Asociatia “Alianta Familiilor din Romania” si Asociatia Provita Bucuresti au remis saptamana trecuta Senatului Romaniei o scrisoare deschisa, cerand membrilor acestei camere a Parlamentului sa respinga modificarea Legii 95/2006 pentru introducerea notiunii de “acord prezumat” la donarea organelor.

Semnatarii considera ca, prin legiferarea acestui “acord”, departe de a se rezolva criza legata de cererea tot mai mare de organe pentru transplant, s-ar incalca grav convingerile religioase si etico-morale ale persoanei si s-ar favoriza abuzurile, mergand pana la crima sau la asasinarea de catre stat a persoanelor cu deficiente in scopul recoltarii organelor.

La randul sau, Asociatia Provita Media considera ca “acordul prezumat” vine in contradictie cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Prima Declaratie de la Helsinki si Codul de la Nuremberg.

Iata scrisoarea remisa Senatului:

“Alianta Familiilor din Romania
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.protejarea-familiei.com
office@protejarea-familiei.com

Catre,

SENATUL ROMÂNIEI
DLUI PRESEDINTE, NICOLAE VACAROIU
Strada IZVOR 2-4, PALATUL PARLAMENTULUI
BUCURESTI

Domnule Presedinte,

Alianta Familiilor din România (AFR) este la curent cu problemele actuale pe care le ridica transplantul de organe în tara noastra.

Transplantul de organe este o performanta a stiintei si practicii medicale prin care se rezolva criza determinata de lipsa de alte solutii de vindecare si se reda viata normala unei persoane bolnave, fara însa a i-o ridica alteia.

Comisia nationala de bioetica – sectorul biserica si societatea a Patriarhiei române ne clarifica si mai mult termenii: prin transplantul de organe se întelege acea activitate medicala complexa, care, în scop terapeutic, înlocuieste organe umane compromise morfologic si functional din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare, dovedite ca fiind sanatoase.

În ziua de azi, donarea de organe este vazuta ca un act de altruism, legalizat în anumite tari. Donarea de organe trebuie sa fie un act liber si gratuit.

Demersul legislativ recent mai mult încurca decât faciliteaza lucrurile în plan axiologic si etico-religios. Pe de alta parte, impunerea prin lege a acordului prezumat poate încalca si ofensa convingerile religioase, etico-morale ale persoanei. In sensul acesta, acordul prezumat nu este numai neinformat, dar si fortat de societate asupra tuturor. Punctul acesta trebuie bine considerat având în vedere caracterul divers al societatii, în privinta convingerilor personale.

Nu demult, în presa a aparut o stire, la care probabil nu ne asteptam, desi puteam banui cum stau lucrurile. Publicatia britanica Jane’s indica România drept furnizor principal pe piata neagra a transplanturilor. tara noastra figureaza pe lista alaturi de China, India, Pakistan, Egipt, Filipine, Republica Moldova. Cumparatorii sunt din SUA, Europa, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita sau Israel. Totusi aceasta informatie pare dificil de verificat în trecut deoarece „nu mai exista arhiva” privind transplantul de organe, ne anunta cotidianul Adevarul. Tot datorita mass-mediei, aflam adesea cazuri umanitare si emotionante privind nevoia de transplant care exista si în tara noastra.

Ne preocupa, de asemenea, lipsa de acuratete a unor afirmatii din Expunerea de Motive a initiatorilor acestui proiect legislativ. Se spune, fara dovezi, ca: „In tari precum Austria, Belgia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia aceasta situatie a fost solutionata prin introducerea acordului prezumat”.

Afirmatia aceasta ne duce în eroare. Marea Britanie nu a adoptat acordul prezumat. Dimpotriva, în ianuarie 2008, parlamentul englez a decis sa amâne pe termen nedefinit legiferarea acordului prezumat, optând, astfel, pentru altrenative mai umane si mai putin controversate, in special educarea si sensibilizarea publicului pentru donarea benevola de organe prin consimtamânt explicit. Prin urmare, se anticipeaza ca în 5 ani volumul de organe donate sa creasca cu 50%.

Nici Italia nu a adoptat acordul prezumat. Din 1998, în Italia, familia decedatului dispune daca organele decedatului pot fi prevelate sau nu.

În concluzie, este eronata afirmatia ca în tarile sus-mentionate a fost rezolvata penuria de organe. Dimportiva, statisticile disponibile denota ca decalajul între candidatii pentru transplante de organe si donatori, fie prin consimtamânt explicit sau prezumat, fie e stabil, fie creste.

Notabila, de asemenea, este situatia din Brazilia, unde în 2008 parlamentul a abrogat consimtamântul prezumat. Motivul a avut de a face cu diminuarea încrederii publicului în sistemul de sanatate si în profesia medicala, în general. Medicii au început sa fie priviti ca asasini legali, în loc de agenti curativi. Ca urmare, cetatenii brazilieni au optat în masa si explicit împotriva prelevarii de organe în caz de deces.

Situatia reala este însa mult mai complexa: cererea este din ce în ce mai mare, iar oferta nu reuseste sa treaca de câteva persoane donatoare pe an. În aceste conditii ar trebui sa admitem ca România se afla pe ultimul loc în UE în ceea ce priveste donatorii de organe, informatie pe care o aflam din Realitatea româneasca. Iar rezultatele unui sondaj de opinie arata ca doar 27% din români ar fi de acord cu donarea organelor dupa decesul lor, potrivit postului de televiziune Realitatea.

Pâna nu demult, legea ce reglementa transplantul de organe în România avea prevederea consimtamântului explicit, ceea ce presupunea o procedura greoaie pentru obtinerea lui. Demersul legislativ recent a luat o întorsatura neasteptata. Cu intentia de a facilita procedurile premergatoare transplantului, Senatul a aprobat o propunere legislativa menita sa modifice legea 95/2006, introducând expresia acordului prezumat. Daca o persoana se afla în moarte cerebrala si nu si-a exprimat refuzul privind donarea de organe, se considera ca exista un accept tacit, un acord prezumat si se trece la prelevarea organelor sale pentru transplantare.

Aspectul acordului prezumat ridica un subiect etic foarte serios si anume conflictul de interes al cadrelor medicale. Traditional, medicul a fost agentul responsabil pentru salvarea vietii persoanelor muribunde. Adoptarea standardului acordului prezumat va transforma cadrele medicale în agenti care vor facilita moartea. Pacientii pe moarte vor fi perceputi doar ca potentiali donatori de organe si nu si ca indivizi ale caror vieti trebuie salvate.

O asemenea problema intra în conflict cu drepturile pacientilor. Dreptul fundamental al pacientului este de a fi îngrijit si salvat de la moarte. Dreptul fundamental la autonomia individuala este si el violat atunci când Statul impune asupra individului acordul prezumat. Demnitatea persoanei este protejata de lege, nu numai în timpul vietii, ci si dupa moarte. Pângarirea mormintelor si a cadavrelor, de exemplu, sunt pedepsite de lege tocmai pentru ca persoana decedata se bucura înca de dreptul la demnitate. La fel, calomnierea unei persoane decedate poate avea ca rezultat actiuni punitive.

Din punct de vedere legal, adoptarea acordului prezumat creeaza mai multe probleme legale decât ar rezolva. In primul rând, definitia momentului mortii este controversata înca. Initiativa legislativa curenta se bazeaza pe moartea cerebrala, care este diferita de moartea clinica. Certificatele de deces în România se emit pe baza mortii clinice, nu cerebrale. Teoria mortii cerebrale, de fapt, trivializeaza viata.

Dupa legislatia propusa o persoana aflata în moarte cerebrala, dar nu în moarte clinica, este în fapt omorâta doar cu scopul de a i se preleva organele, cu toate ca inima persoanei înca mai bate, iar persoana mai respira. Este o inconsistenta care deranjeaza constiinta si care nu se cuvine a fi legiferata. Este nepotrivit ca societatea sa legifereze uciderea unei persoane pentru salvarea altor vieti umane. Suntem îngrijorati ca legiferarea acordului prezumat va duce la legalizarea eutanasiei în Romania pe baza aceluiasi argument – persoana suferinda nu doreste sa mai traiasca, iar organele ei pot fi folosite pentru prelungirea vietii unei persoane care doreste sa continue sa traiasca. Nu-i revine Statului sa substituie deciziile lui deciziilor cetatenilor sai, care au dreptul constitutional sa dispuna de ei însisi.

Mai mult, socotim ca dezbatarea actuala privind acordul prezumat trebuie sincronizata cu o dezbatare privind accesul egal si impartial la organe.

Sugeram, de asemenea, ca exista alternative mai putin drastice, radicale sau controversate pentru a creste volumul de organe disponibile pentru transplant. Ar putea fi o solutie ca fiecare medic de familie sa detina un dosar cu optiunile pacientilor pe care îi are în grija privind transplantul de organe si acesta sa fie în contact cu toate spitalele din tara pentru a putea avea un raspuns în timp util. Este, de asemenea, potrivit ca prioritatea în primirea organelor sa fie acordata persoanelor care înainte de a necesita transplantul si-au exprimat un acord explicit ca donatori de organe. Educarea publicului în spiritul de a dona organe este si el un pas spre solutionarea problemei.

Pe scurt, Alianta Familiilor din România (AFR) cere Senatului României sa nu legifereze acordul prezumat în Romania, ci sa încurajeze donarea benevola de organe, prin metode informative si educative.

Alianta Familiilor din România este o organizatie non-guvernamentala, continuatoare a Proiectului Constitutional pentru Ocrotirea Casatoriei si Familiei in România si are ca obiectiv pastrarea, afirmarea si promovarea valorilor familiei traditionale românesti.

05.05.2008

Petre Costea, Presedinte AFR
Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR
Emil Marian Ember, Membru AFR
Asociatia Pro-Vita Bucuresti, membru fondator AFR”

Asociatia Provita Media vine cu urmatoarele precizari suplimentare:

“Acordul prezumat” presupune ca persoana care nu si-a exprimat in timpul vietii refuzul de a-si dona organele, dupa intrarea in moarte clinica, este de acord, in mod implicit cu donarea.

Prof. Jacqueline Laing, profesor de drept la Universitatea Metropolitan din Londra, a declarat, pentru Asociatia Provita Media, urmatoarele, in legatura cu aceasta modificare a legii:

‘- Moartea cerebrala, din punct de vedere stiintific, este un subiect controversat. In asemenea caz, organele pot fi prelevate de la o persoana care nu a murit inca. Acordul prezumat invita la omucidere, in baza unor decizii subiective si discutabile, luate de oameni fara scrupule. ACORDUL PREZUMAT FACE CA O OMUCIDERE IN SCOPUL PRELEVARII DE ORGANE SA FIE IMPOSIBIL DE DOVEDIT DE CATRE MEDICUL LEGIST, DEOARECE UN CORP FARA ORGANE NU MAI POATE FI IN ATENTIA POLITIEI;

-Un stat, care permite ‘acordul prezumat’ nu respecta Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Prima Declaratie de la Helsinki si Codul de la Nuremberg.

-O asemenea invitatie de a omori oamenii poate duce la o neglijenta crasa a statului de a proteja drepturile cetatenilor sai, cum este viata s.a.

-Mai mult, este total impotriva demnitatii umane sa consideri organele unei fiinte umane ca proprietate a statului, FARA CONSIMTAMANTUL PERSOANEI DECEDATE. Nevoia pentru organe este irelevanta in fata acestui principiu moral.

-Motivele multor abuzuri grotesti si ucideri a celor din clasele vulnerabile au la baza ‘utilitatea sociala’. Iar utilitarismul poate fi criticat si reprobat din mai multe puncte de vedere.

‘ACORDUL PREZUMAT’ ESTE O CHESTIUNE PERICULOASA CARE EFECTIV duce la legalizarea eutanasiei oamenilor in incapacitate mintala. Acest tip de legislatie utilitarista deschide calea altor interventii non-terapeutice pe cei care nu si-au dat consimtamantul (ca indepartarea de tesuturi si organe, avort si sterilizare). Statele care urmeaza aceasta legislatie utilitarista vor adopta o pozitie injositoare si rusinoasa, deoarece aceste incalcari flagrante ale drepturilor omului nu sunt cu nimic mai prejos decat abuzurile eugeniste naziste din sec XX.

Unele state occidentale au adoptat ‘consimtamantul prezumat’, nu si Marea Britanie, desi ministrul Sanatatii din aceasta tara, Liam Donaldson, are chestiunea in agenda sa. Spania are cea mai mare banca de organe din lume datorita acestei practici.

Larisa Iftime
Asociatia Provita Media
Bucuresti, Romania
0040/726.679.460
www.provita.ro
provitamedia @ gmail.com ”

Articole despre modificarea legii 95/2006:
“Jefuitorii de organe” http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-12&id=234468.
“Coada la viata” http://www.ziua.net/display.php?data=2008-05-10&id=237085