12 responses so far ↓

• 1 boboc // Apr 20, 2007 at 6:36 pm

  ce surizatori (si cu aer de debili) sint cei ce se ocupa de uterul femeii, si numai barbati, ca acum 3000 de ani…

  femei treziti-va…

• 2 boboc // Apr 20, 2007 at 6:41 pm

  pardon acum vad si o femeie… i-mi pare rau de eroare….

• 3 maze // Apr 21, 2007 at 12:47 pm

  odata ce i se permite femeii sa isi omoare copilul (in 98,4% din cazuri doar pentru ca o “incomodeaza” intr-un fel sau altul), ea se poate transforma linistita in obiect sexual, si poate fi folosita in continuare.
  gata cu femeia “de familie”, cu mama, cu copiii pe care ea ii iubeste, ii educa si ii ingrijeste… gata cu iubirea, blandetea si grija pentru copii, gata cu imbratisarile, cu desenele facute de copii, cu povesti inainte de culcare, cu ghioceii de 8 martie… astea sunt de “acum 3000 de ani”.
  acum se poarta “femeia-cariera”, mandra, teapana si imbracata barbateste, care crede ca toti barbatii sunt prosti. sexul e un mod de a te simti bine, iar pastrarea acestei relatii in cadrul casatoriei pare ceva de-a dreptul ridicol.

  “femeia-cariera” crede ca e independenta, libera si nesupusa, si ca uciderea acelui “ghem de celule” din uterul ei este un mod de a-si manifesta libertatea. atunci ea se inchina fericita, cu un zambet tamp pe fata, idolului “sex fara consecinte” sau “cariera”, devenind astfel, din femeie, femela, un o obiect sexual la indemana barbatilor care venereaza acelasi mod de viata.

  avortul este o interventie anormala, periculoasa si umilitoare, care nu ajuta pe nimeni (in afara de cei care fac bani din asa ceva). iar consecintele fizice si psihice (resimtite in timp, nu in primele 2 saptamani dupa avort!) pot fi cumplite.

• 4 Socialist_girl // Apr 24, 2007 at 1:39 am

  Nu cred ca cineva poate hotari in locul unei femei daca aceasta este pregatita, din punct de vedere emotic si financiar,sa creasca un copil.Cu atat mai putin Guvernul.

• 5 Bogdan // Apr 24, 2007 at 10:02 am

  Socialist_girl, daca femeia nu este pregatita sa aiba un copil, sa-l dea spre adoptie. Sunt atatia oameni care nu pot avea copii si isi doresc unul.

  Asasinatul nu poate fi justificat cu teorii feministe. Si copilul nenascut, care este la fel de viu ca noi toti, are dreptul la viata.

  In particular, cred ca descrierea procedurii ‘avortului cu nastere partiala’ e de natura sa starneasca oroare oricui.

• 6 boboc // Apr 24, 2007 at 4:12 pm

  avortul nu’i asasinat….

  cei ce respira aerul planetei prin proprii lor plamini , fiinte cu certificat de nastere, legitime, acelea daca mor , TREBUIE CONSIDERAT ASSASSINAT…

  americanii sint niste criminali in toata regula, si vin cu tot felul de orori, care le sint personale, cu inventii si inovatii de subiecte care nici nu are rost si locul sa fie discutate, sint oameni de stiinta care au comitete de ethica in care sint dicutate si hotarite acestea, si care nu ajung la noi…

  pacat doar ca consideratiile sint numai de ordin speculativ si de profit…

  natalintatea pe planeta trebuie supravegheata (sigur ca este preferabil sa nu se ajunga la avort, dar daca este necesar, trebuie facut)deoarece a fost o crestere a populatiei in ultimii 50 de ani, mai mult de 1 miliard deci ritmul este dezastruos, (considerat de specialisti…)

• 7 maze // Apr 24, 2007 at 9:37 pm

  suprapopularea pamantului e o poveste.
  http://www.nccbuscc.org/prolife/programs/rlp//03ruse.shtml
  si oare cati oameni traiesc in lumea asta fara acte, fara certificate de nastere? hai sa-i omoram pe astia… doar sunt “nelegitimi”, nu? ce tupeu pe ei, indraznesc sa traiasca fara acte…

  si sa fim pe faza, daca vreunul face stop respirator, sa-l omoram si pe ala, ca daca nu respira aer nu mai e om si nu mai are nici o valoare…

• 8 cristian // Apr 25, 2007 at 8:16 am

  “(considerat de specialisti…)” Care … specialişti????
  Măi, dar mai întâi de toate ar tb să vă puneţi o întrebare esenţială, toţi cei care credeţi că avortul nu-i o crimă, iar femeia tb lăsată să hotărească singură să-şi omoare copilul sau nu: oare cum era, dacă mămicile voastre ar fi hotărât să vă avorteze?!
  Presupun că nu mai dialogam acu pe media, iar starea populaţiei pe Terra era mult mai bună, scăzând cu cel puţin vreun miliard, nu-i aşa?
  De acum încolo schimbaţi-vă radical punctuleţul de vedere şi gândiţi problema din viziunea şi drepturile copilului nenăscut. Cât despre suprapopulare- are Cine să Se îngrijească de aceasta; noi tb doar să facem ceea ce avem datoria să facem.

• 9 Nectaria // Jan 8, 2008 at 6:35 pm

  Socialist girl a scris: “Nu cred ca cineva poate hotari in locul unei femei daca aceasta este pregatita, din punct de vedere emotic si financiar,sa creasca un copil.Cu atat mai putin Guvernul.”

  Da, cineva nu poate lua hotarari in locul femeii si nici nu are drept. Numai cine daruieste viata poate: Dumnezeu!

  Ca femei, ca posibile viitoare mame, bunici, strabunici TREBUIE sa ne constientizam menirea noastra pe acest pamant. Nu mai este timp sa ne dam cu parerea in legatura cu trupul nostru. Nu ti-ai ales singura sa te nasti fata ci asa ai fost creata! Noi fetele avem responsabilitate pentru VIATA!

  E ridicol ca intr-o tara crestin ortodoxa sa intre pareri occidentale protestante sau de alta nuanta care sa ne invete sa traim altfel decat ortodox/romaneste si noi ca niste copilasi mici sa ni le asimilam ca si cand ar fi jucariile noastre! Nu sunt fratilor ale noastre! Noi avem alt sange, alta cultura, alta educatie. Putem face schimb de idei, ganduri etc, dar nu ne mutilam sufletele.

  Plecati putin in afara tarii si o sa observati imediat ca nu faceti parte din acel mediu, ca va expulzeaza, va obliga sa nu mai fiti nici ortodocsi nici romani, va dau numere. Nu mai aveti nici nume, nici identitate, nici radacini, nimic. Sunteti un numar, atat. Ei ne expulzeaza pe noi din lumea lor, iar noi “ne expulzam” din pantecele nostru darul cel mai sfant: viata! Pentru ce??

  Suntem peste 6 miliarde de oameni pe planeta asta si unici. Tu care citesti acum esti unic si nu mai exista al doilea ca tine pe toata planeta. Tu nu poti lua hotarari in legatura cu viata decat cu cel care Te-a creat pe tine, cu Creatorul tau!

  Cum putem noi FEMEILE decide cand si cum sa dam viata unui copil. In primul rand tu care scrii comentariul nu cunosti ce inseamna sa fii mama, nu stii inca ce mare minune este sa fii mama, sa dai nastere, sa-ti vezi pruncul, sa stai si sa te minunzi de asemanarile cu mai stiu eu ce bunic drag si multe alte minuni. Tu ai sarit cateva trepte din viata ta (ca multe alte tinere azi…din nefericire) si ai cunoscut o placere ascunsa cu care crezi ca poti sa jonglezi la infinit. Infinitul exista doar in raspunsul la intrebarea CINE SUNT EU! Raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi aflat decat pe Cale!

  Pentru toti cei care sunt impotriva vietii, eu am o singura intrebare:

  CINE ESTE COPILUL OMORAT?

• 10 Nectaria // Jan 8, 2008 at 6:58 pm

  Boboc a scris: “natalintatea pe planeta trebuie supravegheata (sigur ca este preferabil sa nu se ajunga la avort, dar daca este necesar, trebuie facut)deoarece a fost o crestere a populatiei in ultimii 50 de ani, mai mult de 1 miliard deci ritmul este dezastruos, (considerat de specialisti…)”

  Ce drept avem noi sa hotaram asupra vietii? Cine daruieste viata? Noi nu putem sa facem din nimic nici macar un fir de par si putem sa ne dam cu parerea asupra vietii? E cea mai PERICULOASA absurditate inventata pana acum de minti occidentale care din interesul de a distruge tot ce este curat, frumos, divin, ajung sa conceapa formule care sa para adevarate.

  Sa nu ne ametim cu apa de fantana.

  Dupa atatea milioane de avorturi, inca se mai poate vorbi de o suprapopulare a planetei???? CE NONSENS! A spus-o un mare idiot mason si noi ne-am insusit-o fara sa ne punem nici cea mai mica intrebare.

  Fratilor, Romania nu este suprapopulata. E doar o tara crestin ortodoxa. Asta este “singura ei problema” in ochii occidentatului.

• 11 flo // Sep 19, 2008 at 7:56 am

  5 octombrie: De astazi începe viata mea. Parintii mei nu stiu înca acest lucru, sunt mai micuta decât semintele unui mar, dar totusi traiesc. Voi fi o fetita cu parul blond si cu ochii albastri. În mine sunt deja înscrise trasaturile de mai târziu, chiar si faptul ca o sa-mi placa florile.

  19 octombrie: Sunt unii care spun ca nu sunt o persoana reala, ca doar mama mea exista. Dar sunt o persoana reala, asa cum o farâmitura de pâine este tot pâine. Eu si mamica suntem doua persoane reale.

  23 octombrie: Astazi am deschis pentru prima oara gurita. Ei bine, cam peste un an pe fata mea se va asterne zâmbetul. Si mai târziu voi putea sa vorbesc… Si stiu ca primul meu cuvânt va fi: MAMA.

  25 octombrie: Inima mea a început sa bata de astazi. Pâna la sfârsitul vietii, în orice clipa se va auzi usor ritmul ei. Dupa multi ani ea va obosi, se va opri si voi muri.

  2 noiembrie: Cresc în fiecare zi câte putin. Mânutele si piciorusele mele au început sa se contureze. Dar va trebui sa mai astept mult timp pâna când ma vor ajuta sa ajung în bratele mamei, pâna când voi putea sa vin cu buchetelul de flori în mânute sa-l îmbratisez pe tata.

  12 noiembrie: La mâini au început sa-mi apara degetele grasute. Sunt grozav de caraghioase asa mici! O s-o trag pe mama de par cu ele!

  20 noiembrie: De-abia astazi medicul i-a spus mamei ca va avea un copil. Ce fericita trebuie sa fie! Te bucuri, mamico?

  25 noiembrie: Cred ca mama si tata îmi cauta acum un nume. Dar ei nici macar nu stiu ca sunt fetita. As vrea sa ma cheme Maria. Sunt deja maricica acum.

  10 decembrie: Mi-au aparut primele firisoare de par, moi si aurii. Ma întreb ce fel de par are mamica mea.

  13 decembrie: Vad! Este totul întunecat în jurul meu, dar când mama ma va aduce pe lume vor fi numai raze de soare si flori, dar mai mult decât orice as vrea s-o vad pe mamica… Cum arati, mamico?

  24 decembrie: Oare mamica aude soapta inimii mele? Unii copii se nasc putin bolnavi. Dar inimioara mea este puternica si sanatoasa. Bate mereu: tam-tam, tam-tam. O sa ai o fetita sanatoasa, mamico!

  28 decembrie: Astazi parintii mei m-au ucis.

• 12 Diana // Oct 15, 2008 at 9:24 am

  Majoritatea femeilor care recurg la avort o fac sub presiunea amenintarilor partenerilor, care ameninta ca le parasesc si ca nu-si asuma responsabilitatea cresterii unui copil. Femeia este astfel pusa in situatia de a se lupta cu instinctul matern de a deveni mama, si cu decizia de a-si creste singura copilul. Se stie cum sunt vazute la noi femeile cu copii fara taţi, si cum trebuie sa înfrunte blamarea societatii care nu sprijina femeia care isi creste singura copilul. Este foarte dificil pentru o femeie sa treaca prin tot acest calvar. Traim intr-o societate patriarhala in care greul este lasat intotdeauna pe umerii femeii.

Leave a Comment