de John R. Lott, Jr., tradus pentru Media Gnostic

In legatura cu avortul, exista o mare diferenta intre John McCain si Barack Obama. National Right to Life Committee precum si Pro-choice America sunt de acord ca Obama are un record de votare 100% pro-choice. McCain este pro-viata, iar cele doua grupuri sustin ca el voteaza in acest mod in macar 75% din cazuri. Ar trebui sa se ajunga la o dezbatere plina de viata toamna aceasta.

Dar problema avorturilor se centreaza de regula numai asupra moralitatii actului (alegerea avortului fata de viata), iar McCain si Obama au incadrat aceasta problema nediferentiat pana acum. Moralitatea este cu siguranta importanta, dar faptul pe care se concentreaza pierde din mult mai marele impact pe care il au aceste legi.

Liberalizarea regulilor pentru avort intre 1969 si 1974 a generat in America schimbari sociale vaste si de termen lung. Aceasta discutie ar putea aduce in sfarsit o sansa pentru a evalua cum Roe v. Wade [decizia Curtii Supreme a SUA care a liberalizat avortul la cerere in 1973, n. trad.] a schimbat SUA.

Un fapt adesea neinteles: avorturile legale nu au inceput cu Roe si nici macar cu cele cinci state care au liberalizat legile pentru avort in 1969 si 1970. Inainte de Roe, femeile puteau sa faca avort cand vietile sau sanatatea lor era in pericol.

Doctorii din unele state la care nu te-ai astepta, precum Kansas, aveau interpretari foarte liberale in privinta a ce constituia pericolul pentru viata; totusi, Roe a marit substantial numarul de avorturi, mai mult decat dubland rata per copil nascut viu intre cei cinci ani dintre 1972 si 1977.

Dar multe alte schimbari au decurs in acelasi timp:

• O crestere abrupta in cazul sexului premarital.
• O crestere semnificativa a nasterilor extramaritale.
• O scadere a copiilor dati pentru adoptie.
• O scadere a casatoriilor care apar dupa ce femeia ramane gravida.

Multe dintre aceste schimbari pot parea contradictorii. De ce ar creste impreuna numarul de avorturi si nasterile extramaritale? Daca existau mai multe nasteri nelegitime, de ce erau mai putini copii disponibili pentru adoptie?

Pentru prima chestiune, o parte din raspuns sta in atitudinea fata de sexul premarital. Cu avortul cunoscut ca o rezerva, femeile si barbatii au devenit mai putin precauti la folosirea contraceptivelor si au facut mult mai linistiti sex premarital.

Au aparut mai multe sarcini neplanificate. Dar legalizarea avortului nu a insemnat ca fiecare sarcina neplanificata a dus la avort. Si pentru simplul fapt ca avortul este legal nu inseamna ca decizia este una usoara.

Studiile academice au descoperit ca avortul legalizat, prin incurajarea sexului premarital, a dus la cresterea numarului de sarcini neplanificate, chiar intrecand reducerea de nasteri neplanificate datorata avortului.

In Statele Unite, incepand cu primii ani ai deceniului 1970, si pana la sfarsitul anilor 1980, a existat o crestere uriasa in rata nasterilor extramaritale, crescand de la o medie de 5% a tuturor sarcinilor din 1965 - 1969 pana la 16 la suta doua decenii mai tarziu (1985 - 1989).

Pentru negri, numerele au crescut de la 35 la suta la 62 la suta. In timp ce nu toata aceasta crestere poate fi atribuita regulilor liberalizate pentru avort, acestea au fost totusi un factor contribuitor cheie.

Odata cu legalizarea, intrucat femeia nu mai este fortata sa mearga mai departe cu o sarcina nedorita, un barbat se poate astepta ca partenera sa faca un avort daca actul sexual ar duce la o sarcina neplanificata.

Dar ce se intampla daca femeia refuza?

Multi barbati, simtindu-se dusi de nas inspre o paternitate nedorita, cel mai probabil se vor spala pe maini de toata afacerea, gandindu-se “nu doream niciodata un copil. Este decizia ei, asa ca sa creasca copilul ea singura.”

Expectanta sociala fata de barbatii care sunt in aceasta pozitie s-a schimbat dramatic in ultimele patru decenii. Dovezile arata ca cresterea posibilitatii de avort a pus capat nuntilor “cu pusca la spate”, cand barbatii erau obligati sa ia de nevasta pe femeia lasata gravida.

Si ce s-a intamplat cu copiii acestor tati refractari?

Mamele cresc adesea copiii singure. Chiar si daca avortul a dus la mai multe nasteri extramaritale, el a scazut dramatic adoptarea copiilor nascuti in America de familii cu doi parinti.

Inainte de Roe, cand avortul era mult mai dificil, femeile care ar fi putut alege, dar nu puteau apela la acest act, se indreptau spre adoptie ca iesire de rezerva. Dupa Roe, femeile care refuzau avortul erau aceleasi care doreau sa pastreze copilul.

Dar toate aceste schimbari - cresterea nasterilor extramaritale, scaderea drastica a ratelor de adoptie si sfarsitul mariajelor ‘cu pusca in spate’ - au insemnat un lucru: mai multe familii cu un singur parinte. Cu slujba si alte lucruri care le cer timpul, parintii care isi cresc copiii singuri, nemaicontand cat de “dorit” este copilul, tind sa dedice mai putina atentie fata de copiii lor comparativ cu cuplurile casatorite; totusi, e mai dificil pentru o persoana sa petreaca la fel de mult timp cu un copil comparativ cu cat pot doua persoane.

De la inceputul dezbaterii asupra avortului, cei care erau favorabili avortului au atras atentia asupra costului social al copiiilor “nedoriti” care pur si simplu nu vor primi atentia celor “doriti”. Dar exista un efect secundar care a fost mult timp neglijat. Se poate ca avortul elimina copiii “nedoriti”, dar creste numarul de sarcini extramaritale si numarul de parinti ce isi cresc singuri copiii.

Copiii nascuti dupa liberalizarea avortului au suferit o serie de probleme incepand cu dificultati la scoala si pana la apetenta mai mare pentru infractionalitate. Cel mai trist fapt este ca cei mai vulnerabili din societate, negrii saraci, au suferit cel mai mult din cauza acestor schimbari.

Nu conteaza cine castiga alegerile sau cine controleaza Curtea Suprema, avorturile nu vor fi scoase in afara legii, la fel cum nu au fost ilegale inainte deciziei Curtii Supreme in cazul Roe v. Wade in 1973.

Liberalizarea avortului a facut indubitabil viata mai simpla pentru multi, dar, ca si relatii sexuale uneori, aceasta are multe consecinte neasteptate.

Infractiunile violente din Statele Unite au crescut exponential dupa 1960. Intre 1960 si 1991, infractiunile violente raportate au crescut cu un incredibil 372 la suta. Aceasta tendinta suparatoare a fost observata de-a lungul tarii, cu jafurile atingand maximul in 1991 iar violurile si vatamarea corporala, in 1992. Dar apoi s-a intamplat ceva neasteptat: intre 1991 si 2000, ratele infractiunilor violente si ale infractiunilor asupra proprietatii au scazut abrupt cu 33 si 30 la suta respectiv. Rata omorurilor a fost stabila pana in 1991, iar apoi a plonjat cu 44%.

Mai multe explicatii plauzibile au fost avansate pentru scaderea din anii 1990. Unele masuri de impunere a legii, precum rate mai inalte de arest si condamnare, mai multe sentinte de inchisoare, strategii politienesti “broken windows”, precum si pedeapsa cu moartea. Altele se concentrau asupra legilor privitoare la dreptul de a purta arme ascunse, economia in crestere sau scaderea flagelului cocainei.

Totusi, dintre toate aceste explicatii, probabil cea mai controversata este cea care atribuie ratele reduse de criminalitate din anii 90 cazului Roe v. Wade, adica deciziei din 1973 facuta de Curtea Suprema mandatand avortul legalizat. Conform acestui argument, numarul mare de femei care a inceput sa faca avorturi chiar dupa Roe era format cel mai probabil din femei necasatorite, adolescente sau sarace, iar copiii lor ar fi fost “nedoriti”. Copiii nascuti in aceste circumstante ar fi avut o probabilitate mai mare decat media sa ajunga infractori, si ar fi putut ajunge la inceputul anilor 90 in adolescenta - in “maximul infractional”. Dar, deoarece au fost avortati, ei nu au putut sa creeze probleme.

Este o teorie care iti atrage atentia, poate chiar mai mult decat datele recente care au indicat ca liberalizarea avortului a crescut sexul premarital, nasterile extramaritale, a redus adoptiile si a pus capat asa numitelor nunti cu pusca in spate.

Dar o analiza temeinica a statisticilor privind avorturile si criminalitatea duce la concluzia opusa: avortul creste criminalitatea.

Chestiunea legata de avort a fost influentata mult de catre un studiu suedez publicat in 1966 de catre Hans Forssman si Inga Thuwe. Ei au urmarit copiii a 188 de femei carora li s-a negat posibilitatea de a avorta intre 1939 si 1941 la singurul spital din Gothenburg, Suedia. Studiul lor compara acesti copii “nedoriti” cu un alt grup compus din primii copii nascuti la acelasi spital dupa fiecare dintre cei “nedoriti”. Ei au descoperit ca acei copii “nedoriti” aveau sanse mult mai mari sa traiasca in conditii nefavorabile - de exemplu, cu parinti divortati sau in familii adoptive temporare. Acesti copii aveau sanse mult mai mari sa ajunga delicventi sau sa aiba probleme la scoala. Din pacate, autorii nu au cercetat niciodata daca faptul ca acesti copii erau “nedoriti” le-a cauzat problemele sau era doar corelat cu ele.

Consideratiile lui Forsmann si Thuwe, nerezistand limitelor informatiilor care le sustineau, au devenit axiomatice intre sustinatorii legalizarii avortului. In timpul anilor 1960 si 1970, inainte de Roe, avocatii dreptului de avort au atribuit tot felul de rele sociale, inclusiv infractionalitatea si bolile mentale, copiilor “nedoriti”. Cernerea prin avort a acestor oameni saraci si predispusi la infractiuni a fost prezentata ca o metoda de a face societatea mai sigura.

Chair asa, Comisia Rockefeller pentru Populatie si Viitorul American din 1972, creata de Richard Nixon, a citat cercetari care sustinau ca acei copii ai femeilor carora li s-a negat posibilitatea de avort “au ajuns sa fie inregistrati mai des la servicii psihiatrice, s-au antrenat mai mult in comportament antisocial sau infractional si au fost mai dependenti de asistenta publica.”

Chiar in cazul deciziei Curtii Supreme in cazul Roe v. Wade, judecatorul Harry Blackmun a notat aceleasi probleme sociale atribuite copiilor “nedoriti”.

Recent, doi economisti - John Donohue si Steven Levitt - au incercat sa renasca dezbaterea. Ei au adus dovezi care ar fi demonstrat efectul semnificativ al avortului asupra ratelor infractionalitatii si au sustinut ca pana la “jumatate din totalul reducerii criminalitatii” dintre 1991 si 1997 si pana la 81 la suta din scaderea ratelor asasinatelor din acea perioada este atribuibil cresterii avorturilor din anii de inceput si mijloc ai deceniului 7. Daca aceasta sustinere era adevarata, ei ar fi descoperit cu siguranta Sfantul Graal al reducerii crimei.

Majoritatea oamenilor care contrazic argumentul “avortul reduce infractionalitatea” fac asta pe considerente etice mai degraba decat incercand sa demonstreze netemeinicia dovezilor empirice. Dar este important sa ne uitam si la informatii - pentru ca nu dovedesc ceea ce ar trebui.

Pentru a intelege de ce avortul ar putea sa nu scada din criminalitate, cineva ar trebui mai intai sa considere cat de dramatic a schimbat relatiile sexuale. In momentul in care avortul a ajuns disponibil pe scara larga, oamenii s-au ingajat in mult mai mult sex premarital si au fost mai putin atenti la contraceptie. Avortul, totusi, oferea o rezerva daca femeia ramanea gravida, facand sexul premarital si neutilizarea contraceptiei mai putin riscante. In practica, totusi, multe femei au observat ca nu pot merge pana la capat cu avortul iar nasterile extramaritale au crescut exponential. Putini dintre acesti copii nascuti in afara casatoriei au fost dati spre adoptie; majoritatea femeilor care nu au dorit sa faca avort nu au dorit nici sa-si dea copiii. Avortul a eliminat de asemenea presiunea sociala facuta asupra barbatilor ca acestia sa se casatoreasca cu femeile care ramaneau gravide datorita lor. Toate aceste rezultate - mai multe nasteri extramaritale, mai putine adoptii decat asteptat si mai putina presiune asupra barbatilor ca sa “faca ce trebuie” - au dus la o crestere abrupta in numarul de familii cu un singur parinte.

Mai multe studii documenteaza aceasta schimbare. Incepand cu primii ani din deceniul 1970 si pana la sfarsitul anilor 80, odata cu avortul care ajungea tot mai frecvent, a existat o crestere semnificativa in rata nasterilor extramaritale, crescand de la o medie de 5% a tuturor sarcinilor din 1965 - 1969 pana la 16 la suta doua decenii mai tarziu (1985 - 1989). Pentru negri, numerele au crescut de la 35 la suta la 62 la suta. In timp ce nu toata aceasta crestere poate fi atribuita regulilor liberalizate ale avortului, acestea au fost totusi un factor contribuitor cheie.

Ce s-a intamplat cu toti acesti copii? Nu conteaza cat de doriti sunt acesti copii deoarece parintii care ii cresc fara altcineva tind sa le dedice mai putina atentie decat o fac cuplurile casatorite. Parintii necasatoriti au o probabilitate mai mica sa le citeasca sau sa ii duca in excursii si sunt mai probabil sa se simta suparati fata de copii sau sa-i perceapa ca o povara. Copii crescuti in afara casatoriei au probleme sociale si de dezvoltare mult mai multe decat copii cuplurilor casatorite considerand aproape orice unitate de masura - de la note la exmatriculare si boli. Nesurprinzator, copiii din familiile necasatorite au si o tendinta mai mare de a ajunge infractori.

Asa ca argumentele opuse in dezbaterea “avortul reduce criminalitatea” sunt clare: o parte accentueaza faptul ca avortul elimina copiii “nedoriti”, iar cealalta ca mareste numarul de nasteri extramaritale. Intrebarea este: care consecinta a avortului are impact mai mare asupra infractionalitatii?

Din pacate pentru cei care sustin ca avortul reduce criminalitatea, studiul lui Donahue si Levitt sufera de greseli metodologice. Cum nota The Economist, “Donohue si Levitt nu au facut testul pe care credeau ca il fac”. Cercetarile facute de doi economisti de la Boston Federal Reserve, Christopher Foote si Christopher Goetz au gasit ca, daca testul a fost facut corect, acesta indica faptul ca avortul creste de fapt infractionalitatea violenta. John Witley si cu autorul de fata au scris anterior un studiu care ajungea la o conexiune similara intre avort si omucidere - mai exact ca legalizarea avortului a crescut rata de omucidere cu 7 la suta, in medie.

Teoria “avortul reduce criminalitatea” ajunge in si mai multe probleme cand populatia este analizata dupa grupurile de varsta. Sa consideram ca liberalizarea avortului la inceputul anilor 70 poate explica cu adevarat scaderea omuciderii cu 80% in anii 90, cum sustin Donohue si Levitt. Deregularizand avortul ar putea atunci reduce criminalitatea mai intai asupra acelor grupuri de varsta nascute dupa ce s-au schimbat legile avortului, cand elementele “nedorite”, predispuse la infractiuni au inceput sa fie filtrate. Totusi, daca ne uitam la scaderea ratelor de omucidere din anii 90, mai intai aflam ca nu este vorba de acest fapt deloc. In schimb, ratele de omucidere au inceput sa scada mai intai in cadrul unei generatii mai batrane - cei de peste 26 de ani - nascuti inainte de Roe. Dar abia mai tarziu infractionalitatea a scazut intre cei nascuti dupa Roe.

Legalizarea avortului a crescut infractionalitatea. Cei nascuti la patru ani dupa Roe au avut o probabilitate mult mai mare sa comita infractiuni fata de cei nascuti cu patru ani inainte. Acest lucru a fost in special adevarat cand erau in “maximul infractional”.

Argumentul “avortul reduce criminalitatea” devine si mai slab cand te uiti la informatiile din Canada. In timp de ratele de infractiune au inceput sa scada in SUA si Canada in acelasi timp, Canada a liberalizat legile avortului mult mai tarziu decat SUA. Desi Quebecul a legalizat avortul in 1976, nu s-a ajuns decat in anul 1988 cand datorita unui caz din Ontario, curtea suprema din Canada a scazut limitele nationale ale avortului. Daca legalizarea avortului din SUA a cauzat ca ratele infractionalitatii sa scada la 18 ani mai tarziu, de ce scaderea acestora in Canada a inceput la abia trei ani dupa schimbarile legislative comparabile din Canada?

Chiar daca avortul chiar scade criminalitatea prin eliminarea copiilor “nedoriti” (concluzie derivata din statistici eronate), acest efect ar fi cu mult depasit de cresterea in criminalitate datorata incidentei de familii cu un singur parinte ce au aparut dupa liberalizarea avortului. Pe scurt, mai multe avorturi au adus mai multe infractiuni.

Tradus si adaptat dupa varianta originala din limba engleza pentru Media Gnostic. John Lott este autorul Freedomnomics: Why the Free Market Works and Other Half-Baked Theories Don’t si a The Bias Against Guns (Regnery 2003).