Economiştii salută apelul Europei privind crearea unei zone de comerţ liber în Balcani, însă mulţi croaţi văd în această propunere renaşterea spectrului fostei Iugoslavii. Un comentariu de Drago Hedl pentru Reţeaua Balcanică de Investigaţii Media (www.birn.eu.com)

COMISARUL PENTRU extindere al Uniunii Europene, Ollie Rehn şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Baroso intenţionează să viziteze Croaţia pe 15 şi 16 februarie pentru a spori presiunile ca Zagrebul să se alăture unei zone de comerţ liber în Balcanii de vest.

Comisia Europeană doreşte ajungerea la un acord în privinţa acestei zone care ar include Croaţia, Serbia şi Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Albania, acord ce ar urma să fie semnat în prima jumătate a anului, pentru a intra ulterior în vigoare în 2007.

Planul nu este primit cu bucurie de către croaţi, majoritatea dintre aceştia văzându-se în viitor în Europa şi nu în Balcani. Se estimeaza ca totusi premierul Ivo Sanader va ajunge la un compromis pe marginea acestui proiect, în schimbul susţinerii de care se bucură Croaţia pe parcursul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Croaţii resping ideea unei zone de comerţ liber în primul rând pentru că o consideră o încercare de resuscitare a fostului stat iugoslav, de care Croaţia s-a separat în 1991 in urma unui razboi scurt, dar sîngeros. Faptul că alcătuirea geografică a zonei de comerţ liber este aproape aceeaşi cu cea a fostei Iugoslavii (mai puţin Slovenia dar cu Albania în plus) a alimentat temerile că în spatele ideii se ascunde o agendă politică ce are drept obiectiv reînfiinţarea Iugoslaviei formată în urma primului război mondial.

Consiliul Ministerial al UE a aprobat acest plan în cadrul unei şedinţe din 2 februarie a.c. Totuşi, Uniunea Europeana va lua o decizie finală cu ocazia unei întâlniri pe tema Balcanilor de vest ce va avea loc la Salzburg, în Austria, pe 10 şi 11 martie.

În cazul în care Croaţia va accepta această idee, guvernul de la Zagreb riscă nasterea unor tensiuni publice majore. Un sondaj publicat de Vecernji List, cel mai important cotidian al Croaţiei, indică faptul că 45,3% dintre respondenţi consideră ca iniţiativa „împinge Croaţia spre un fel de nouă Iugoslavie”, în timp ce 22,2% au fost de acord. Peste 30% dintre respondenţi nu şi-au exprimat nici o părere.

Sanader a acordat puţină importanţă discuţiilor despre o nouă Iugoslavie, însă a încercat să estompeze avântul propunerilor sugerând o extindere a Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA). Croaţia face parte deja din CEFTA, iar Sanader a propus ca această organizaţie să accepte în rândurile sale Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru, Macedonia, Albania şi chiar Moldova.

Premierul speră că propunerea sa va avea câştig de cauză în faţa acuzaţiilor opoziţiei potrivit cărora acceptă fără rezerve orice propunere de la Bruxelles. „Sanader a făcut o mişcare tactică propunând extinderea CEFTA ca o alternativă la formarea unei zone de comerţ liber în Balcanii de vest,” a declarat unul dintre consilierii acestuia pentru Balkan Insight, buletin saptaminal editat de BIRN. „Totuşi, este constient de faptul că trebuie să accepte ideea [unei zone de comerţ liber] astfel încât încearcă să o vândă într-un alt pachet, mai acceptabil,” a adăugat aceeaşi sursă.

Ante Djapic, preşedintele Partidului Drepturilor din Croaţia, HSP, a declarat că această ţară a făcut deja destul în privinţa cooperării regionale acceptând să îşi unească sursele de energie şi să armonizeze activităţile poliţieneşti. „Crearea unei zone de comerţ liber în Balcanii de vest ar fi pasul următor către o uniune monetară şi vamală şi nu este nevoie să explicăm ce înseamnă acest lucru în practică,” a declarat Djapic, al cărui partid este al treilea din ţară ca importanţă.

Totuşi, nu toţi liderii partidelor de opoziţie se opun planului. Ivica Racan, fost premier şi lider al social-democraţilor a catalogat ca fiind nefondate previziunile unei „noi Iugoslavii” care ar înghiţi Croaţia, spunând că astfel de discuţii se bazează pe temerile populaţiei neinformate. Racan a declarat că un acord de comerţ liber cu fostele republici iugoslave ar fi în avantajul membrului cel mai înaintat din punct de vedere economic din acest grup. „Croaţia va avea dificultăţi în a-şi vinde produsele în ţările dezvoltate, astfel încât un tratat economic cu ţările vecine este în interesul nostru,” a declarat Racan.

Vorbind din partea Comisiei Europene, Rehn a evitat orice discuţie despre Iugoslavia, spunând că scopul este acela de a crea o singură piaţă care să fie destul de mare pentru a atrage investiţii străine mai mari. „Acesta ar consolida poziţia regiunii,” a declarat acesta în cadrul ştirilor TV din Croaţia din data de 1 februarie.

Analistul economic Milan Gavrilovic este de aceeaşi părere cu Racan, spunând că existenţa unui comerţ liber regional nu ar însemna reînfiinţarea statului iugoslav. De asemenea, acesta nu ar implica în mod necesar şi crearea unei uniuni vamale şi nici chiar a unui flux liber al muncii. „În definitiv, este la fel ca CEFTA,” a afirmat acesta. „Dar este mai uşor să le vinzi croaţilor extinderea CEFTA decât ideea potrivit căreia Croaţia ar deveni o parte a unei zone de comerţ liber în Balcanii de vest,” a adăugat Gabrilovic.

Populaţia zonei în discuţie este de aproximativ 24 de milioane de persoane, volumul schimburilor comerciale dintre statele Balcanilor de vest ridicându-se la 2,5 miliarde de dolari în anul 2004, reprezentând o creştere de 50% faţă de anul anterior. Acordurile comerciale ale Croatiei cu Serbia şi Muntenegru au crescut cel mai mult. Valoarea bunurilor tranzacţionate de cele două state a fost de 267,4 milioane de dolari în 2003 şi 434,8 milioane de dolari în 2004.

Experţii afirmă că, în calitate de cea mai avansată economie din regiune, Croaţia ar beneficia de pe urma unui acord de comerţ liber. Produsul intern brut al Croaţiei pe cap de locuitor este de 6220 de euro – de peste nouă ori mai mare faţă de media regională de 2000 de euro. În Bosnia, care are o economie sărăcită, acesta atinge doar 1730 de euro.

Croaţia înregistrează un surplus în ceea ce priveşte valoarea bunurilor tranzacţionate cu alte câteva state europene, în afară de statele învecinate, Serbia şi Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina.

Economistul Vladimir Gligorov aminteşte că majoritatea ţărilor din regiune au semnat deja câteva acorduri bilaterale de comerţ. Acesta spune că un acord ar trebui să înlocuiască diversele tratate bilaterale, iar o zonă de comerţ liber ar accelera procesul de aderare al regiunii la Uniunea Europeană. „Croaţia trebuie să îşi asume un rol de conducere în acest proces,” a declarat Gligorov.

„Spre deosebire de anumiţi politicieni, economiştii observă avantajele unei zone de comerţ liber în Balcanii de vest,” a declarat Zeljko Lovrincevic, reprezentant al Institutului Economic din Zagreb. „Croaţia ar beneficia de pe urma alăturării la o astfel de asociaţie aşa cum fac întotdeauna ţările cu tehnologii avansate.” Lovrincevic a evidenţiat faptul că zona vestică a Balcanilor este o piaţă cheie pentru cei mai de succes exportatori de produse alimentare din Croaţia, precum Podravka, Kras şi Agrokor. Guvernul ar trebui, de asemenea, să analizeze iniţiativa Comisiei Europene cu toată seriozitatea. (traducere de Lucian Gavril)