„Este o chestiune de viata si de moarte. Nu acceptam sa fim victime neputincioase: ne vom bate pentru dreptul nostru la subzistenta.”

Intr-un discurs tinut miercurea trecuta, la Milano, in cadrul celei de-a noua Conferinte a Natiunilor Unite asupra Climatului, presedinta Conferintei Circumpolare a Inuitilor (CCI), Sheila Watt-Cloutier, pune punctul pe „i”. Ea confirma faptul ca organizatia, care reprezinta 155.000 inuiti din Canada, Alaska, Groenlanda si Rusia, intentioneaza sa faca recurs juridic in fata Comisiei Interamericane a drepturilor omului. Motivul: periclitarea modului de viata ancestral al poporului inuit, ca urmare a schimbarilor climaterice cauzate de activitatile umane.

„Oamenii sunt ingrijorati in legatura cu disparitia ursilor polari pana in 2070 pentru ca nu vor mai exista banchize pe care sa poata vana focile, dar si inuitii sunt condamnati la extinctie in acelasi timp, din aceleasi motive”, avertizeaza Sheila Watt-Cloutier. „Pentru a va hrani, voi mergeti la supermarket, noi insa mergem pe banchiza. A manca ceea ce vanam este esenta modului de viata inuit. Cand nu vom mai vana pe gheata, cum ne vom mai defini?”

Considerand ca drepturile omului sunt violate de catre tarile care refuza sa semneze protocolul de la Kyoto (cu SUA in frunte), inuitii doresc sa foloseasca o cale juridica invocand Declaratia Drepturilor Omului din 1948. O maniera originala, ce ar putea incita la dialog, in abordarea problemei incalzirii planetare. Obiectivul lor este de a obtine o schimbare de atitudine si un angajament pe termen lung, si nu compensatii financiare, se subliniaza. Deocamdata nu se are in vedere un proces, de altfel costisitor si tehnic. Iar comisia care va studia cauza lor, si care va fi invitata sa constate la fata locului impactul pe care il au schimbarile climaterice asupra oamenilor, nu va avea nici o putere coercitiva.

Inuitii asteapta de la aceasta comisie doar o declaratie politica. „Incercam sa atragem atentia lumii intregi asupra situatiei critice in care ne gasim”, admite presedinta CCI care vorbeste despre „educarea” si „informarea” cetatenilor: „Pentru noi este un bun mod de a actiona, caci, chiar daca participam la programele ONU in legatura cu mediul, tot nu ne aflam in raza de actiune a organizatiei. Noi dorim sa transmitem un mesaj, si acest recurs juridic la drepturile omului reprezinta o imagine foarte puternica.”

Recursul in fata Comisiei drepturilor omului ar trebuie sa fie validat oficial de catre CCI in primavara; munca de documentare ar putea dura de la unul la cinci ani, pana la depunerea recursului. Inuitii spera sa se poata baza pe un raport care va fi prezentat in septembrie 2004 in fata celor opt tari membre ale Consiliului Arcticii. Acest raport va cuprinde un studiu complet asupra schimbarilor climaterice din regiune. In acest document este prevazuta, cu exceptia zonei cele mai apropiate de Polul Nord, disparitia gheturilor permanente din Oceanul Arctic pana la sfarsitul acestui secol.

Libération