Motto: ”Consideră că a dărui nu este o datorie, ci un privilegiu!” (John D. Rockefeller Jr.)

POATE GERUL, poate problemele zilnice, lipsa de înţelegere, nepăsarea, „îngheaţă” sufletul românilor. Câte lacrimi fierbinţi, câtă durere trebuie să-l dezgheţe? Câte mânuţe întinse pentru ajutor trebuie să se ridice?

Valea Jiului a „încremenit” din cauza problemelor socio-economice într-o izolare din care nu mai poate ieşi. Din ce în ce mai des auzi pe străzi şi în multe alte cercuri „MOARE VALEA”. Neputinţa, sau poate nepăsarea autorităţilor, sunt probleme pe care puţini dintre muritorii de rând ai Văii le înţeleg.

Nu putem să ne uităm neputincioşi cum „MOARE VALEA!”. Crăciun, Paşte… atunci se naşte generozitatea pentru un moment, dar oameni săraci, oameni cu mari probleme sunt peste tot întind mâna neputincioasă la tot pasul cerşind în neputinţa lor o bucată de pâine, sau o privire prietenoasă, sau acel ban strălucitor care ne domină viaţa.

Viaţa O.N.G.-urilor este grea, deşi despre ele s-a spus că… sunt maşini de spălat bani, dar realitatea este alta! Marea majoritate a lor se zbat într-o muncă asiduă, muncă pe care o depun oameni de rând, oameni cu suflet, cu multă dăruire, munca nedezvăluită pentru fondurile care vin din programele de finanţare, dar multe cerinţe, criteriile largi de eligibilitate fac ca aceste finanţări să întârzie.

Puţini recunosc că de acolo vine aceea neputinţă din partea O.N.G.-urilor şi din partea autorităţilor şi a instituţiilor abilitate din zonă.

Omul de rând împovărat de griji păşeşte cu multe cerinţe, cu multă durere în suflet în clădirile primăriilor, instituţiilor şi a O.N.G.-urilor. Nu cred că există unul din cei care reprezintă aceste organisme să nu vrea, să rezolve necazurile, problemele acestor oameni, dar de cele mai multe ori, legea, neputinţa financiară, birocratismul impus, sunt obstacole de netrecut pentru omul de rând precum şi pentru aceste organisme. În această direcţie primul pas ar fi să recunoaştem că există o problemă.

Să revenim la generozitate!

Există oameni care îşi permit extravaganţa unei vieţi luxoase, vorbind la mese de protocol despre „sărăcie” poate firmiturile de la aceste mese ar hrăni oameni aflaţi în dificultate, dacă tot este o „discuţie”. Pe alt plan întâlnim poate la fiecare pas oameni care la lumina lumânării îşi înghit lacrimile în loc de pâine şi pun în farfuriile copiilor, promisiuni: „MÂINE VA FI MAI BINE!”

Dacă toţi am depune un efort conjugat, dacă ne-am apleca cu generozitate asupra dramelor altora, dacă în loc să ne acuzăm reciproc, am căuta soluţii, poate…

Organizaţia noastră, multe alte organizaţii au nevoie de sprijinul şi înţelegerea celor care au potenţă financiară pentru a putea ajuta pe cei care trec prin adevărate drame şi problemele cărora tocmai pentru că ne pasă, le cunoaştem. O să încercăm prin toate mijloacele posibile să facem cunoscute aceste situaţii. De multe ori nu le putem nominaliza datorită confidenţialităţii cazurilor, dar deschizându-le uşile noi şi generozitatea dumneavoastră putem să-i ajutăm.

„DOAMNE, AJUTĂ-I PE ROMÂNI!”

Organizaţia Pentru Tineret „Phoenix” – Petrila, Petroşani, Tel. 0723.013792, 727.936665