuz al Oficiului britanic pentru vize cinematografice de a acorda viză de distribuire unui film video considerat drept blasfemie.

Hotărârea din 25 noiembrie 1996 (Cameră) (Culegere/1996-V)

1. – Dl. Nigel Wingrove scrie scenariul şi conduce înregistrarea unui film video de 18 minute intitulat Visions of Ecstasy (Viziuni ale extazului), care priveşte viaţa şi scrierile sfintei Theresa d’Avila, călugăriţă carmelită care a trăit în secolul XVI, a fondat numeroase mănăstiri şi a avut puternice viziuni extatice ale lui Isus Hristos.

El prezintă filmul la Oficiul britanic pentru vize cinematografice (”Oficiu”) pentru a obţine viza care să-i permită să vândă, să închirieze sau să difuzeze public lucrarea, în alt mod. La 18 septembrie, Oficiul respinge cererea, şi anume cu motivaţia că prezentarea sa ar risca să-i ofenseze pe ceilalţi prin maniera inacceptabilă de a trata un subiect sacru şi că, în consecinţă, un juriu rezonabil şi corespunzător pregătit în problemele de drept ar ajunge la concluzia, că această operă încalcă reglementările dreptului penal cu privire la blasfemie.

Dl. Wingrove atacă decizia în faţa comisiei de recurs în materie de video. În concluziile sale scrise, Oficiul afirmă că filmul descrie fantasmele erotice ale unui personaj prezentat ca fiind sfânta Theresa şi punând în scenă, în acelaşi timp, pe Hristos crucificat şi un personaj feminin descris ca “oglinda sfintei Theresa”. Petiţionarul contestă afirmaţia Oficiului conform căreia filmul său ar avea un conţinut pur erotic. Recursul este examinat pe 6 şi 7 decembrie 1989 de către un colegiu al comisiei de recurs care, cu trei voturi pentru şi două împotrivă, confirmă decizia Oficiului. Majoritatea consideră că tonul şi spiritul filmului sunt în totalitate indecente şi nu are nici o îndoială că prezentarea sa este de natură să lovească sentimentele creştinilor, care în mod legitim, ar putea gândi că el dispreţuieşte divinitatea lui Hristos. Minoritatea, admiţând totuşi că multe persoane ar găsi filmul video de un gust extrem de îndoielnic, apreciază ca fiind puţin probabil ca un juriu rezonabil şi pregătit corespunzător din punct de vedere al dreptului să-l condamne pe autorul filmului.

Un consilier juridic arată petiţionarului că situaţia sa nu se pretează la o cerere de control jurisdicţional.

2. – În cererea sa din 18 iunie 1990 către Comisie, dl. Wingrove se plânge de o atingere a libertăţii sale de exprimare, contrară articolului 10 al Convenţiei.*)
___________
*) În raportul său din 10 ianuarie 1995, Comisia conchide violarea articolului 10 (14 voturi pentru, 2 împotrivă).

3. – Nu a fost contestat faptul că refuzul Oficiului de a acorda petiţionarului o viză pentru difuzarea filmului său video, Visions of Ecstasy, constituia o ingerinţă în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.

Oficiul a acţionat în cadrul puterilor pe care i le conferă articolul 4, paragraful 1 al legii din 1984 asupra înregistrărilor video. Delictul de blasfemie, prin însăşi natura sa, nu s-ar preta la o definiţie juridică precisă. De aceea, autorităţile naţionale trebuie să adopte o atitudine flexibilă, în măsură să le permită aprecierea faptelor în speţă drept aparţinând definiţiei admise. Se pare că nu există incertitudini, în general, şi nici dezacord asupra definiţiei de blasfemie. Curtea, care a vizionat filmul, este convinsă că petiţionarul ar fi putut în mod rezonabil să prevadă, înconjurându-se de consilieri luminaţi, că filmul său s-ar fi aflat sub incidenţa legii privind blasfemia. Nu s-ar putea spune, deci, că legea în cauză nu oferea protecţia dorită împotriva unui amestec arbitrar. Restricţia reproşată era de atunci “prevăzută de lege”.

Scopul ingerinţei – protejarea creştinilor împotriva unei ofense grave aduse convingerilor lor – corespunde celui de protecţie a “dreptului celuilalt” şi concordă perfect cu obiectivul protecţiei libertăţii religioase, oferită de articolul 9. A cunoaşte dacă există o nevoie reală de protejare împotriva posibilităţii de a vedea filmul video în litigiu constituie un punct pe care Curtea îl va trata examinând “necesitatea” ingerinţei.

Dreptul englez asupra blasfemiei nu priveşte decât credinţa creştină, dar gradul de protecţie asigurată altor credinţe nu este pus în joc în speţă. Faptul că respectivul drept nu tratează în mod egal diferitele religii practicate în Regatul Unit nu scade cu nimic legimitatea ţelului urmărit.

O legislaţie asupra blasfemiei este încă în vigoare în numeroase ţări europene. Dacă aceste texte sunt din ce în ce mai puţin aplicate, este datorită faptului că nu există încă în ordinea juridică şi socială a statelor membre ale Consiliului Europei, o concordanţă de vederi suficientă pentru a concluziona că o asemenea legislaţie nu ar fi în sine necesară într-o societate democratică şi ar fi, în consecinţă, incompatibilă cu Convenţia.

Dacă articolul 10, paragraful 2 nu permite câtuşi de puţin restricţii ale libertăţii de exprimare în domeniul discursului politic sau al problemelor de interes general, o mai mare marjă de apreciere este în general lăsată statelor atunci când ele reglementează problemele susceptibile să ofenseze convingerile intime, în domeniul moralei şi al religiei. În materie de morală, ţările europene nu au o concepţie uniformă a exigenţelor de protecţie împotriva atacurilor la adresa convingerilor religioase.

Autorităţile statului sunt mai bine plasate decât judecătorul internaţional pentru a defini aceste exigenţe şi a se pronunţa asupra “necesităţii” unei “restricţii”. Aceasta nu exclude, la urma urmelor, un control european, cu atât mai necesar cu cât noţiunea de blasfemie este largă, evolutivă şi comportă riscurile unor atingeri arbitrare sau excesive. În această privinţă, câmpul de aplicare a delictului şi garanţiile prevăzute prin legislaţie îmbracă o importanţă specială. Faptul că prezentul caz comportă o restricţie prealabilă cere un examen special.

Dreptul englez asupra blasfemiei nu interzice exprimarea unor idei ostile religiei creştine sau unor opinii ofensatoare pentru creştini. Ceea ce caută el să controleze este mai degrabă maniera de a apăra aceste idei. Amploarea insultei la adresa sentimentelor religioase trebuie să fie semnificativă. Gradul înalt de profanare necesară constituie, în sine, o protecţie împotriva arbitrarului.

“Visions of Ecstasy” îl zugrăveşte pe Hristos crucificat dedându-se la un act vădit sexual. Autorităţile naţionale au apreciat că modul de a trata aceste imagini centrau filmul nu atât pe sensibilitatea erotică a personajelor, cât pe aceea a spectatorilor (prima funcţie a pornografiei). Ele au declarat, în plus, că filmul nu încerca să aprofundeze semnificaţia imaginilor, ci se limita la a invita spectatorul la un “voyeurisme erotic”. Deci, difuzarea sa putea să lovească şi să ultragieze sentimentele religioase ale creştinilor şi să constituie delictul de blasfemie. Din acel moment, motivele furnizate pentru a justifica ingerinţa pot fi considerate atât pertinente, cât şi suficiente, iar ingerinţa nu ar mai trece drept arbitrară şi excesivă.

Întrucât filmele video, o dată lansate pe piaţă, scapă uşor controlului autorităţilor, nu era lipsit de raţiune pentru ele să considere că acest film putea să ajungă la un public pe care l-ar fi putut ofensa. Folosirea unei casete, având un avertisment pe ea, nu ar fi avut decât o eficienţă limitată, datorită existenţei a numeroase forme de transmitere a filmelor video. La urma urmelor, şi în acest caz, autorităţile naţionale sunt mai bine plasate decât Curtea europeană pentru a aprecia impactul probabil al unui asemenea film asupra publicului.

Dacă refuzul de a acorda viza de distribuire ar echivala cu o interdicţie totală de difuzare, este vorba aici de o consecinţă de înţeles din punctul de vedere al autorităţilor, conform căruia difuzarea filmului ar constitui o violare a dreptului penal şi, de asemenea, de o consecinţă a refuzului petiţionarului de a modifica sau tăia secvenţele blasfemiatoare. Deci, nu a existat o violare a articolului 10 (7 voturi pentru, 2 împotrivă).

__________
Traducere făcută de INSTITUTUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI, prin:
- Avocat dr. Ionel Olteanu
- Ambasador Coriolan Atanasiu
- Cercetător ştiinţific Irina Patralius