Comments on: FAMILIA CREŞTINĂ ÎNTRE TRADIŢIE ŞI SECULARIZARE

By: houranos14

houranos14 — Fri, 23 Dec 2005 11:43:05 +0000

«Agatha» zice:

«Din nou s-a demonstrat; nu poate exista dialog cu crestinii ortodocsi si catolici. Intr-un Forum/chat oamenii intra si-si spun parerile.
Cei care nu suporta nici un fel de opinie contrara, cei care se zbat sa convinga ca exista un unic adevar sunteti dumneavoastra, credinciosii si am constatat cu aceasta ocazie ca ortodocsii sunt si mai intransingenti si convinsi ca sunt peste toate confesiunile crestine. Eu, si ceilalti, care nu impartasim dogmele dumneavoastra religioase, nu dorim sa impunem nimic, doar ne-am spus parerea pe o tema data sau am replicat unor domni/doamne care au atacat persoana nu ideea.»

Din păcate se poate constata că nici aceia care nu împărtăşesc credinţa religioasă nu sunt mai prejos în a ataca, a lua peste picior şi a convinge pe credincioşi că se înşeală.

De fapt, problema se formulează aici în faptul că, întotdeauna contrariile se presupun, se implică şi, atunci, în fond, se şi aseamănă până la identificare. Dar se identifică pe dos: toate proprietăţile unui contrariu se regăsesc ca negate în celălalt. De aceea, soluţia pare să stea undeva în transcenderea (depăşirea) atât a poziţiei unora, cât şi a contrariului acestei poziţii. Numai că aici nu există o transcendere care să depăşească atât spaţiul ateu, CÂT ŞI spaţiul religios. Pentru simplul motiv că o transcendere a celor două spaţii presupune, din nou, o atitudine spirituală, religioasă, tocmai pentru că a transcende este specific spiritualului, religiosului. De aici, unul dintre cele două contrarii iese ca fiind privilegiat (religiosul) în accesarea acestei transcenderi a contrariilor. Tocmai de aceea, credincioşii vor înţelege că ei au o responsabilitate mai mare.

Atunci problema este aceea că tocmai credincioşii trebuie să înveţe să nu se mai raporteze negativ la contrariul lor ─ ateismul. Aceasta nu are sensul de acceptare a ateismului ca pe un adevăr în sine, după cum nu are nici sensul de ignorare a lui şi de indiferenţă faţă de el. Ci trebuie să aibă sensul (faptul că spun că “trebuie” înseamnă, deja, că presupun că lucrurile nu se întâmplă astfel) unei depăşiri de şi pe dinăuntru. Prin aceasta, reiese că un credincios trebuie să înţeleagă un ateu, să îi “experimenteze” poziţia. Această “experimentare” nu poate să însemne, însă, lepădarea de Dumnezeu. Ci această “experimentare” trebuie să însemne că credinciosul trebuie să se lepede de sine ─ deci, în ciuda faptului că el are poziţia privilegiată a Adevărului transcenderii, el trebuie să se considere neştiutor faţă de sine şi faţă de Acest Adevăr. Aceasta este smerenia anulării sinelui.

Ceea ce am scris aici este riguros verificabil în tradiţia creştină a tuturor trăitorilor tradiţiei isihaste. De aceea, dacă cineva va dori să comenteze aceste rânduri, fac rugămintea să se abţină de la două lucruri: primul, acela de a raporta aceste rânduri la persoana mea (am recunoscut şi mai recunosc că nu sunt smerit şi, astfel, nu pot fi considerat un bun practicant a acestei tradiţii); al doilea, acela de a nu discuta serios problema. Îi rog pe cei incapabili de seriozitate spirituală să se abţină de la comentarii sarcastice, inutile şi ignare. Şi să citească, dacă au chef, acest comentariu în tăcere. Pentru că mă adresez, în fond, tuturor.

Mulţumesc.

By: vasile

vasile — Thu, 22 Dec 2005 07:41:58 +0000

@Anastasia :
Mii de multzumiri shi va rog sa primitzi urarile mele de bine, de fericire shi de implinire a tutror dorintzelo in 2006 in proportzie de 300% :-)

“Trebuie sa stiti ca in Romania se intampla frecvent sa nu ti se poata stabili un diagnostic corect, interesati-va. O alta problema este aceea ca medicii au reusit sa stabileasca faptul ca boala se tragea de la plamani de-abia dupa ce pr Ilarion s-a rugat pentru copil …”

Aici atzi facut 2 afirmatzii care sunt de competentza Colegiului Medicilor din Romania, pentru ca: 1-stabilirea unui diagnostic corect tzine de pregatirea medicului, iar eshecurile de diagnostic se contabilizeaza in dauna lui, a medicului shi
2-exista un protocol de examinare in care radioscopia cardio-pulmonara se face ca examen de screening in primele examinari. Este adevarat pe de alta parte ca dimensiunile chistului nu se pot vedea intotdeauna la o scopie standard, dar sunt shi alkte examene complementare care potorienta diagnosticul din vreme. Nu vreau sa comentez atitudinea FAMILIEI tanarului, pentru ca nu o cunosc, dar banuiesc ca dak ar fi mers din vreme la medic shi nu la preot, sau dak preotul ar fi sugerat un examen medical, lucrurile ar fi stat altfel.
Las comentariile despre sursa de informare care nu mi se pare demna de credit…….
Shi iar toate urarile de bine ;-)

By: altermedia_ro

altermedia_ro — Wed, 21 Dec 2005 21:27:58 +0000

patience:

“comentariul este trimis la moderare” chiar asta inseamna. Ca intra intr-o coada de moderare si asteapta pana cand este aprobat de unul din noi. Pana atunci il poti vedea doar tu.

In legatura cu observatia de mai sus: am luat hotararea moderarii integrale a comentariilor avand in vedere experienta trista a altor locuri publice (forumuri, chaturi etc.) care au ajuns cocine de porci prin participarea “groparilor” care n-au altceva mai bun de facut decat sa strice, la adapostul anonimatului, ce construiesc altii.

“Groparul de forum” e usor de recunoscut: vorbeste tampenii, ataca oamenii, daca ii atragi atentia spune ca esti nazist iar daca ii stergi mesajele zbiara ca ai instaurat cenzura si ca respectiva comunitate “este un cuib de securisti”. Dupa aia face spume la gura si ultima faza e ca pleaca, amenintand in stanga si-n dreapta.

Am avut deja vreo 2 cazuri pana acum.

Decizia de moderare s-a dovedit buna. Altermedia trebuie sa ramana un centru de opinie serios, nu latrina unora. Ma rog, chiar nu e vorba strict de acest articol, dar am avut surprize neplacute la altele…

By: patience

patience — Wed, 21 Dec 2005 21:10:59 +0000

Ma intreb ce o insemna “comentariul este trimis la moderare” Imi pare ca a aparut automat atunci cand am trimis cuvintele de mai sus. Eu nu prea ma pricep la forumuri, chaturi si la cutumele acestora asa ca poate ma lamureste cineva…

By: patience

patience — Wed, 21 Dec 2005 21:05:07 +0000

Mi-a placut articolul dar nu mi-a placut acel avertisment dat unor participanti la dialog pe motiv ca bat apa in piua. Nu mi s-a parut ca bat apa in piua ci chiar au facut comentarii potrivite mediului din care vin. Daca vrem sa imbunatatim familia crestina atunci nu trebuie sa ii uitam nici pe cei care gandesc asa pentru ca si ei sunt tot oameni si poate chiar crestini dupa nume. Cu acestia ce facem? Spunea odata cineva ca nu cei sanatosi au nevoie de doctor ci cei bolnavi.
Sa fim noi, “crestinii adevarati” in masura sa la dam raspunsuri competente, exemple pe noi insine, ca apoi nu va fi greu sa se convinga singuri.

Sa auzim de bine!

By: Hathor

Hathor — Wed, 21 Dec 2005 17:55:18 +0000

Harkonnen, au si misoginii farmecul lor. Si apoi multe femei sint destul de insuportabile si rele:)
La multi ani!

By: Anastasia

Anastasia — Wed, 21 Dec 2005 16:35:52 +0000

Am uitat să vă urez Sărbători fericite şi Dumnezeu să vă lumineze!

By: Anastasia

Anastasia — Wed, 21 Dec 2005 16:32:30 +0000

Pentru Vasile

Cazul a fost relatat de chiar parintele Ilarion Argatu. Eu nu sunt doctor sa stiu cat de des se intampla asemenea fenomene dar medicii au fost socati nu de chist ci de faptul ca el continea embrionul celui care trebuia sa fie fratele geaman al baiatului (ei, domnule iarta-mi plonasmul care mi-a scapat ). Asta este raritatea.Trebuie sa stiti ca in Romania se intampla frecvent sa nu ti se poata stabili un diagnostic corect, interesati-va. O alta problema este aceea ca medicii au reusit sa stabileasca faptul ca boala se tragea de la plamani de-abia dupa ce pr Ilarion s-a rugat pentru copil dar asta e de-acum problema de credinta.La fel, nu stiu cat de mare era chistul si de ce nu a putut fi vazut de la inceput, voi cauta materialul de unde m-am informat si am sa revin cu lamuriri.Ideea e ca pe mine m-a impresionat in mod deosebit cazul acesta.De ce permite Dumnezeu asemenea lucruri? Din dragoste pentru fiinta umana care merge spre pieire.Daca peste acesti oameni nu ar fi dat acesta nenorocire, probabil ca ei nu s-ar fi trezit niciodata si nu ar fi iesit din mocirla in care traiau . Dumnezeu trimite boli si tot El le vindeca prin mana medicului dar numai dupa ce omul se vindeca si sufleteste. Este o pedagogie divina care poate face obiectul unui tratat de teologie. As putea sa-l exemplific pe Sfantul Nectarie din Eghina, un sfant contemporan, grec (a murit in 1920), in Grecia este un adevarat cult pentru el, este si o revista in care sunt consemnate vindecarile de cancer si alte boli incurabile . Un caz mi-a atras atentia in mod deosebit, un tanar grec paralizat in urma unei explozii pe front , a suferit mai mult de 30 de ani traind in prejma Sf Nectarie dar s-a vindecat de-abia la batranete pentru ca de-abia atunci a crezut in Dumnezeu; era ateu iar Sf Nectarie a asteptat ca omul sa se vindece mai intai spiritual, sufletul este infinit mai important decat trupul.

By: miller

miller — Wed, 21 Dec 2005 14:47:04 +0000

” În anii ‘90 s-au prezentat la Părintele Ilarion Argatu, marele exorcist de la Mănăstirea Cernica, doi soţi din Bucureşti, dărâmaţi de durere pentru că unicul lor copil, un băiat de 19 ani student în primul an de facultate , s-a îmbolnăvit brusc de plămâni şi cu toate investigaţiile făcute , medicii nu reuşeau să-i stabilescă un diagnostic.Băiatul se topea pe zi ce trece, murea. Singura nădejde rămăsese la Dumnezeu aşa cum se întâmplă, de regulă, atunci când omul dă de dracu’.
Părintele Ilarion le-a spus că acestă nenorocire s-a abătut asupra lor ca pedeapsă de la Dumnezeu pentru că ei practicaseră şi mai practicau încă perversiunile sexuale. Au recunoscut că, într-adevăr, aşa era dar să-i ajute şi-şi vor îndrepta viaţa. Copilul a fost operat iar echipa de chirurgi s-a îngrozit de ceea ce au descoperit: în plămânul drept era un chist care conţinea un embrion fecundat, al fratelui său geamăn. Analele spitalului Fundeni erau îmbogăţite cu un caz ieşit din comun.”
Deci dracu’ facuse chestia aia in plamanul copilului? La ce te referi cand ai spus ca “au dat de dracu’”?
Din moment ce accepti aceasta istorioara ca semn al justitiei divine inseamna ca orice om nenorocit este o potentiala dovada a greselilor parintilor. Spre exemplu o batrinica cersetoare poate fi foarte bine o dovada a faptului ca a facut avorturi in tinerete. Un aurolac traieste in canale pentru ca parintii sai dracuiau in fiecare zi si nu pentru ca a fugit de acasa. De fapt orice lucru “negativ” poate fi de fapt o concretizare a pedepsei lui Dzeu. Chiar si homosexualitatea copilului poate fi pedeapsa ce se abate asupra parintilor, nu? Atunci de ce este infierata homosexualitatea? Lupta crestinii impotriva justitiei divine? Cum mai poate fi numita homosexualitatea pacat cand ea este tocmai interventia lui Dzeu in lume?
Aceleasi intrebari pot fi puse si relativ la alte probleme. Daca un chist in plaman nu este o boala, un eveniment intamplator ci este interventia lui Dzeu, o pedeapsa pentru faptele parintilor nu sunt doctorii cei care prin operatie inlatura efectele pedepsei? N-ar fi trebuit oare ca parintii sa-si ceara iertare si sa-l lase pe Dzeu sa scoata chistul?
Mai mult, de ce nu se considera si apendicita o pedeapsa pentru greselile parintilor? De ce nu sunt colicii o pedeapsa pentru o partida de amor a parintilor in luna a 2-a?
Ce se intampla apoi cu justitia din ceruri. Daca parintii au fost pedepsiti pe pamant mai pot fi ei pedepsiti in cer? Daca da, care-i temeiul?
Daca nu, sunt comparabile cele 2 tipuri de pedepse? Avem 2 tipuri de pacatosi care sunt pedepsiti in 2 feluri: unii sunt pedepsiti pe pamant si pedeapsa dureaza maxim 120 de ani iar altii sunt pedepsitii cu o eternitate in cele mai groaznice chinuri.
Din pacate pentru mine nu am decat intrebari. Insa sper ca unii dintre voi au raspunsuri.

By: vasile

vasile — Wed, 21 Dec 2005 10:49:08 +0000

@Anastasia
“un băiat de 19 ani student în primul an de facultate , s-a îmbolnăvit brusc de plămâni şi cu toate investigaţiile făcute , medicii nu reuşeau să-i stabilescă un diagnostic.Băiatul se topea pe zi ce trece, murea. Singura nădejde rămăsese la Dumnezeu aşa cum se întâmplă, de regulă, atunci când omul dă de dracu’.
Părintele Ilarion le-a spus că acestă nenorocire s-a abătut asupra lor ca pedeapsă de la Dumnezeu pentru că ei practicaseră şi mai practicau încă perversiunile sexuale. Au recunoscut că, într-adevăr, aşa era dar să-i ajute şi-şi vor îndrepta viaţa. Copilul a fost operat iar echipa de chirurgi s-a îngrozit de ceea ce au descoperit: în plămânul drept era un chist care conţinea un embrion fecundat, al fratelui său geamăn. Analele spitalului Fundeni erau îmbogăţite cu un caz ieşit din comun.
”
Descrierea este a unui TERATOM shi nu are nimic comun cu viatza personala a parintzilor copilului. Nu shtiu cat s-au ingrizit chirurgii din sp.Fundeni, dar cred ca in cariera lor au vazut nenumarate asemenea formatziuni, numai daca ar opera prima oara fara sa treaca prin facultatea de medicina, unde la anatomie patologica, sunt aratate tot felul de monstruozitatzi, s-ar ingrozi, iar sentimentul respectiv i-ar descalifica profesional…
Ar mai ramane de discutat shi notziunea de “embrion fecundat” pe care nu o intzeleg….
pare un nonsens care tzine de rezonerie sau chiar de delir…..
De unde avetzi informatzia?? Este o sursa verificata shi de incredere?

By: Harkonnen

Harkonnen — Wed, 21 Dec 2005 05:55:58 +0000

@Agatha & Hathor:

Stimate doamne, daca nu as fi un porc misogin si sexist v-as da 100% dreptate…

La multi ani!

By: Hathor

Hathor — Tue, 20 Dec 2005 18:37:53 +0000

Doamna Anastasia, spuneti ca În anii ‘90 s-au prezentat la Părintele Ilarion Argatu, marele exorcist de la Mănăstirea Cernica, doi soţi din Bucureşti, dărâmaţi de durere pentru că unicul lor copil, un băiat de 19 ani student în primul an de facultate , s-a îmbolnăvit brusc de plămâni şi cu toate investigaţiile făcute , medicii nu reuşeau să-i stabilescă un diagnostic.

In 1990, totusi, medicina romaneasca ramasa de la socialism, era destul de buna. La orice radiografie ar fi putut sa vada doctorii embrionul [chistul] in plamanul baiatului. De fapt tot medicii l-au operat dupa ce parintii au declarat preotului exorcist ca practicau perversiuni sexuale si presupun ca i-au facut mai multe radiografii inainte de a-l opera. De ce nu au putut sa-l opereze inainte ci numai dupa ce parintii au recunoscut faptele rusinoase? Inteleg ca preotul nu l-a exorcizat pe baiat, nu i-a scos embrionul prin exorcism. Care a fost contributia preotului in vindecarea baiatului? Numai faptul ca i-a facut pe parinti sa recunoasca practicarea perversiunilor sexuale?