Adrian Irvin Rozei [alte articole din rubrica Secante romanesti]

AMATORII DE TEATRU din România, care frecventau sălile de spectacol în anii ’80, îşi mai amintesc de Enikö Szilágyi, o tânără actriţă de mare talent care începuse o carieră fulgurantă pe scenă şi pe ecran. Deodată, în 1989, acest nume a dispărut cu desăvârşire de pe afişe! Nu era un lucru rar în acea vreme, ci mai degrabă semnul unui alt talent care “dăduse bir cu fugiţii”.

Iată că, după douăzeci de ani, amatorii de teatru regăsesc acest nume pe afişul cafe-teatrului “La Vieille Grille”, unul dintre cele mai vechi “locuri de memorie” din peisajul parizian.

Scuarul “Puits de l’Hermite” este un exemplu tipic al nenumăratelor cartiere pariziene în care numai numele străzilor mai amintesc o istorie seculară.

Aflat la o aruncătură de băţ de strada Monge şi de cheiurile Senei, unde forfota circulaţiei nu se opreşte niciodată, un părculeţ liniştit, înconjurat pe trei laturi de imobile haussmanniene, pare că moţăie toată săptămâna în aşteptarea locuitorilor plecaţi la treburi importante în oraş. Numai cea de-a patra latură, care pare aruncată aici de bagheta magică a vreunui vrăjitor oriental, contrastează puternic cu ambianţa pariziană. Este faţada moscheii din Paris, dominată de turnul Kutubiyya care te transportă pe meleagurile marocane, de parc’ai fi la Marrakech sau la Fez. Numai că acest edificiu, construit între cele două Războaie Mondiale în omagiu adus sacrificiului trupelor nord-africane pentru apărarea Franţei în perioada marii conflagraţii europene, când au pierit regimente întregi de soldaţi veniţi din colonii, maschează o istorie mult mai veche a locului.

Continuare »

Adrian Popovici [alte articole din rubrica Historia Universalis]

“Batjocura este adesea saracie a spiritului”-Jean de La Bruyere (1645-1696)

“Ambitia este o pasiune atat de puternica a omului, incat oricat de sus am ajunge, niciodata nu vom fi multumiti”- Niccolo Machiavelli

“Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n varf de bat.
Baiazid, privind la dansul, il intreaba cu dispret:
-Ce vrei tu?
-Noi? Buna pace! Si de n-o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul imparat.
La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort
Un batran atat de simplu, dupa vorba, dupa port.”-Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a

“Cant armele si pe barbatii care
Din tarmul apusenei Lusitanii,
Pe nebrazdata de corabii mare.
Trecura de ostrovul Taprobanii.”-Luis Camoens, Luisiada

O istorie tragico-maritima (II)

Fiecare neam se poate mandri sub soare de maretele sale realizari. Egiptenii ne-au lasat misterul piramidelor, polinezienii, gigantii adormiti din Insula Pastelui, iudeii prin Moise si profeti ni L-au vestit pe Mantuitorul, grecii si romanii au construit Europa, iar Muhamad ne-a dat Coranul, persii au legat Europa de Asia, japonezii ne-au tradat furandu-ne stiinta, apoi americanii ne constrang prin internet si telecomunicatii si in fine, noi romanii, asemanatu-ne-am poporului iudeu cel ales si plin de sine, uitand de neamurile din jur, lasate de Dumnezeu ca sa ne completeze nestiinta si ignoranta. Ori tocmai poporul portughez ne-a scos pe noi europenii din ignoranta Intunecatului Veac de Mijloc. De ce? Vom da acum cuvantul, unui distins matematician portughez, Pedro Nunez, contemporan Epopeei portugheze, viata sa derulandu-se in toiul Marilor Descoperiri, catre 1502-1578. Sa-l ascultam cu luare aminte:

“Este evident ca toate aceste descoperiri de coaste, insule si continente nu s-au realizat intamplator. Cand porneau marinarii portughezi, ei erau perfect instruiti si inzestrati cu instrumente si reguli de astrologie si geometrie.”

De numele matematicianului nostru savant, se leaga printre alte descoperiri si schitarea loxodromei sau acea curba trasata pe o harta, reprezentand de fapt globul terestru, care taie toate meridianele sub acelasi unghi. Continuare »

Marius Mioc [articolele acestui autor]

De cîteva zile “Evenimentul Zilei” duce o campanie legată de cîinii fără stăpîn. Se vorbeşte despre “teroarea” pe care maidanejii o răspîndesc în sufletele bucureştenilor şi s-au prezentat cîteva cazuri concrete de persoane muşcate de cîini.

Pentru toţi cetăţenii muşcaţi de cîinii vagabonzi, vom pune tunurile pe primării. Au avut obligaţia legală de a rezolva problema, au avut chiar şi bani - zeci de milioane de euro -, dar le-au interesat doar şperţurile. Începem cu cazul profesoarei de desen hăcuite de un maidanez. O vom susţine în intenţia ei de a da în judecată Primăria Capitalei, oferindu-i, gratuit, asistenţă juridică. Vrem să fie despăgubită pentru că pătimeşte din cauza indolenţei unor funcţionari. Şi mai vrem să creăm un precedent juridic, astfel încît fiecare muşcătură de maidanez să fie plătită scump de somnoroşii pripăşiţi prin primării, scrie “Evenimentul Zilei” din 26 martie 2008.

Problema funcţionarilor puturoşi şi uneori şperţari din primării este reală, însă nu are vreo legătură specială cu cîinii vagabonzi. Afirmaţia “Evenimentului Zilei”, că acei funcţionari care nu s-au ocupat de rezolvarea problemei vor plăti pentru asta e pur demagogică. Dacă demersul juridic sprijinit de “Evenimentul Zilei” va avea succes, Primăria vă plăti despăgubirile din banii contribuabililor, adică din banii noştri ai tuturor. Somnoroşii pripăşiţi prin primării nu vor plăti nimic.

În ultima vreme presa promovează stăruitor expresia greşită de “cîini comunitari”, sugerîndu-se că aceştia sînt proprietatea comunităţilor. Codul Civil prevede răspunderea proprietarului unui animal pentru pagubele pricinuite de acesta, şi pe asta se bizuie demersul juridic al “Evenimentului Zilei”. Este însă greşit să se pretindă că respectivii cîini aparţin primăriilor. Ei sînt cîini fără stăpîn, iar orice lege sau hotărîre judecătorească care ar împroprietări primăriile cu aceşti cîini trebuie respinsă.

Întregul demers al “Evenimentului Zilei” porneşte de la concepţia Statului-Dădacă, care are obligaţia să ne rezolve toate problemele şi pe care să-l învinuim de toate necazurile apărute. Da, e plăcut să ai pe cine da vina cînd ai vreun necaz, dar e mai bine ca fiecare să-şi asume răspunderea pentru propria-i persoană. A te feri de cîinii agresivi este parte din antrenamentul de viaţă obişnuit al fiecărui orăşean. Aceşti cîini sînt de multă vreme parte a ecosistemului urban din România. A stabili o răspundere legală a autorităţilor pentru ei e o inovaţie juridică care nu va aduce nimic bun. Cu cît mai multe răspunderi vor fi stabilite prin lege pe seama autorităţilor, cu atît mai multe impozite vom plăti. Nimic nu e gratis.

Într-adevăr, primăriile dispun de zeci de milioane de euro luate din banii cetăţenilor, dar un precedent juridic prin care priorităţile de cheltuire a acestor bani sînt stabilite de judecători, nu de autorităţile alese prin vot democratic, este dăunător. Sînt sute de probleme de rezolvat de către primării, trebuie lăsaţi cei investiţi cu încredere de către alegători să hotărască cum şi în ce ordine le rezolvă. Răspunderea pentru nerezolvarea problemelor trebuie să fie strict electorală, nu juridică. Nu-ţi place cum a rezolvat primarul problema cîinilor vagabonzi, asfaltărilor, spaţiilor verzi sau circulaţiei - soluţia este să nu mai votezi acel primar, nu să dai în judecată primăria pentru a obţine bani nemunciţi.

Ţînţarii, datorită bolilor transmise prin înţepătura lor, provoacă probleme mult mai grave decît cîinii. Anual, în întreaga lume, 2-3 milioane de oameni mor ca urmare a înţepăturilor de ţînţari (numărul unu în topul speciilor primejdioase pentru om rămîne totuşi omul). Dacă precedentul juridic dorit de “Evenimentul Zilei” va izbuti, aşteptăm cu interes următorul precedent - obţinerea de despăgubiri de la primărie de către cineva care s-a îmbolnăvit după ce a fost înţepat de ţînţari. Se ştie doar - primăriile au în sarcină şi efectuarea lucrărilor de dezinsecţie. Breasla avocaţilor ar fi încîntată de asemenea precedente!

Mai multe organizaţii neguvernamentale contestă intenţia autorităţilor de a executa lucrări de consolidare în zona grindului Chituc din Delta Dunării. Societatea Ornitologică Română, căreia i s-au alăturat şi alte asociaţii şi fundaţii, consideră că lucrările vor afecta biodiversitatea şi echilibrul fragil al zonei, distrugînd habitatele, flora şi fauna caracteristice. SOR a lansat totodată o petiţie online prin care speră să adune cît mai multe semnături ale celor interesaţi de soarta Deltei Dunării.

Societatea Ornitologică Română, Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta”, Fundaţia Eco Pontica, Organizaţia „Mare Nostrum” Constanţa, Organizaţia S.E.O.P.M.M „Oceanic Club”, WWF - Programul Dunăre-Carpaţi şi Organizaţia „Salvaţi Vama Veche” contestă intenţiile Companiei Naţionale „Apele Române”, Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral de a executa lucrările de consolidare şi protecţie a litoralului pe sectorul Nord-Midia, care includ şi consolidarea drumului de acces de pe Grindul Chituc, parte componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD). Aceste organizaţii au înaintat o scrisoare de protest domnului ministru Korodi Attila (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile), prin care solicită luarea de urgenţă a măsurilor necesare pentru stoparea lucrărilor de consolidare şi a oricăror altor lucrări prevăzute în proiectul Apelor Române.

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, organizaţie neguvernamentală, societate pentru studiul şi protecţia păsărilor şi a mediului înconjurător, a lansat în data de zece martie o petiţie adresată Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Companiei Naţionale „Apele Române” Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral pentru Stoparea lucrărilor de consolidare de pe Grindul Chituc (petiţia poate fi semnată online pe adresa: http://www.petitieonline.ro/petitie/stopati_lucrarile_de_consolidare_de_pe_grindul_chituc-p22830044.html.
GRINDUL CHITUC este parte integrantă a RBDD, declarată de Comisia MAB-UNESCO Patrimoniu Universal Natural şi Cultural şi include o succesiune de cordoane, dune costiere tipice, lacuri orientate pe o direcţie oblică pe linia actuală a ţărmului având o dispoziţie în evantai. Conform Hotărârii de Guvern nr. 248/1994, grindul cuprinde zona cu regim de protecţie integrală (2.300 ha) situată în nord, zona tampon şi zona economică. Grindul Chituc se evidenţiază printr-o ornitofaună deosebit de bogată, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, însumând până în prezent 296 specii de păsări, aproximativ trei sferturi din ornitofauna ţării. Importanţa zonei pentru avifaună este binecunoscută, aceasta fiind deosebit de importantă pentru multe specii de păsări care iernează aici, precum şi o zonă de migraţie pentru sute de mii de păsări.

De asemenea, această zonă este importantă pentru herpetofaună. Dintre amfibieni, pe grind sunt prezente 6 specii, 4 din ele fiind strict protejate şi de interes conservativ prioritar. Dintre reptile sunt prezente 6 specii, toate fiind ocrotite prin legislaţia naţională.

Proiectul Companiei Naţionale „Apele Române”, Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral presupune realizarea unor lucrări de refacere/completare a digului pe porţiunea Gura Portiţa – Chituc, precum şi lucrări de completare la drumul de acces de pe grindul Chituc, inclusiv în zona cu regim de protecţie integrală.

Organizaţiile neguvernamentale de mediu consideră că aceste lucrări vor acţiona negativ asupra biodiversităţii fragile a gindului Chituc distrugând habitatele, flora şi fauna caracteristice. Consolidarea drumului la dimensiunile propuse de către Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral (6 m lăţime şi 1,3 m înălţime, conform datelor prezentate şi discutate la dezbaterea publică pentru studiul de impact asupra mediul, din data de 26 februarie 2008, de la Mihai Viteazu, judeţul Constanţa) nu se justifică. Această lucrare va permite pe viitor dezvoltarea unor activităţi economice secundare cu repercursiuni profunde asupra biodiversităţii grindului.

De asemenea, atragem atenţia asupra posibilităţii existenţei unui interes direct între persoanele/grupuri de interese care posedă terenuri în zonă (în condiţiile în care pe grindul Chituc nu a existat niciodată un titlu de proprietate) şi consolidarea/construirea drumului de acces prevăzut să fie realizată prin proiectul propus de către Apele Române. Din cauza presiunilor acestor grupuri de interese şi prin construirea unui asemenea drum public cu acces necontrolat, există pericolul iminent al dezvoltării haotice ce va determina, prin efectele cumulate ale unor acţiuni, distrugerea unui fond genetic inexistent altundeva în România.

Lucrările de consolidare propuse în cadrul proiectului nu ţin cont de trecutul istoric al zonei (actualul complex lagunar Razelm-Sinoie reprezintă vechiul golf marin Halmyris) şi de faptul că eroziunea este un proces hidrologic natural şi determină o serie de procese de succesiune, iar în acest caz particular eroziunea poate fi considerată un factor cu efect de restaurare pentru asociaţiile şi speciile caracteristice zonei lagunare.

Conform proiectului neexecutarea lucrărilor va produce un dezastru ecologic. De fapt, dezastrul ecologic real a avut loc prin închiderea comunicării naturale de la Portiţa (Periboina) şi a construirii unor canale de comunicare a lagunelor cu Dunărea. Schimbările intervenite în chimismul apei, prin procesul de îndulcire au determinat dispariţia sau reducerea drastică a unui număr însemnat de asociaţii fitocenologice şi a unor specii de plante şi animale specifice.

În acelaşi timp, ARBDD prevede prin Planul de Reconstrucţie a Deltei Dunării „Lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoie-Istria-Nuntaşi”. În cadrul Masterplanului se specifică: „Institutele de cercetare cu activitate în Complexul Razelm-Sinoie propun ca lacul Sinoie să capete funcţiunea de dinaintea anului 1970 – respectiv să redevină lagună salmastră.

Ţinând cont de faptul că două instituţii ale statului, Compania Naţională Apele Române, Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, intenţionează să desfăşoare în zona Grindului Chituc două proiecte ale căror obiective sunt contradictorii, considerăm că Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în calitate de finanţator al proiectelor trebuie să reanalizeze situaţia şi să acţioneze în consecinţă. Deoarece este vorba de bani publici, pentru evitarea unei duble finanţări de la bugetul de stat, organizaţiile de mediu consideră că trebuie finanţat proiectul ARBDD cu efecte benefice asupra biodiversităţii fragile a Grindului Chituc.

Atragem atenţia că Grindul Chituc face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării pentru care există o serie de prevederi legale naţionale privind ocrotirea şi conservarea biodiversităţii (Legea 82/1993, HG 248/1994, HG 367/2002, H.G. 1284/2007, M. 776/2007, OUG 202 /2002 (MO 965/ 28.12.2002)), precum şi numeroase convenţii internaţionale (Convenţia de la Berna, Convenţia de la Bonn, Directiva Păsări şi Directiva Habitate), la care România a aderat.

Conform legii, în zona strict protejată, singura activitate permisă este cercetarea în baza autorizaţiei emise de administratorul zonei, iar în zona tampon sunt permise, în plus, valorificarea resurselor naturale prin metode tradiţionale.

dr. MARIANA CAZACU
Danube Casework Officer
Societatea Ornitologică Română

Ultimii rapsozi, program organizat de Institutul Cultural Român, propune, în această lună, o specie aparte a muzicii ţărăneşti din Maramureş: horea în grumaz. Miercuri, 26 martie 2008, de la ora 18, Gherasim Cârtiţă, din Ţara Lăpuşului, va hori la ICR (Aleea Alexandru nr.38, Bucureşti).

La 74 de ani împliniţi, Gherasim Cârtiţă îşi construieşte fluierele cu care cântă ca nimeni altul, horeşte, joacă, scrie poezii, lucrează cu ziua. Badea Gherasim sapă fântâni, zideşte temelia caselor, îngrijeşte animalele. Pentru el, ca de altfel pentru ţăranul român în general, cântatul nu este o meserie.

Horea, spune Grigore Leşe, este un cântec de dor, de singurătate, uneori, foarte rar, şi de revoltă. Ea nu se cântă la petreceri; prin ea nu-ţi exprimi bucuria sau fericirea ci jalea, suferinţa, dorul, întristarea, iubirea neîmplinită sau trădată. A nu se confunda cu hora care denumeşte un dans.

Ţara Lăpuşului poate fi considerată „ţara horii în grumaz”. În Lăpuş toţi rapsozii, indiferent dacă aceştia sunt femei sau bărbaţi, horesc în registrul acut. De ce? Pentru că horitul este o răbufnire. Nu poţi răbufni horind în registrul grav, nu poţi striga în registrul grav. Cântecul are un caracter războinic. Atunci când exprimă dorul, revolta, timbrul vocal seamănă cu sunetele emise de tulnic, bucium,trâmbiţă.

Interpretarea horilor ne duce cu gândul la cântarea psalmodiată. Emiterea inflexiunilor guturale, care conferă specificitate genului şi totodată îi atestă arhaismul, dau horilor în grumaz o aură de mister (…).

Ultimii rapsozi, program lunar al Institutului Cultural Român iniţiat de Grigore Leşe, îşi propune familiarizarea publicului citadin cu folclorul autentic – atât cel tradiţional românesc, cât şi cel al minorităţilor din România. Sunt prezentaţi oameni care cântă aşa cum o făceau strămoşii lor cu sute de ani în urmă. Un scop al programului este conştientizarea faptului că arta tradiţională, reprezentând o valoare identitară fundamentală, formează un patrimoniu imaterial care trebuie respectat şi păstrat.

Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.

Bogdan Mateciuc

Asociatia Americană a Familiilor afirmă că producătorul auto respectă acum conditiile, după ce vânzările acestuia s-au prăbusit cu 8% pe lună începând din 2005.

Confruntată cu scăderea dramatică a vânzărilor auto, compania americană Ford a început să ia măsuri pentru a-si reduce politicile agresive pro-homosexualitate, reusind astfel să obtină suspendarea unui boicot impus de Asociatia Americană a Familiilor la adresa acestei mărci auto.

Asociatia Americană a Familiilor (AFA), care are 3,4 milioane de membri, a declarat că suspendă boicotul instituit acum doi ani la adresa companiei Ford, arătând că gigantul auto întruneste conditiile din acordul initial încheiat între AFA si Ford în 2005.

Presedintele AFA, Donald Wildmon, a declarat că acordul initial dintre asociatie si Ford cuprindea patru rubrici:

Ford nu va reînnoi promotiile actuale si nu va crea alte stimulente prin care se acordă sume de bani asociatiilor de homosexuali la achizitionarea unui vehicul.

Ford nu va face donatii către asociatiile de homosexuali care derulează, printre altele, campanii sociale sau politice în favoarea căsătoriilor între homosexuali.

Ford va înceta a mai face donatii si a mai sustine activitătile sociale ale homosexualilor, cum ar fi paradele de homosexuali.

Ford va opri toate reclamele de pe siturile si din mass-media pentru homosexuali (reviste, posturi tv sau radio) din Statele Unite, cu exceptia sumei de 100.000 dolari care va fi folosită de Volvo. Reclamele Volvo vor fi aceleasi reclame folosite în mass-media obisnuită si nu se vor adresa în mod specific homosexualilor.

Wildmon a afirmat că rămân totusi câteva probleme minore, care vor continua să fie monitorizate de AFA si anuntate lui Ford.

Conform AFA, în timpul celor 24 de luni de boicot prin care AFA chema societatea la o blocare a achizitiilor de vehicule Ford, vânzările producătorului auto au scăzut în medie cu 8% pe lună. Asociatia afirmă că boicotul initiat de ea nu a fost singurul responsabil de aceste scăderi, dar că a jucat un rol semnificativ. Petitia AFA prin care se instituia boicotul la adresa Ford a fost semnată de un număr de 780.365 de cetăteni, după ce acestia au fost informati de asociatie în legătură cu sponsorizările oferite de Ford unor publicatii care promovau “căsătoriile homo” si alte aberatii legate de familie. De asemenea, Ford era prezentă si la manifestatiile homosexualilor, unde expunea standuri publicitare.

La momentul instituirii boicotului, Ford era lăudată de activistii homosexuali ca fiind o companie model, care oferă drepturi depline angajatilor ei homosexuali (detalii suplimentare).

La scurt timp de la instituirea boicotului, vânzările au început să cadă, compania a început să piardă bani lună de lună, iar analistii economici se întrebau dacă va reusi să supravietuiască.

Cu toate acestea, relativ putini americani au stiut despre boicot. Mass-media nu a scos o vorbă, în ciuda amploarei actiunii si în ciuda pierderilor anuale de miliarde de dolari înregistrate de Ford.

Desi unele canale, printre care USA Today si CNN, au vorbit despre boicot la momentul începerii lui, după aceea s-a asternut în presă o liniste totală. Atât presa, cât si compania, dădeau vina pe orice altceva pentru pierderi, mai putin pe boicot.

Desi presa s-a făcut că boicotul nu există, reteaua de dealeri Ford stia. În 2006, la începutul actiunii, organizatia Greater Texas Ford Dealers Advertising Fund, care reprezintă 78 de dealeri, a formulat o scrisoare prin care solicita companiei să se conformeze solicitărilor AFA.

“Ca să fim expliciti, vă cerem să încetati de urgentă orice publicitate nu doar în mass-media pentru homosexuali, ci si în orice mijloace sau evenimente politice sau controversate,” cereau dealerii.

Tăcerea presei în legătură cu boicotul nu a reusit însă să limiteze efectele acestuia. După câteva luni de publicitate negativă si pierderi financiare, Ford a început să se conformeze solicitărilor AFA.

În mod paradoxal, boicotul - initial inexistent pentru presă - a început să fie comentat. Business Week, Forbes, Detroit News si alte publicatii au început să scrie despre el, citând compania Ford care declara că noile politici de sponsorizare sunt cauzate de niste reduceri de bugete, nu de o schimbare de politică.

Succesul boicotului la adresa Ford este un exemplu grăitor al felului în care cetătenii si organizatiile pro-familie pot influenta lucrurile dacă actionează organizat.

Alianta Familiilor din România si cetătenii tării, în general, au de învătat din acest exemplu.

ASOCIATIA PROVITA MEDIA ANUNŢĂ

CONFERINŢA CU TEMA:
“REDUCEREA NUMĂRULUI SARCINILOR LA ADOLESCENTE. EXPERIENŢA MARII BRITANII”,

SUSŢINUTĂ DE
DR. IAN JOHNSTON, MEDIC PEDIATRU DIN MAREA BRITANIE

Conferinţa va avea loc în zilele:
25 martie, la Biblioteca “M. Sadoveanu”, str. Tache Ionescu nr.4 (Piaţa Amzei), orele 16-18.00,
şi 26 martie 2008, orele 17.00-19.00, la Sala “I.C.Brătianu” a Universităţii Populare “Ioan I. Dalles”, str. Biserica Amzei nr.5-7 (vis-ŕ-vis de Biserica Amzei)

După conferinţă va fi lansată cartea “Educaţie sexuală sau îndoctrinare?”, autor: Valerie Riches.

Tel de contact: 0726.679.460
210.34.27

Organizatori: Asociaţia Provita Media în colaborare cu Asociaţia Pro Vita pentru Născuţi şi Nenăscuţi, Bucureşti.

Editura SÂNZIANA anunta aparitia cartii “1950 - HORIA SIMA LEAGA ROMANIA DE N.A.T.O.”, crestomatie ce reuneste intre aceleasi coperti documente privitoare la colaborarea dintre structurile militare franco-americane si Miscarea Legionara, intre 1949 si 1953.

Desi dupa 1990 au aparut si in tara lucrari care au tratat acest subiect, se constata ca sunt totusi putini cei care stiu ca a existat o colaborare intre Miscarea Legionara si fortele militare care in acele momente puneau bazele aliantei nord-atlantice, ca in anii terorii staliniste, avioane americane au strapuns Cortina de Fier, parasutand in Romania legionari instruiti in vederea constituirii unor structuri de Rezistenta anticomunista. Dupa cum multi se intreaba cum a fost posibila o colaborare intre SUA, bastion al democratiei si Garda de Fier, organizatie asupra careia multi autori neiubitori de Adevar, formati in spiritul vechilor sabloane, cotinua sa arunce acuzatii neinsotite de suport stiintific, precum acelea de antisemitism ori totalitarism.

Si totusi, aceasta colaborare a existat, cu acordul conducerii Miscarii Legionare, precum si a presedintilor american Harry Truman si respectiv francez, Vincent Auriol.

Scrisori ale unor lideri legionari, alaturi de fragmente din lucrari precum „La destinee du Nationalisme” (Horia Sima, Paris, 1951) ori „Exilul amar” (Filon Verca), declaratiile fostului secretar-general al Miscarii Legionare, Mircea Dimitriu, el insusi coordonator, din partea Miscarii, al colaborarii cu serviciile secrete militare franceze si americane, stenogramele procesului din octombrie 1953, in urma caruia au fost executati de comunisti legionarii parasutati, documente privind exonerarea Garzii de Fier la Tribunalul de la Nurnberg, declaratiile oficiale facute in 1945 de Iuliu Maniu cu privire la Legiune, reflectarea in presa comunista din RPR si in cea din Lumea Libera, iata o parte din documentele care il transpun pe cititor in contextul politic real al vremii, ce a creat conditiile acestei colaborari.

In aceasta perioada cand gazduirea de catre capitala Romaniei a Summitului NATO va face sa se vorbeasca poate mai mult decat oricand pe aceste meleaguri de Alianta nord-atlantica, consideram ca se cuvine sa fie pomenite si numele acelor tineri romani care au renuntat la devenirea lor personala si, parasind Lumea Libera, si-au sacrificat viata pentru Libertatea natiunii lor, aducand atunci, in 1950, adevarata Romanie, in acest pact militar.

Dorinta punerii la dispozitia publicului romanesc a unor documente despre o pagina de istorie care, la noi, se afla inca sub semnul ineditului - iata mobilul acestei aparitii editoriale.

Cartea are 148 de pagini, format A5, coperta policroma, pret 12 lei.

Florin Dobrescu

Nicusor Gliga

PROBLEMA cea mai delicata a tranzitiei, dusa la bun sfarsit prin saltul in imperiul libertatii adica in UE, a fost (si este inca) eradicarea limbii de lemn. Atacul acestei redute, vechi de cca.50 de ani, s-a dus (si se duce) pe trei fronturi:

a) Infuzia substantiala de englezisme, multe necesare, altele trendy pentru ca este cool sa fii in ton cu moda, iar unele de-a dreptul uzurpatoare. De ce ups! si nu hop! ? De ce oau! in loc de oo! sau oho! ?

b) Limbajul de mahala, multa vreme tinut in limite rezonabile si prezent in doze anodine, a erupt castigandu-si, gratie mass-media, drept de cetate. Expresii ca: “baiat de baiat “, “marfa”, “a ţepui”, “ a sari la beregata”, “a se lua in sâni cu”, “naşpa” etc., injuraturile de dulce, sunt folosite, precum “Orbit” si “Tic tac” pentru o respiraţie proaspătă, de largi pături ale populatiei, democratic, fara retinere, indiferent de varsta, de educatie, de sex si de apartenenta politica. Au aparut si termeni noi precum “ mânărie” (masinatiune, joc de culise) si “furăciune” (furt, hotie) utilizate mai ales de catre si pentru VIP-uri. Aceste doua cuvinte trebuie urgent introduse in DEX deoarece exprima sui-generis esenta vremurilor pe care le traim: masinatiuni si hotii!

c) De sus, din ambianta bibliotecilor, personalitati toba de carte selecteaza din dictionare termeni livresti si-i arunca pe piata pentru a contracara supraoferta vulgului, dar fara sorti de izbanda. “ Emascularea” d-lui Adrian Nastase a fost un esec, motiv de bascalie. Nici “crapulosul”* d-lui H.R.Patapievici ( vezi “ scopuri crapuloase” in Solidaritatea in rau , analiza politica din EvZ, 15 martie 2007) nu a rupt inima targului. Prin valentele fonetice, “crapulos” pare mai mult un antidot la “ emasculare”.

In final stau si ma intreb daca nu cumva odioasa limba de lemn este inlocuita cu mai multe limbi, tot de lemn, dar din cele mai diverse esente, puse alandala.

Tortura la care este supusa limba romana este o … mânărie crapuloasă!

* crapulos,-oasa = hotesc, talharesc, desfranat, scarnav ( din franuzescul crapuleux,-euse)

Marius Mioc [articolele acestui autor]

Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului României, prin glasul şefului său, dl. Adrian Ciocanea, a venit cu o nouă propunere de îmbunătăţire a vieţii cetăţenilor: introducerea unei taxe pentru centralele de apartament.

Prin această taxă se mai rezolvă o problemă a românilor: centralele de apartament, care consumă gaz metan şi emit bioxid de carbon, sînt prea ieftine. Luîndu-se măsuri fiscale care să scumpească aceste centrale se luptă împotriva încălzirii globale. “Cum ar putea fi taxat un emiţător de CO2, cum este un cetăţean care are o centrală de apartament? El este debranşat de la un CET, care este plătitor de impozite şi taxe pentru a face faţă cerinţelor de mediu”, se frămîntă Adrian Ciocanea.

CET-urile emit şi ele bioxid de carbon, iar cetăţeanul care-şi cumpără centrală este şi el plătitor de impozite şi taxe (inclusiv TVA la gazul metan în continuă scumpire), dar un impozit suplimentar nu strică niciodată. Mai ales pentru cauze nobile. Statul Maximal nu ia impozite decît pentru cauze nobile, precum foamea de bani a birocraţilor, inclusiv a celor care se ocupă de ocrotirea mediului înconjurător şi care, dacă nu există probleme, le născocesc, căci trebuie să-şi justifice salariile. Ar trebui pusă o taxă şi pe respiraţie, căci şi prin respiraţie se emană bioxid de carbon. Cetăţenii mai robuşti să plătească mai mult, căci consumă mai mult aer.

Nu ştiu cum se va rezolva problema celor care şi-au instalat deja centrale, ei cum vor fi taxaţi? O lege care să oblige la obţinerea aprobării prealabile pentru orice aparate care emană bioxid de carbon (centrale de apartament, aragaze, sobe), după modelul controlului armelor şi muniţiilor, ar fi o soluţie. Dacă aprobările vor trebui reînnoite periodic, avem deja asigurate locuri de muncă pe termen lung pentru cei care dau aprobări. Elemente lipsite de spirit civic ar putea încerca să fraudeze sistemul, refuzînd declararea corectă sau reînnoirea la timp a aprobărilor. Nu-i nimic, vom avea locuri de muncă şi pentru echipe de control. Nu se va împovăra bugetul statului, căci totul se va autofinanţa din taxe de autorizare şi amenzi aplicate! Iacă aşa scade şomajul şi creşte PIB-ul!

Repetatele scumpiri ale gazului metan se înscriu şi ele în nobila misiune de educare a românilor în spirit ecologic. S-au scumpit gazele ruseşti, dar mai era o problemă: România are şi zăcăminte proprii, care acoperă 60% din necesar. Tot Uniunea Europeană, săraca, e cea care, spre binele nostru şi al mediului înconjurător, ne impune să scumpim gazele din producţia internă. Înainte de aceste scumpiri a fost nevoie de privatizarea reţelelor de gaz metan ale României, astfel încît profiturile din creşterea preţurilor să intre în buzunarul investitorilor străini, din ţări prietene, membre UE.

De citit, pe aceeaşi temă:
- Uniunea Europeană ustură la buzunar (1)
- Uniunea Europeană ustură la buzunar (2)
- Uniunea Europeană ustură la buzunar (3)
- Uniunea Europeană ustură la buzunar (4)
- Uniunea Europeană ustură la buzunar (5)
- Uniunea Europeană ustură la buzunar (6)

Autoritatile ignora esecul sistemului de scolarizare si succesul parintilor care isi scolarizeaza copiii la domiciliu

O familie braziliana din Timóteo, statul Minas Gerais, Brazilia, este pasibila de inchisoare si poate pierde custodia copiilor pentru “crima” de a-i scolariza la domiciliu, relateaza reteaua LifeNews.com.

Cleber Andrade Nunes si sotia sa, Bernadeth, si-au retras copiii de la scoala publica in urma cu doi ani, ingrijorati fiind de influentele imorale si standardele scazute de educatie.

Copiii familiei Nunes au dovedit o crestere semnificativa a nivelului de educatie, asa incat au trecut examenele de intrare la facultatea de drept cu note mari. Singura lor problema este ca la varsta de 14 si 13 ani nu sunt eligibili pentru admitere.

Cu toate acestea, succesul familiei Nunes in educarea copiilor nu a impresionat guvernul socialist din Brazilia, care i-a somat sa trimita copiii inapoi la scoala si sa plateasca o amenda echivalenta cu 1.800 de dolari. Daca refuza, parintii vor pierde custodia copiilor.

Continuare »

HALEIGH POUTRE are acum 14 ani. Cu doi ani in urma, ea a fost batuta cu atata brutalitate de catre parintii adoptivi, incat a intrat intr-o coma din care nimeni nu se mai astepta sa-si revina. Cu toate acestea, acum este destul de sanatoasa incat sa poata depune marturie impotriva barbatului acuzat de agresiune.

Haleigh si-a petrecut ultimii doi ani in recuperare la Franciscan Hospital for Children langa Boston. Pe data de 11 septembrie 2005, Haleigh a fost adusa la spital in stare de coma. Potrivit declaratiilor medico-legale “Haleigh avea vanatai si plagi atat vechi cat si recente, cateva urme aparente de flagelare si un hematom subdural (un cheag de sange pe creier), relevat in urma tomografiei.”

Dupa ce parintii adoptivi, Jason si Holli Strickland, au fost arestati, Holli s-a sinucis, lasand deciziile medicale la latitudinea tatalui vitreg.

Haleigh a intrat sub jurisdictia Departamentului de Sevicii Sociale din Massachusetts, care, in octombrie 2005, a cerut si a obtinut, un ordin legal pentru a deconecta fetita de la aparatele care o mentineau in viata, la doar sase zile dupa ce statul a obtinut custodia ei.

Continuare »