“In stadiul in care se afla agricultura mondiala acum, ar putea hrani 12 miliarde de oameni fara nici o problema. Sau, ca sa o luam altfel: fiecare copil care moare de foame este, de fapt, ucis.” (Jean Ziegler, Raportor Special ONU asupra Dreptului la Hrana)

“AM ‘TERMINAT’ agricultura in vest, si acum venim in Romania, sa o terminam si aici” – cel putin asa spune Karl. O, ex-manager al filialei pentru Romania a companiei producatoare de organisme modificate genetic Pioneer. Unde? In noul film documentar “We feed the world” (”Noi hranim lumea”), realizat de echipa regizorului austriac Erwin Wagenhofer si produs de Allegro-Film (Viena).

Pe durata a 96 de minute, oameni simpli, agricultori, fermieri, ori personalitati si specialisti precum Jean Ziegler, scriitor si Raportor Special pentru Dreptul la hrana al Natiunilor Unite, critica virulent, in scene de mare efect, “dementa politicii globale care distruge agricultura naturala”. (clic pe butonul play jos pentru a viziona trailer-ul, vezi continuarea articolului pentru detalii)

Secventa: Viena. In miez de noapte, un camion varsa in cazanele unei centrale termice o incarcatura intreaga de produse de panificatie. Peste 2000 de tone de paine sunt aruncate in foc anual, doar in Austria. “Ceea ce facem este pervers”, relateaza soferul camionului de paine-gunoi, “dar realitatea e ca o tona de grau e mai ieftina decat amestecul pe care-l arunc iarna pe strazi.”

Secventa: Franz Epp, agricultor, cultiva grau in zona centrala a Austriei. Tatal tatal sau avea 12 ha de pamant, cu legumele lui tinea o gospodarie de sase persoane iar graul il vindea. Franz se plange ca azi abia isi poate obtine painea pentru familie. “Legume nu mai pot cultiva”, spune el. “Uniunea Europeana nu subventioneaza practic deloc micii agricultori, asa ca marii distribuitori din Austria le cumpara la preturi de dumping din Spania. Politica asta se numeste ‘cresti sau crapa’”, descrie el efectele ultimilor 20 de ani de politica agrara comunitara.

Secventa: Cat vezi cu ochii, sere invelite in plastic stralucind in bataia soarelui. Sunt serele de legume din Almeria, sudul Spaniei, intinse pe aproape 270.000 de hectare. Rosiile mari, cu coaja groasa, sunt stropite cu pesticide pentru a rezista la transport. Ele vor “calatori” prin toata Europa, pana la consumatori care s-au obisnuit intr-atat incat nu le mai remarca gustul de carton umed sau culoarea nesanatoasa. Lucratorii - imigranti veniti din Africa sa castige un ban - locuiesc in conditii mizere, in corturi. “In pietele din Dakkar”, spune un sudanez, “produsele agricole importate din Europa, subventionate de UE, sunt cu o treime mai ieftine fata de cele locale.”

“Noi avem posibilitatea sa alegem ce fel de alimente vrem sa mancam”

Regizorul Erwin Wagenhofer a turnat acest documentar filmand in Austria, Spania, Franta, Brazilia si Romania – unde a stat vreme de o saptamana pentru a realiza ultima parte a filmului.

“Am vrut sa arat relatiile dintre productia globala a alimentelor si modul nostru de viata. N-am avut nici o intentie moralizatoare. De aceea n-am numit productia ‘Ei hranesc lumea’ ci ‘Noi hranim lumea’. Pentru ca noi suntem cei care avem posibilitatea sa alegem ce tip de alimente mancam”, a declarat regizorul cu ocazia premierei documentarului, care a avut loc la Frankfurt.

“A fost foarte greu sa gasesc persoane de acord sa spuna ceea ce gandesc, in fata camerei de luat vederi. Desi am intalnit la fiecare colt tarani care, dupa doua minute, incepeau sa critice structurile europene, preturile impuse si presiunea distribuitorilor. Dar nu doreau sa-i si filmez”, relateaza Wagenhofer.

“Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase in toata Europa”

Unul dintre protagonisti, austriacul Karl O., era in 2004 era directorul de productie al concernului Pioneer - producator de organisme moficiate genetic si hibride si frunizor de solutii pentru agricultura - in Romania. Dupa ce a acceptat sa-si spuna opinia in film, Karl a trebuit sa iasa la pensie (el a ramas sa traiasca in Romania).

“Ce vedeti aici sunt legume de cea mai buna calitate pentru o cultura ecologica”, spune managerul austriac aratand cu mana spre lanuri de porumb si floarea soarelui care se intind pe sute de hectare undeva in Baragan. La o ferma, taranii recolteaza vinete. “Vinetele romanesti sunt deosebit de gustoase, pentru ca se inmultesc din propriile seminte.” Pioneer produce seminte hibride” din care ies “vinete splendide dar fara nici un gust”, precizeaza specialistul.

“Cred ca totul se va schimba. Marile concerne o sa distruga ce-a construit natura. Standardul alimentar o sa scada. Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs agricol gustos,” mai adauga in documentar Karl O. (BIS)