Dumitru Badila
ARTICOLUL DE MAI JOS am incercat sa-l public intr-un ziar care sa fie citit de oamenii obisnuiti (pentru ca specialistii cunosc sigur aceste date), un ziar fara pretentii stiintifice si care sa nu aibe reticente la publicarea unui material stiintific mai putin ortodox.
Am ales ca perioada vara crezind ca la mare pe plaja o astfel de stire bomba va fi citita de mai multi oameni. In general cautam in caseta tehnica a ziarului, redactorul responsabil cu cultura, luam legatura cu el si ii trimiteam articolul pe mail. Dupa entuziasmul initial, urmau invariabil tergiversarile care nu lasau loc de indoiala cu privire la raspuns si doar la insistente puternice primeam un Nu raspicat.
Ziarele pe care le-am contactat si care toate s-au comportat la fel au fost: Formula As, Libertatea, Cotidianul, si ultimul, Adevarul. Am trimis articolul plus fotografii prin mail, cu rugamintea ca doar partea cu reproducerea din carte si biografia Marijei Gimbutas sa fie publicata obligatoriu, comentariul si semnatura mea nefiind obligatorii.
Concluzia a fost clara: Exista adevaruri care sint interzise la publicare in toata presa indiferent de profil si orientare. De ce? Putem sa speculam. Intre timp au mai aparut si alte informatii despre Scrierea Veche Europeana.
Badila Dumitru, Iulie 2006
SCRIEREA DE LA TURDAS, CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME
Marija Gimbutas
Pe la 5500, vechii europeni din Europa central-rasariteana au dezvoltat un sistem de scriere, cu circa doua mii de ani inaintea egiptenilor ori a sumerienilor. Totusi, spre deosebire de aceste popoare, scrierea vechilor europeni nu servea unor scopuri economice, juridice sau administrative. Scrierea “veche europeana” era o scriere sacra, aparuta in urma unei indelungi folosiri a unor semne grafice incarcate de un simbolism particular; aparitia acestei scrieri este strins legata de cultul dezvoltat al divinitatii feminine. Aceste semne sint, in sens pur etimologic, hieroglife sau semne sacre.
Cele mai vechi descoperiri ale unor obiecte purtind semne de scriere au fost facute cu mai mult de un secol in urma, la Turdas, un sit apartinind fazei timpurii Vinca din Transilvania. De abia un secol mai tirziu, in 1961, s-au descoperit la Tartaria (o asezare nu departe de Turdas, in judetul Alba) trei placute de lut ars cu o scriere care a stirnit un deosebit interes. Citiva eruditi le-au comparat cu semnele sumeriene cunoscute ori le-au banuit a fi derivate din acestea. Cronologia oferita de datarile cu radiocarbon era ignorata. Astfel M.S.F. Hood considera ca placutele de la Tartaria ar fi fost “o imitatie incomprehensibila a unor semne de scriere apartinind unor populatii mai civilizate”. Sute de alte obiecte sacrale purtind inscriptii in rinduri sau grupate au ramas neobservate ori necunoscute. Multe obiecte cu inscriptii au fost gasite intr-un context sratigrafic bine documentat. Cronologia cu radiocarbon calibrata la date reale arata ca aceasta scriere a aparut curind dupa jumatatea mileniului al 6-lea si a fost folosita timp de un mileniu si jumatate in epoca cuprului (sau chalcolitica) din Europa central-rasariteana intre 5500 si 4000 i.e.n.. Este acum cert ca “scrierea veche europeana” este mult mai veche decit cea sumeriana. Ca atare, comparatiile cronologice cu Sumerul nu sint cele mai fericite.
Acest sistem de scriere nu a fost nicidecum un proces efemer, limitat la o singura localitate, ci un fenomen larg raspindit. Ipoteza importarii acestei scrieri sau a unor tablite din Mesopotamia trebuie inlaturata cu desavirsire, caci ea este contrazisa atit de evidenta datelor cronologice, cit si de natura acestui sistem de scrire care a aparut printr-o folosire indelungata a simbolurilor grafice. Originile sale trebuie cautate in perfectionarea cultului divinitatii feminine din religia “veche europeana”, prin specializarea (ori restringerea) sensului simbolurilor. Inscriptiile apar pentru prima oara pe obiecte de cult, nu pe tablite, si au avut un scop hieratic, nefiind deloc notarea unor tranzactii comerciale ori administrative, ca in Mesopotamia.
Scrierea “veche europeana” a disparut in mod virtual odata cu dezintegrarea culturilor Karanovo, Vinca si a altora in jur de 4000 i.e.n. si dupa aceea, ca urmare a infiltrarii pastorilor nomazi din stepele sudice ale Rusiei, presupusi a fi vorbitorii idiomurilor proto-indo-europene. Acest sistem de scriere a supravietuit totusi in zona egeeana, unde Vechea Civilizatie Europeana a persistat timp de alte doua milenii in comparatie cu zona dunareana a Europei. Ca atare, nu poate fi surprinzator sa observam similitudini intre sistemul de scriere “vechi european” si scrierile egeene din epoca timpurie a bronzului, minoica si cipriota. Analogiile dintre semnele “vechi europene” si acelea din silabarul clasic cipriot sint socante, ducind la ideea ca scrierea “veche europeana”, aparuta cu circa 4000 de ani inaintea linearului A cretan ori a celui cipro-minoic a fost o scriere inrudita cu acestea si, probabil, precursoarea lor, inventata de vorbitori de idiomuri ne-indo-europene.
Citeva cuvinte despre istoricul descoperirii semnelor
Existenta unei scrieri preistorice in sud-estul european a fost semnalata prima oara in anul 1874, cind Zsofia Torma a intreprins sapaturi pe dealul de la Turdas, linga Alba Iulia.
Descoperirile, constind din obiecte ceramice, figurine, fusaiole si alte obiecte, cu peste 300 de semne incizate, au fost treptat distribuite muzeelor din Berlin, Mainz Munchen si Cluj. In anul 1910,Marton Rosca a reluat sapaturile de la Turdas, reusind sa clarifice tipologia ceramicii si secventele stratigrafice. Contributia sa consta in aranjarea si publicarea materialului rezultat in urma sapaturilor Zsofiei Torma.
Alte semne au fost observate pe obiectele descoperite de M. Vasic in anul 1908, in situl de la Vinca, de linga Belgrad. Dupa parerea sa, semnele de pe vasele si de pe figurinele de la Vinca aveau valoarea unor litere, el gasind analogii cu inscriptiile de pe vasele grecesti arhaice de la Lesbos. Cinzeci de ani mai tirziu, la o alta asezare importanta a culturii Vinca, cea de la Banjica, de asemenea linga Belgrad, s-au efectuat sapaturi de catre Todorovic si Cermanovic, gasindu-se sute de inscriptii pe ceramica, pe obiecte de cult si pe figurine. La nord de Vinca, in siturile din bazinul Tisei, in sud-estul Ungariei, s-au descoperit citeva vase si figurine remarcabile cu inscriptii. Chiar si mai la nord, in Cehia si Slovacia, s-au identificat vase cu inscriptii apartinind culturii ceramicii liniare, contemporane cu faza timpurie Vinca.
In anul 1950, Morfova a publicat o descoperire socanta, facuta la intrarea unei pesteri de linga satul Sitovo, in zona centrala a Muntilor Rodopi, in Bulgaria; este o inscriptie pe stinca, de 3,4 m lungime si cu caractere de 13-16 cm inaltime. Aceasta descoperire nu a stirnit nici un interes timp de doua decenii, pina cind a fost mentionata de Todorovic in anul 1971.
Ceramica de tip Karanovo, faza 6, demonstreazaca utilizarea scrierii era o practica raspindita in acele timpuri, atita timp cit asemenea inscriptii sint frecvente in culturile Karanovo, Vinca si Tisa. Numeroase placute, peceti, recipiente de sacrificiu, vase antropomorfe si figurine- toate purtind inscriptii- din cultura Karanovo sint deocamdata nepublicate.
Unul dintre cele mai edificatoare exemple de obiecte purtind o inscriptie “veche europeana” a fost gasit in anul 1969 in timpul sapaturilor intreprinse la Gradesnica, linga Vraca, in nord-vestul Bulgariei. Este vorba de un castron aproape plat, cu scriere pe ambele parti. Fata este impartita de patru linii orizontale in patru registre, fiecare continind de la patru la opt semne. Pe spate este incizata o figura umana schematizata, alcatuita din v-uri sau triunghiuri inconjurate de semne liniare. In acest sit s-au mai gasit modele de temple si vase antropomorfe cu inscriptii.
Actualmente se cunosc aproape o suta de asezari unde au fost descoperite obiecte cu inscriptii, materialul din fiecare asezare fiind reprezentat fie de obiecte izolate, fie de cantitati mari, ajungindu-se in unele cazuri la peste 300 de obiecte. Majoritatea acestor asezari este cuprinsa in grupurile culturale Vinca si Tisa din bazinele Moravei, Dunarii si Tisei, in teritoriile de azi din Serbia, estul Ungariei, nord-vestul Bulgariei si vestul Romaniei, precum si in cadrul culturii Karanovo (3-6, Boian-Gumelnita) din centrul Bulgariei si sudul Romaniei. emne inscrise sau pictate, neobservate anterior, sint acum identificate pe ceramica Dimini, Cucuteni, Petresti, Lengyel, Butmir, Bukk si a ceramicii liniare; ca atare, nu mai este corect sa se vorbeasca despre scrierea Vinca ori despre tablitele de la Tartaria ca fiind singurele exemple ale acestui fenomen. Este acum clar ca scrierea a fost o caracteristica generala a Vechii Civilizatii Europene din mileniile 6-5 i.e.n.
—
Marija Gimbutas s-a nascut la 23 ianuarie 1921 in orasul Vilnius, Lituania. In anul 1942 absolvea cursurile Universitatii din Vilnius. Dupa razboi pleaca in Germania, studiind la Universitatea din Tubingen (1946), apoi urmeaza cursuri postuniversitare la Tubingen, Heidelberg si Munchen (1946-1949). In 1950 se stabileste in Statele Unite, fiind profesor la Harvard University (1950-1955). Din 1964 a fost profesor de arheologie europeana la Universitatea californiana din Los Angeles (UCLA).
Marija Gimbutas a devenit cunoscuta prin numeroase studii despre originea si raspindirea indo-europenilor (populatia kurganelor) precum si privitoare la cele mai vechi civilizatii pre-indo-europene, numite generic Veche Civilizatie Europeana. Ipotezele sale au produs o adevarata revolutie, obligindu-i pe specialisti sa clarifice (si sa-si clarifice) numeroase puncte de vedere. Lucrarea de fata reprezinta sinteza intregii activitati a autoarei. Prin Marija Gimbutas cele mai vechi civilizatii de pe teritoriul Romaniei apar in adevarata lor splendoare.
Acest fragment este reprodus din volumul “Civilizatia marii zeite si sosirea cavalerilor razboinici” al Marijei Gimbutas, Ed. Lucretius, Bucuresti 1997. Reproducerea si publicarea fragmentului s-a facut cu acordul Domnului Profesor Sorin Paliga, care a tradus in romaneste aceasta opera fundamentala a istoriei Romaniei caruia ii aducem multumirile noastre. Reproducerile grafice sint preluate din aceeasi lucrare cu exceptia Tablitelor de la Tartaria care sint reproduse din “Mitologie Romana” de Romulus Vulcanescu, Ed. Academiei, Bucuresti 1987, pag 98.
Noua ne apartine titlul fragmentului, sublinierile si aranjarea in pagina.
De ce Marija Gimbutas?
Am ales sa reproducem din acest volum pentru ca daca aceste lucruri ar fi fost scrise de un roman s-ar fi spus imediat ca este vorba de nationalism, de protocronism, eventual de niste exaltati care se cred buricul pamintului. Acesta este un fapt. Scrierea nu a inceput la Sumer si toate datele de pina acum afirma ca pentru prima oara in lume s-a scris intr-o zona care cuprindea si o mare parte din România actuala. O intrebare foarte interesanta este de ce aceste informatii nu sint facute publice de academicienii si profesorii nostri care scriu manualele de istorie? Chiar mi s-a spus ca la facultatea de istorie studentilor li se spune ca tablitele de la Tartaria ar fi niste falsuri. Oare domnii profesori si istorici nu au auzit de Turdas, de Tartaria, de Marija Gimbutas. Daca nu au auzit este grav, inseamna ca de foarte multa vreme nu si–au mai actualizat cunostiintele, iar daca au auzit si au tacut nu intelegem de ce. Pina acum ar fi trebuit ca Marija Gimbutas sa fi fost desfintata daca ce spune ea este fals. Le mai dam o sansa istoricilor nostri sa-si spuna parerea si sa ia o pozitie fata de aceste informatii.
Prima oara am luat cunostiinta despre scrierea veche din “Mitologie Romana” a lui Romulus Vulcanescu (tablitele de la Tartaria), dar dat fiind ca nu mai aveam cunostiinta de alte scrieri am considerat ca nu sint concludente si am inteles reticenta istoricilor nostri dar cind am citit cartea Marijei Gimbutas in care se afirma ca exista mii de inscriptii, atunci nu i-am mai inteles.
Am cumparat cartea istoricului Florin Constantiniu “O istorie sincera a poporului roman”, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti 1997, in speranta ca va fi intr-adevar sincera, cu bune si rele; dar ciudat, Tablitele de la Tartaria nici nu exista, cultura Lepinski Vir - Cuina Turcului care a realizat un oras sanctuar cu 8500 de ani inainte de Cristos nu exista, 10-15000 de ani de istorie sint comprimate in 2 pagini si jumatate. Oare sinceritatea este buna numai cind aratam ce crud era Vlad Tepes, sau cite amante a avut Stefan cel Mare? Foarte interesant mod de a fi sincer si onest. Noi toti asteptam ca in manualele de istorie sa se spuna tot adevarul, cu sinceritate. (Badila Dumitru, vara lui 2002)
—-
Bibliografie:
Marija Gimbutas – “Civilizatia Marii Zeite si sosirea cavalerilor razboinici”, Ed. Lucretius 1997, pag 37-38
www.prehistory.it - site italian care are si traducere in romana sustinut de profesorul Marco Merlini si care se ocupa cu studiul semnelor vechi danubiene
Haral Haarmann - cercetator la “Research Centre on Multilingualism “ din Bruxelles sustine primordialitatea scrierii de la Tartaria fata de Sumer - Dacia Magazine nr. 1 – ianuarie 2003, cu lucrari si in site-ul italian
17 responses so far ↓
1 daru // Jul 29, 2006 at 11:01 am
Nici nu stiti cit ma bucur de publicarea acestui text!!! Nici n-am stiut ca autoarea este deja tradusa in limba romana….. !!! Textul acesta rezolva enorm de multe “enigme” si “minuni”…. Perspectiva istorica deschisa prin asemenea descoperiri conduce fara drept de apel la reconsiderarea radicala a nenumarate date care erau tabu-uri si pentru care oricine putea fi acuzat de sacrilegiu daca le lua in discutie. Abia acum putem sa ne concentram pe problema identitatii in termeni mai exacti si cu sanse de a da raspunsuri la problemele prezentului halucinant in care sintem condamnati sa supravietuim.
2 neura // Jul 29, 2006 at 11:31 am
O carte foarte buna, pe care din fericire o posed si eu, unde autoarea explica pas cu pas istoria veche in aceasta parte a lumii.
Maria Gimbutas mai are o carte publicata in Romania, inainte de 1989 la Ed. Meridiane. Se numeste “Civilizatie si cultura”.
Este o cercetatoare pasionata si dedicata si din fericire nu singura in lume, care nu poate fi acuzata de “nationalism”.
Si apropo de Formula As, cititi aici:
http://www.formula-as.ro/articol.php?nrrev=719&&idart=7346&&numecap=Societate&&cc=tartaria
http://www.formula-as.ro/articol.php?nrrev=493&&idart=2843&&numecap=Mica%20enciclopedie%20AS&&cc=tartaria
http://www.formula-as.ro/articol.php?nrrev=494&&idart=2862&&numecap=Mica%20enciclopedie%20AS&&cc=tartaria
3 pancone // Jul 29, 2006 at 2:22 pm
Astfel de idei nu vor fi niciodata acceptate de profesorii universitari din tara.
4 neura // Jul 29, 2006 at 8:10 pm
momentan…
:)
dar sa stii ca sunt destui in tara care simpatizeaza cu aceste idei.
5 Diogene // Jul 30, 2006 at 5:06 pm
Bănuiam ca trebuia sa existe o civilizatie pe Dunare antica oarecum comparabila cu cele de pe Nil, Tigru-Eufrat etc. Locurile cele mai indicate sunt cele sin jurul zonei in care Dunare trece muntii, inclusiv culoarul Olt-Mures, mai la Est şi mai la Nord fiind stepe.
Probabil ca si piramida de la Sarajevo ce se dezveleste acum tot de acea civilizatie tine.
Nu inteleg insa prostia unora de-a crede ca trasaturile roma^nilor de azi mai pastreaza ceva din acea civilizatie. Este acelasi raport si intre egiptenii si grecii de azi si cei de dinainte de Hristos - o ocazie a unor fraieri sa se umfle in pene.
6 tomiris // Jul 30, 2006 at 11:19 pm
Multumesc Neura pentru link-urile din Formula As. Am citit articolele si sint foarte interesante.
Si mai interesant este ca acel profesor de liceu care a facut o descoperire exceptionala (Vicu Merlan) a fost primul dat afara cind s-au facut restructurari si i-a fost suspendata finantarea fara de care nu poate deveni arheolog si nici nu poate continua sapaturile.Oare sint numai coincidente? Multi dintre noi nu inteleg deloc MIZA(Diogene) Noi rominii am fost invatati tot timpul ca sintem niste oameni fara cuvint , ca i-am tradat pe toti , ca nu am fost niciodata in stare sa cream o civilizatie ca nu sintem in stare de nimic si numai altii ,nemti, englezi, americani au facut si pot sa faca ceva in lumea asta .In concluzie sintem un popor de nimic si ar trebui sa ne bucuram cind Marele Bush il invita pe umilul basescu si eventual ii mai da o medalie pentru care nu’i asa soldatii nostri trebuie sa-si verse singele lor pe meleaguri straine , dar cu banii nostri , pentru ca onoarea se cere platita .
De fapt istoria noastra trebuie sa inceapa de la cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman, moment care este inceputul formarii poporului roman, noi sa ii ridicam in slavi pe cei care ne-au jefuit , ne-au robit, ne-au pus sa luptam in arene ca gladiatori timp de 150-170 de ani.
O istorie veche chiar foarte veche nu rimeaza , noi trebuia sa fim prosti , ba poate nici o limba sa nu avem pentru ca altfel cum am parasit in masa limba daca si am adoptat latina?
Mai este aici si un argument economic. Toate aceste descoperiri exceptionale arheologice ar putea fi convertite in TURISM iar turismul inseamna bani iar daca turistul vine la mine lasa banii la mine si nu la tine care ai si tu interes . Ar mai fi si orgoliul .Cum romii astia, pentru ca desigur daca tara lor se cheama Romania inseamna ca este tara romilor, hotii , cersetorii astia sa fie mai vechi decit noi englezi , francezi, germani.Nu este deloc bine trebuie tinuti in mocirla pentru ca daca ies de acolo isi iau nasul la purtare.
Cam asa se pune problema si de aceea date de acest fel vor ajunge deloc sau foarte greu la urechile oamenilor obisnuiti
7 test001 // Jul 31, 2006 at 2:21 am
Diogene - “o ocazie a unor fraieri sa se umfle in pene” asa este, dar articolul serveste unui alt scop, (ca sa citez mizeria de la National Geografic, “Mai gandeste-te”) si anume te face intr-adevar sa te gandesti.
Parca istoria omenirii era ceva de genu:
homo sapiens (azi ramas doar homo :D) se coboara din copac, si ca sa se racoreasca purcede spre nord; numai ca, ca sa reziste in nord, trebuie sa-si lepede culoarea neagra de pe corp si de asta, homo sapiens zaboveste prin orientul mijlociu vreo 30.000 de ani inainte sa se raspandeasca in Europa.
Si alte multe tabuuri exista in conceptiile despre istorie (vai mie, retrogradul crestin), DAR bineinteles ca anumiti oameni “de stiinta” stiu mai bine.
Tin minte reactia profului de istorie la conceptul de dacologie — “ce ba, acuma cand vrem sa intram in UE sa zicem ca nu suntem urmasii Romei”?
Nu iau partea nici unei tabere, dar oamenii respectivi veneau cu niste argumente si nu cred ca s-a obosit cineva sa aduca contraargumente.
Ma amuza ca prezentul articol nu a putut fi publicat intr-un ziar pentru ca, am vazut atatea PROSTII publicate in ziare.
Totusi ma intreb de unde atata reticenta si cine are de castigat din ea (pe cine supara oare astfel de afirmatii?).
8 daru // Jul 31, 2006 at 9:53 am
pai, cine a zis ca trebuie sa se umfle cineva in pene? iar raporturile de care zice diogene nu sint aceleasi, chiar daca nu se umfla nimeni in pene….din civilizatia sumero-babiloniana s-a facut “leaganul” culturii…”universale”, prima etc etc…. piramidele egiptene au devenit “minuni”…. s-a vorbit despre “miracolul” grec… iar Biblia … oh, Biblia e si ea o carte “sfinta”… si mai sint si alte carti care ar veni direct din duhul sfint al lui Dumnezeu, amestecind istorii si legende si mituri si legi si directive cit se poate de… lumesti. Iar programele scolare asculta de niste indicatii “foarte pretioase”, banii se varsa in cercetari “bine” orientate, in asa fel incit sa se observe numai fapte, obiecte etc, care convin si corespund directivelor si principiilor care servesc interese de moment ale stim noi cui. Poate stiti si voi. Istoria nu este doar o urma obiectiva a unui trecut, se stie. Nu e vorba sa ne falim sau sa ne rusinam, dar cind confuzia si minciunile domina si pe baza lor “domnii” se lafaie si se umfla in pene si-si umfla narile sau rinjesc ca niste curve nerusinate, facind bani peste bani din perversiuni ideologice de tot soiul, prin ignoranta si furt, prin violenta si santaje, prin delatiune si ispitiri scirboase, adevarul istoric trebuie sa fie scos la lumina si sa privim din nou ce este pe lume din unghiul a ceea ce a fost. Numai asa vom vedea si ce este, mai bine, si vom putea avea o privire spre viitor mai clara. De altfel, cam asta e si rostul istoriei, a istoriei despre orice.
9 simali // Jul 31, 2006 at 12:51 pm
test001: Nu cred ca motivul pentru care astfel de articole nu sunt publicate este ca cineva are de castigat sau de pierdut. Cred mai degraba in nesimtire, nepasre, delasare. Romania este astazi la mana unor decidenti de 50-60 de ani, care dupa revolutie nu au mai deschis o carte (chiar daca inaite erau oameni instruiti) pentru ca “cine invata nu mai are timp sa faca bani”. Dupa o tinerete frustata si inchisa sub Ceausescu, au dat de lumea larga, i-au frapat civilizatiile stralucitoare de mai la vest, banii si confortul. Lucreaza numai dupa “retete” verificate in alte tari. Nu mai au imaginatie, idei, nu mai vor sa stie de nimic nou. Au senzatia ca totul a fost deja spus si inventat de altii. Este o expresie des folosita in sedintele de top management: “doar n-om inventa noi roata” - se arunca ori de cate ori cineva are o idee noua. Uitatul peste gardul vecinilor de la vest a ajuns sport national. Daca totusi ai o idee noua si vrei sa fie aplicata, trebuie sa spui ca se aplica cu succes “afara”, ceea ce-i ofera automat legitimitate si un fel de aura speciala. Regret, dar in urmatorii 20 de ani nu cred ca se va schimba mare lucru in Romanania din acest punct de vedere.
10 vasile // Jul 31, 2006 at 1:39 pm
@ dl. Badila Dumitru
referitor la scrierea precreştină din zona asta au fost oarece articole, prin Flacara parcă, din anii 1973-77 ale unui profesor Andeerscu ce a găsit o piatră discoidală gravată pe margine cu nişte caractere asemănătoare unei scrieri, undeva în satul Corbii mari jud Argeş într-o localitate cu locuinţe săpate în peşteri. Concomitent cu lansarea din revista lui A.P., articolul a apărut şi în România pitorească, revistă de turism. Dacă nu mă-nşeală memoria, semnele grafice erau destul de asemănătoare cu cele din articolul dv. şi aduceau vag cu runele nordice….
Dacă puteţi găsi cumva colecţiile revistelor din anii aceia poate daţi şi de autori
pace
11 kraken // Jul 31, 2006 at 4:26 pm
Cum adica sa se scrie despre o civilizatie precrestina in aceasta zona? Auzi, colo, rune…pagani…
Cea mai mare civlizatie este cea iudaica, veche de peste 5000 de ani. De la ea avem adevarata istorie (VT), invataturi si porunci:D
12 Anonim // Aug 1, 2006 at 8:33 am
Creatorii acestei civilizatii stravechi sint preindoeuropeni, deci cu totul alte popoare decit getodacii, considerati stramosii romanilor.
In consecinta, ei nu pot fi invocati drept precursorii civilizatiei noastre decit in masura in care egiptenii de azi, adica arabii, ii venereaza pe creatorii piramidelor.
Civilizatiile preindoeuropene au lasat si alte urme in Europa, la fel de enigmatice, cum ar fi megalitii din vestul europei, si o religva etnica: bascii.
Totusi, cercetarea si valorificarea acestor situri arheologice este necesar afi efectuata.
13 tomiris // Aug 1, 2006 at 7:24 pm
Pt Anonim. Sa fi pierit toate aceste popoare preindoeuropene? Sa fi plecat in alta parte?
Ma indoiesc Noi nu sintem nici unguri, nici bulgari, nici evrei ca sa ne sarbatorim peregrinarile prin lume, sau sositul intr-o anumita regiune. Noi ne stim aici dintotdeauna si exista si o multime de argumente care atesta continuitatea noastra in zona asta.Este si un argument logic.Aceasta populatie care a scris acum 7000 de ani imi este greu sa cred ca a fost exterminata total ,pentru ca nici un cuceritor nu voia sa distruga totul. ca altfel nu mai avea cine sa munceasca pentru el , iar el era razboinic nu taran.Toti cuceritorii au vrut prada :aurul argintul, femeile, mincarea.Este contraproductiv sa extermini o intreaga populatie
14 Anonim // Aug 2, 2006 at 8:43 am
@Tomiris:
Nimeni nu poate pretinde ca ar fi fost exterminati total dar urmele lasate in limba sint greu de identificat.
Posibil in unele toponime majore ca: Dunarea, Carpati, etc.
Argumentele dumneavoastra sint pertinente dar nu mi se pot adresa mie pentru ca nimic din postarea mea nu sugereaza exterminarea.
15 neura // Aug 3, 2006 at 2:06 am
Ceea ce este forte simplu de inteles este faptul ca orice civilizatie legata de pamant, de un anumit spatiu sau de un teritoriu, este in speta o societate agrara (cum a fost si cea din spatiul carpato-danubian - ce are o continuitate de peste 10.000 de ani, in cadrul bazinului Dunarii) si are o dezvoltare relativ “lenta” (timpul trece parca mai incet pentru aceste populatii), pastrand aceleasi traditii, aceeasi abordare a vietii si a naturii, asemeni predecesorilor sai.
Ideea este intarita de vestigiile arheologice care ne arata un mod identic de abordare a constructiei locuintelor de acum 4000-8000 de ani, daca uneori asemanatoare cu ce faceau bunicii nostri acum circa 40-50 de ani, cateodata chiar cu idei mai ingenioase decat astazi. Uitati-va de asemeni si la ceramica culturilor Cucuteni, Gumelnita si comparati cu ceramica actuala.
Agricultura, olaritul, tesutul, confectionarea uneltelor de piatra si apoi a celor din metal, sunt ocupatii statice, legate de acelasi spatiu vital.
Acest lucru ne indica noua continuitatea unei populatii autohtone.
Se poate observa ca in cazul spatiului carpati, populatia a avut pana relativ recent (anii1940) o pondere importanta a locuirii in comunitatile rurale -satele (azi in Romania aproximativ 50% din populatie traieste inca in sate).
Aceasta populatie a fost evident influentata de-a lungul veacurilor de toti migratorii, care alergau (si alearga) dupa profit, insa fondul a ramas acelasi - oamenii au fost si sunt legati de pamant.
Si este de inteles, fara a cadea in derizoriu in mintea unora - pentru ca oamenii din pamant se hraneau-cultivau plantele, din pamant isi faceau casele, oalele pentru hrana si cele pentru depozitarea cerealelor, din pamant isi faceau idolii- reprezentarile antropomorfe ale zeitei-mama si in pamant isi ingropau mortii.
Civilizatiile “pe fuga”, migratoare (cu oameni care apar ca dezradacinati), au alta dinamica evolutiva: lucrurile se petrec mai repede parca, viata lor este mai dinamica, ei nefind legati de un teritoriu anumit; sunt mai deschisi catre nou, exploreaza, cuceresc, distrug mai usor ceea ce nu e facut de ei, civilizatia lor are o evolutie exponentiala, cu un boom al dezvoltarii. E cazul tuturor imperiilor care s-au succedat in timp, si a caror istorie noi o invatam (istoria celui puternic, a dominatorului)
Niciodata omul nu va avea consideratie pentru o civilizatie “pasiva”, in favoarea celei “active”. Pana si la nivel individual oamenii au nevoie de role-models, de idoli; in mintea si constiinta lor nu ramane vre-un neica-nimeni, ci numai “vedetele”(de orice natura ar fi ele).
16 marius // Sep 2, 2008 at 1:04 pm
Salutare. Nici nu e nevoie sa simpatizezi cu aceste idei, cum scria cineva mai inainte. Aici nu este vorba de subiectivism pentru ca ESTE O DESCOPERIRE ARHEOLOGICA CAT SE POATE DE OBIECTIVA. Istoria oficiala trebuie rescrisa. Asta ar trebui sa inteleaga autorii de manuale alternative
17 NOGHEA VICTOR // Oct 7, 2008 at 11:33 pm
Am 53 de ani si sunt nascut in Braila.Am avut parte, ca fiecare ,si de bucurii si de momente mai triste in aceasta viata .Nu sunt profesor,nici doctor in nici un domeniu.Nu am studii de arheologie si nu am avut niciodata tangenta cu cineva din aceasta bransa.Dece va zic toate acestea?…In 1975 dupa ce am scris o scrisoare la postul de radio Europa libera si depistat fiind de securitate am fost trimis la DIRIBAU-GALATI spre exterminare,acum realizez ca am fost martor la trunchierea istoriei Galatiului…In vara anului 1975 am fost trezit de catre un sergent cu diagonala pe la orele patru dimineata.Bine-nteles ca am fost foarte speriat ,crezand ca am fost selectat sa fiu ucis.Oricine in situatia mea s-ar fi gandit la treaba asta.Impreuna cu alti trei insi si coordonati de ofiterul C.E.-ist am fost transportati in zona BARBOSI-TIRIGHINA, si unde am incarcat intr-un camion militar zece blocuri de piatra din calcar.Precum viata care este o insiruire de nenorociri intrerupta uneori de mari dezamagiri,de aici mi-s-a tras o alta suparare;AM CITIT PE O PIATRA CUVANTUL ” GALLATIS “.Citind cu voce tare am atras atentia ofiterului coordonator,care s-a repezit la sergentul cu diagonala intrebandu-l ce fel de oameni i-a adus. La randul sau acesta mi-a spus sa -mi vad de treaba si sa tac.Am inteles ca destinatia pietrelor era Mangalia .Cand am plecat cu masina catre unitate am aruncat blocul de piatra pe care era scris “GALLATIS” pe drum,gandindu-ma ca locul acelei pietre este la Galati nu la Mangalia.Cred ca a avut loc si un accident atunci fiindca am auzit un zgomot de fiare,eu lasand prelata camionului militar pe pozitie.Probabil a lovit o masina pe drum?Am suportat consecinte iesite din comun pentru gestul meu.Am facut arest cinsprazece zile.Am fost fortat sa fac refuz de hrana(greva foamei ),deoarece mi se dadea la masa -scuzati-ma-paine inmuiata in urina si supa cu scuipat.Nu am putut manca asa ceva si l-am strigat prin vizeta pe sergentul cu diagonala care dupa un timp a venit in arest si s-a convins de bataia de joc la care am fost supus de catre gardisti.Acum dupa atatia ani stiu ca am contribuit cu putin si eu la identitatea Galatiului.Va multumesc NOGHEA VICTOR.
Leave a Comment