D-rä Nectaria, ai binevoit D-ta de ai citi raportul CNSAS asupra lui IPSS Corneanu? Bucurie? Bunätate? Nu, D-rä, nimic din toate astea. În schimb: oroare la pätrat.

Campania anti-BOR e tristä, D-rä, dar situatia din BOR e sinisträ: ce i-a împiedicat în 18 ani sä facä ei însisi ceea ce li-se cere acum în väzul lumii sä facä? Ce duh räu i-a îndemnat sä-i ignore ori timoreze pe cei care îi îndemnau(spre binele lor!) sä se lepede de satane?

Ciudat, nu? Da, da, foarte, foarte ciudat …
Cu adâncä mâhnire, T.

Astea au fost de bine, si de aici incepe de nebine:).

Oricat de multe rele ar fi facut unii din BOR, sa le lasam acolo. Cand forte din afara vin sa curete ograda noastra, curata si ce este bun, mai precis distrug!!

Ograda noastra este biserica. Eu ca crestin ortodox, dupa ce am inceput sa inteleg frumusetea credintei mele, dupa ce vad clar cat de mult ne iubeste Dumnezeu, nu pot sa ma gandesc cu ura la propria mea biserica, indiferent de cat de multe rautati sunt in ea.

Se pare ca locuiti in afara tarii. Trebuie deci sa fiti indreptat cu bunatate si bucurie spre ce inseamna acasa.

Personal sunt impotriva oricaror atacuri care defaimeaza biserica ortodoxa. Sa ne aparam ce avem cu tot ce e si bun si rau in interior.

Sper ca astfel de articole sa fie cat mai dese si cine are urechi de auzit sa auda si …..sa actioneze.

Doamne ajuta

Sper si sunt încrezätor în succesul actiunii.

La pol opus, nu împärtäsesc deloc ideea cä BOR ar fi discriminatä prin punerea ei în prim-planul dosariadei; cred, în opozitie cu autorul manifestului, cä BOR e astfel … favorizatä.

BOR ajunge acum (de ce a fost nevoie de G. Andreescu pentru asta?) sä facä (va face oare, sau vor prevala dinnou lenea si spiritul de gascä?) silitä de împrejuräri ceea ce ar fi trebuit de mult din adâncä-convingere sä facä, vidanjând cloaca cu marxist-leninisto-Corneni, popi tip-Tatu, mlastine-de-Braniste.

Väd, crestin fiind, Sufletul ca entitatea vesnicä si singura cu adevärat importantä în ecuatia omului si consider în consecintä cä formatorii de suflete trebuie sä treacä de departe si cu mult, mult înaintea formatorilor de opinie…

Väd, când contemplu BOR-ul, cu oroare, un organism mutilat din 1948 cu sistemä; un organism cäruia i-s-au extirpat mädulare bune (mai întâi asasinarea, apoi izgonirea preotilor opozanti regimului) si i-s-au läsat în contrapartidä, mai apoi chiar grefat, membre atacate de neoplasmul rosu; membre care au fätat în masä metastaze, dupä urâte chipul si asemänarea lor; care metastaze apoi, timp de decenii, s-au pus pe treabä, reproducându-se, pe de o parte si, pe de alta, instigându-si patronul (statul comunist prin intermediul Securitätii si Ministerului Cultelor de atunci) la axtirparea membrelor, mereu mai putine, rämase sänätoase.

Asa se face cä, spre deosebire de täri precum Polonia, generatii întregi au rämas necatechizate, cä au fost eliminate toate terminalele sociale ale Bisericii si nu s-au mai väzut nici martiri întru credintä (precum, de pildä Popielusko).

Asa se face cä preotul chema pe credinciosi la finele slujbei sä se roage pentru viata si sänätatea criminalilor din fruntea statului, adicä chiar a acelora care initiaserä si coordonau prigoana împotriva Lui.

Asa se face cä Înalt Prea Mizerabile Iude de teapa (în halul) Mitropolitului Banatului gäsesc încä timp si vlagä întru (de-)formarea de suflete si activitatea în cadrul institutiei pe care au contaminat-o pe bani grei timp de decenii, produc în continuare metastaze, în loc de a-si petrece restul anilor în pocäintä si rugäciune întru mântuirea înalt-prea-josnicului-lor-suflet.

Asa se face cä gasca de izgonitori din BOR si purtätori de sâmbete si cruci ai Pärintelui Calciu „pästoresc“ încä nestingheriti si fac istericale si tumbe de marionetä când vreun mirean, când vreun consiliu le pune în discutie onestitatea.

Mä numär printre adeptii chirurgiei în situatiile în care, prea-iubitor-de-sine-în-mizerie, pacientul preferä vindecärii prin amputare putrezirea lentä în gangrenä.

Întreb provocator: dintre doi care au „muscat (mestecat si räsmuscat) din mâna care i-a crescut, cine e mai aproape si cine mai departe de ceea ce asteaptä Domnul de la noi? Dinescu, cel crescut de Gogu Rädulescu, carele la greu a renuntat VOLUNTAR la existenta comodä si si-a pus pielea la bätaie pentru frati, sau gasca Cornenilor si clonelor lor, crescuti în adâncä-spiritualitatea ortodoxä, care au plecat steagul la prima adiere si nu au ezitat DECENII în sir sä-si martirizeze fratii, încasându-si pentru asta argintii? Mä rog pentru mântuirea sufletului räposatului Gogu. Rädulescu.