Marius Mioc [articolele acestui autor]

A trecut deja primul an de la aderarea României la Uniunea Europeană, este vremea bilanţului. În ceea ce priveşte banii pe care i-am primit de la UE, altermedia a publicat deja un articol.

E cazul să analizăm un alt aspect al avantajelor pe care euroistericii pretind că ni le aduce UE: investiţiile străine.

“Un raport al Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) arăta că, potrivit estimărilor preliminare, investiţiile străine directe din România au scăzut în 2007 cu 21%, la nouă miliarde de dolari, de la 11,4 miliarde de dolari în 2006″, scria ziarul “Adevărul” din 11 ianuarie 2008. Nu numai că au scăzut investiţiile, ci şi structura acestora s-a deteriorat. “După aderare putem vorbi chiar de o scădere a ponderii investiţiilor “stabile”, aşa cum sînt cele reprezentate de participaţiile la capital şi profitul reinvestit. Astfel, dacă în 2006 acestea reprezentau două treimi din total ISD, în 2007, ponderea s-a redus la mai puţin de 50%. Restul reprezintă credite intra-grup (între investitor şi filiala din România), bani care trebuie returnaţi.”, explică mai departe “Adevărul”.

Acestea fiind spuse, nu ne rămîne decît să ne amintim spusele fostului ministru al integrării europene, Ene Dinga, citibile pe situl Ministerului Afacerilor Externe: “Semnarea Tratatului de aderare [la Uniunea Europeană] - un act istoric comparabil cu Unirea din 1918″.

De citit, pe aceeaşi temă:
- În primul an de la integrare România a dat Uniunii Europene mai mulţi bani decît a primit