Adrian Popovici [alte articole din rubrica Historia universalis]
Convertirea vikingilor
IN COMPARATIE CU restul lumii europene, patrunderea crestinismului in Scandinavia s-a produs mult mai tarziu si cu multe riscuri pentru misionarii care se avantau intr-acolo. Nordul se dovedea a fi ostil oricarei activitati, fie chiar misionara, pentru Europa Evului Mediu Timpuriu.
Din indepartatul Nord, invadatorii scandinavi (cunoscuti si sub numele de vikingi, probabil derivand din norvegianul vik - locuitor al fiordurilor) coborau si semanau teroarea prin expeditiile lor violente pe mare si uscat, incursiuni speculate de istoriografia conventionala a Evului Mediu. Cu toate acestea, cineva si-a asumat riscul de a le predica Evanghelia. In 717 d.H., Willibrord, impreuna cu un grup de calugari, va predica Cuvantul in Peninsula Iutlanda (Danemarca de azi), danezii fiind primul popor din spatial scandinav care va intra in contact cu crestinismul, fara a-l adopta insa.
Anskar, un calugar din Picardia (provincie din Franta de astazi), ajunge in Suedia pe la 830. Regele Bjiorn da misionarilor permisiunea sa construiasca o biserica si sa predice in aceasta tara, insa doar cativa dintre localnici au fost convertiti. Anskar va deveni confidentul regelui. Dupa moartea acestuia, survenita in 865, activitatile misionare se pierd din nou in tumultul invaziilor vikinge, pentru o perioada de aproape un secol si jumatate (865-1000).
Cu toate acestea, Scandinavia era pregatita pentru convertire gratie unor regi care au primit botezul. In timpul domniei lui Knut cel Mare (1018-1035), cuceritorul Insulelor Britanice, Danemarca devine in intregime crestina. In Norvegia, crestinismul nu a fost predicat de un calugar, ci de un rege. El a fost educat si convertit la crestinism in Anglia si i-a obligat pe supusii sai sa accepte de buna voie noua credinta, motiv pentru care a fost canonizat ca sfant dupa moarte si a devenit patronul spiritual al Norvegiei. Urmasii sai i-au preluat numele…
Figuri misionare in Nord
Sfantul Willibrord (c.658-739) s-a nascut in Northumbria (Anglia de azi) si a fost calugar. Dupa cativa ani de vietuire pe insula lui Iona, a fost trimis initial ca misionar in Frisia sau Tara Frisilor (un teritoriu ce apartine astazi Olandei). Activitatea lui misionara a durat 40 de ani, timp in care i-a convertit pe zeelendezi, zidind o manastire la Utrecht si una la Echternach, in Luxemburg. La randul sau a fost considerat un alt mare apostol al lumii germanice, alaturi de sfantul Beda Venerabilul, Anskar si Bonifaciu.
Sfantul Beda Venerabilul (c.673-735), renumit pentru activitatile sale misionare si pentru vasta sa cultura teologica si enciclopedica, a fost educat intr-o manastire benedictina in Jarrow (Northumbria). A scris peste 40 de carti istorice, stiintifice si teologice. Cea mai importanta scriere a sa ramane Istoria eclesiastica a poporului englez care, prin continut si expunere, este valabila si astazi in ce priveste istoria timpurie a poporului englez. Acest apostolat cultural i-a adus inca din timpul vietii cognomenul de Venerabilul.
Cruciada Nordului
Asadar, in Peninsula Scandinavia si Peninsula Iutlanda (Tara Iutilor), erau dupa anul 1000 trei regate crestine de rit romano-catolic: Danemarca, Suedia si Norvegia, supuse pe linie eclesiastica Sfantului Scaun Apostolic. Dar pe langa aceste tari, existau cateva teritorii pagane, neconvertite inca, aflate totusi in sfera lor de influenta: Finlanda si actualele Tari Baltice.
Din indemnul Papei s-a declansat, in paralel cu cele opt cruciade clasice (1096-1270), “Cruciada Nordului”, o adevarata Reconquista in mantie scandinava, un episod foarte putin aprofundat in istoriografia conventionala. Intre 1155 si 1249, armatele suedeze ii cuceresc pe fini si ii convertesc fortat. Anterior, in Suedia, ultimele ramasite pagane vor fi suprimate de inteleptul rege Severkesc (1130-1155) cu sprijinul calugarilor cistericeni.
Propriu-zis, odata cu botezarea finilor (stramosii finlandezilor) se incheie procesul ireversibil de trecere la crestinism al scandinavilor. Pe la 1190, Papa se gandeste deja la noi planuri expansive spre nord-est. Cruciatii danezi si “Fratii Purtatori de Spada”, un ordin calugaresc militar german fondat de episcopul de Riga, pornesc spre a converti triburile pagane de la Baltica, cucerind si botezand Livonia (Letonia si Estonia de astazi).
Loading ...
15 responses so far ↓
1 pancone // Oct 8, 2005 at 2:48 pm
Ar fi interesanta si o analiza a situatiei actuale a crestinismului din tarile nordice.
2 adrianpopovici_office // Oct 8, 2005 at 7:25 pm
Cu siguranta va fi si o asemenea abordare intr-un viitor nu tocmai indepartat, nu inainte de a explica cititorilor Altermedia intr-un articol urmator, cum se face ca popoarele nordului, generic vikingi, au fost blamate de catre istoriografia franca si totusi, acesti salbatici au stat la baza celor mai civilizate tari din spatiul european Suedia, Norvegia, Danemarca, necontaminate inca total de erezia Uniunii Europene.
3 berceanu // Oct 8, 2005 at 7:39 pm
Istoria crstinismului arata clar ca aceasta religie a fost intotdeauna impusa de SUS in JOS, si nu invers. Acesta este si cazul Imperiul Roman, in care Constantin cel Mare a proclamat crestinismul drept religie oficiala, incepand totodata persecutarea ‘paganilor’. La inceputul secolul 4, crestinii din Imperiul Roman reprezentau o minoritate relativ putin numeroasa (in ciuda impresie contrare pe care o au cei mai multi oameni). Ce l-a determinat pe Constantin cel Mare sa faca acest gest? Interventia divina, raspund crestinii. Istoricii cred ca a fost mai degraba vorba despre recunoasterea importantei religiei drept mijloc de a controla populatia si de a asigura prestigiul autoritatii imperiale. In toata istoria crestinismului, modificarea atitudinii puterii civile a corespuns cu marirea sau decaderea diverselor curente: arianism, monofizitism, nestorianism, ortodoxism, catolicism etc.
Propagarea crestinismului in nordul Europei a urmat aceleasi trasaturi – pasul cel mai important fiind convertirea unui rege local la crestinism, care mai apoi sa-si oblige supusii sa adopte religia sa. Poate ca ar fi bine ca si noi romanii sa privim cu mai mult realism istoria crestinismului din Romania..
4 Cruciada // Oct 8, 2005 at 10:11 pm
Foarte interesant articolul.
Acum cateva cuvinte despre Ordinul “Fratilor Purtatori de Sabie” sau “Cavalerii lui Hristos” cum mai erau numiti: ei se vor uni cu ordinul teutonilor in 1237. Acestia alcatuiau un grup fratesc militar de dimensiuni mici, dar puternic. La inceput ordinul “Fratilor purtatori de sabie” s-a aflat sub autoritatea Arhiepiscopului de Riga, dar dupa capturarea Livoniei au devenit practic independenti. Dupa infrangerea dezastroasa suferita in batalia de la Sauler din septembrie 1236, cand au murit o treime dintre ei, inclusiv maestrul lor, situatia a devenit grava. Solutia a venit in urma unirii cu “Ordinul Cavalerilor Teutoni”, asigurandu-se astfel supravietuirea lor. Acestia au beneficiat chiar de un statut de semi-autonomie in provincia lor. Noul maestru al Livoniei, un nobil comandant teuton, a devenit acum Maestru Provincial in cadrul “Ordinului Cavalerilor Teutoni”.
5 cristian // Oct 8, 2005 at 10:32 pm
Ar fi poate interesant de amintit, că Sfântul Olaf, patronul Norvegiei, a fost ultimul sfânt (cronologic) din Vest recunoscut şi de Biserica Ortodoxă.
Dar mai interesant ar fi de amintit Sfânta Ana din Novgorod (fiica primului rege suedez creştin, numită Ingegerda, botezată Irina şi căsătorită cu cneazul Iaroslav cel Înţelept al Rusiei pravoslavnice). Socrul ei a fost Sfântul cneaz Vladimir, iar unul dintre fiii săi, Vladimir, a fost şi el canonizat.
De unde se poate vedea, că vikingii au luat parte şi la întemeierea statului rus, şi la începuturile Bisericii Ruse, ei călătorind şi cu ani înaintea Sfintei Ana, dinspre Danemarca, Suedia şi Norvegia, cu ajutorul renumitelor lor bărci, până pe Volga în jos, stabilindu- se pe acele meleaguri.
Ce- mi pare rău, că urmaşii acestor scandinavi pe care i- am amintit aici, iată, după aproape un mileniu, nu mai iau în serios creştinismul.
6 Petre // Oct 9, 2005 at 12:55 am
Din indepartatul Nord, invadatorii scandinavi (cunoscuti si sub numele de vikingi, probabil derivand din norvegianul vik – locuitor al fiordurilor) coborau si semanau teroarea prin expeditiile lor violente pe mare si uscat, incursiuni speculate de istoriografia conventionala a Evului Mediu.
Mie articolul mi se pare subiectiv. Daca studiem putin istoria si din alt unghi, acei invadatori barbari vikingi au fost mici copii pe langa crimele barbarilor crestini impotriva paganilor. Si in ziua de azi majoritatea sarbatorilor crestine sint sarbatorile pagane, si nasterea lui Iisus Cristos este sarbatorita in ziua de Sol Invictus, sarbatoarea pagana, ca sa dau numai un exemplu.
Dar sa revenim la crimele pe care s-a construit crestinismul, lista fiind foarte lunga voi aminti doar numai cateva.
In anul 314, imediat dupa legalizarea sa, Biserica crestina ataca paganii. Prin edictul din 315 au fost distruse templele pagane si sacerdotii pagani asasinati.
In anul 324 imparatul Constantin declara Crestinismul ca unica religie oficiala a imperiului Roman. In Dydima, in Asia Menor, devasteaza oracolul zeului Apolo si tortureaza sacerdotii pana la moarte. Expluzeaza toti paganii de la muntele Athos si distruge toate templele pagane.
In 326 imparatul Constantin, urmand instructiunile mamei sale Elena, distruge templul zeului Ascelpio in Aigeai din Cilicia si multe temple ale zeitei Afrodita din Ierusalim, Afaka in Liban, mambre, Fenicia, Baalbek, etc. In anul 330 Imparatul Constantin fura comorile si statuile templelor pagane din Grecia pentru a decora Noua Roma (Constantinopolul), noua capitala a imperiului sau.
In anul 354, un nou decret ordona inchiderea tuturor templelor pagane. Unele din ele sint profanate si transformate in bordeluri si sali de jocuri de noroc. Sint executati sacerdotii pagani. Sint arse biblioteci in diverse orase ale Imperiului. Ritualurile pagane sint declarate ilegale in anul 356 si vinovatii condamnati la moarte.
In anul 359, in orasul Skythopolis, Siria, crestinii organizeaza primul lagar de concentrare pentru a tortura si executa paganii arestati in orice parte a Imperiului.
In anul 372 imparatul crestin Valens ordona guvernatorului din Asia Menor sa extermine toti helenii si toate documentele care fac referire la intelepciunea lor.
In 27 februarie 380, un decret al imparatului Flavius Teodosius declara crestinismul ca singura religie a Imperiului Roman, cerand ca „toate natiunile supuse noua trebuie sa practice religia ce ne-a fost data de apostolul Petru”. Intr-un alt decret ii numeste „nebuni” pe toti cei care nu cred in dumnezeul crestin si interzice orice discrepanta cu dogmele Bisericii. La 2 mai 381, Teodosie interzice crestinilor sa revina la practicarea religiei pagane. In toata partea orientala a imperiului sint devastate si arse templele si bibliotecile pagane.
In 382 cuvantul „Hellelu-jah” (Glorie lui Yahveh) este impus in slujbele crestine.
In anul 391, imparatul Bizantin crestin Teodosie, a ordonat distrugerea bibliotecii din Alexandria, cu bogatii culturale absolut de neinlocuit, adapostea peste 700.000 de pergamente.
Imparatul Theodosius (408-450) a executat inclusiv copii, pentru ca s-au jucat cu resturi ale statuilor din templele pagane distruse. De acord cu istoricii crestini el „urma intocmai invataturile crestine”.
La 14 noiembrie 435, un nou decret al imparatului Teodosie II ordona condamnarea la moarte a a tuturor „ereticilor” si paganilor din Imperiu. Se proclama ca pe langa unica religie legala Crestinismul, este si Iudaismul. In anul 448 ordona sa fie arse toate cartile ne-crestine. In sec. VI paganii au fost declarati in afara legii, fara nici un drept. Torturi, asasinate, persecutii ale paganilor au durat secole. Convertirea la crestinism s-a facut cu spada. Convertirea violenta a ultimilor pagani heleni a facut-o armeanul San Nikon intre anii 850-860.
acesti salbatici au stat la baza celor mai civilizate tari din spatiul european Suedia,Norvegia,Danemarca , necontaminate inca total de erezia Uniunii Europene.
„acesti salbatici” au stat la baza celor mai civilizate tari din spatiul eurpean nu pentru ca ar fi crestinati (multi nordici sint azi adoratori ai lui Odin si se declara pagani).
Altul e motivul, dar asta e alta tema.
7 adrianpopovici_office // Oct 9, 2005 at 10:12 am
Se cuvine, ca o regula a moralei si a bunului simt, sa le raspund cititorilor mei de la Altermedia care si-au exprimat valoroasele opinii. Acest articol a fost primul din cariera mea editorialistica inceputa in iunie 2002, prin articolul sus postat publicat initial in revista Candela, editata de catre Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor. Daca observati bine acest articol este o introducee sumara la un capitol vast dintr-o carte la care lucrez de ceva vreme, intitulata Evolutia Bisericii lui Hristos in Istorie, carte care va dezbate toate problemele la care v-ati gandit mai sus. Cu stima, al dvs. autor.
8 toni // Oct 9, 2005 at 4:47 pm
@Petre
Cum am spus si pe alt topic , nu ma asteptam sa gasesc aici o Academie , dar speram nici sa nu intalnesc atata suficienta .
Exista multe materiale de propaganda anti-crestina pe internet , dar contin neadevaruri in proportie de 90% . Sunt materiale scrise de sfertodocti pentru sfertodocti .
Nu am timp sa ma lupt cu morile de vant , dar voi da un exemplu ca sa-si dea oricine seama ce valoare au diverse materiale de propaganda culese de pe internet . Prin Edictul de la Milan din 315 nu s-a distrus nici un templu pagan ci doar religia crestina a devenit tolerata . Adica puteai sa spui ca esti crestin fara ca asta sa insemne o condamnare la moarte , la tortura si/sau confiscarea averii , asa cum se intampla pana atunci .
@berceanu
Crestinismul nu s-a impus de sus in jos . Cand s-a dat Edictul de la Milan din 315 , deja in Imperiul Roman 20% din locuitorii apusului si 50% din cei ai rasaritului erau crestini .
Poporul putea fi controlat si cu religii pagane . Imparatii romani erau considerati zei si trebuiau cinstiti ca atare .
Iar Constanin cel Mare s-a botezat cu putin inainte de moarte , fapt care spulbera orice acuzatie de nesinceritate . A fost un gest facut din credinta ca va ajunge la judecata in fata lui Dumnezeu .
9 adrianpopovici_office // Oct 9, 2005 at 6:16 pm
Sunt foarte incantat de faptul ca articolele mele starnesc comentarii de bun gust si pe masura,motiv pentru care le voi comunica pe aceasta cale tuturor cititorilor mei de la Altermedia invitatia de a vizita forumul meu personal de discutii la adresa http://groups.yahoo.com/group/adrianpopovici/,unde vor gasi proiecte interesante si unde vor putea discuta intocmai ca la seminariile universitare de inalta tinuta academica.Cu stima,al dvs.autor.
10 Myth // Oct 9, 2005 at 11:56 pm
“… si i-a obligat pe supusii sai sa accepte de buna voie noua credinta…”
Hai sa fim serios, convertirea nu a survenit asa de cu “buna voie”. Nu uitati, in articolele dumneavoastra trebuie sa fiti impartiali.
11 altermedia_ro // Oct 10, 2005 at 1:15 am
Myth, mai citeste o data politica editoriala a Altermedia, nu vei gasi acolo vreo pretentie de impartialitate. E absurd sa te pretinzi impartial, mai ales in subiecte delicate precum credinta, religia.
Cineva insira mai sus o foarte lunga lista a pretinselor “crime pe care s-a construit crestinismul”, lista nascocita de un oarecare grec care n-are pregatire istorica dar militeaza pentru renuntarea la crestinism si revenirea popoarelor la adorarea vechilor zeitati pagine. E treaba fiecaruia in ce crede, dar eu ramin la parerea ca atunci cind vorbesti despre istorie trebuie sa te bazezi pe fapte si pe izvoare istorice, altfel iti pierzi credibilitatea. Acest lucru e valabil si pentru partizanii si pentru detractorii crestinismului.
Dan
12 test001 // Oct 10, 2005 at 2:06 pm
berceanu — mai citeste, Constantin cel Mare nu a impus crestinismul ca unica religie ci urmasul sau. Deci mai documenteaza-te
13 toni // Oct 11, 2005 at 4:03 am
@test001
Din cate stiu , crestinismul a devenit religie de stat in Imperiul Roman abia in 385 in vremea Imparatului Teodosie cel Mare (379-395) . Atunci Ortodoxia devine confesiunea oficiala a Imperiului.
P.S.
1) Edictul de la Milan s-a dat in 313 si nu in 315 cum gresim am scris in mesajul precedent .
2) Nu stiu exact ce inseamna “religie de stat” , dar daca cineva vrea sa ne lamureasca as dori s-o faca , daca nu in mod profesionist , macar in mod responsabil .
14 dante // Apr 11, 2009 at 3:13 am
[Comentariu sters: ia sa vedem cine se plictiseste primul: voi sa postati mesaje anticrestine, sau noi sa le stergem?]
15 tutenes // Feb 11, 2010 at 1:57 pm
@ petre
macar precizeaza sursa de unde ai luat aberatiile astea . Am cautat eu si am gasit un site de trei lei , numa bun pentru gugustiuci naivi si nestiutori .
Fara nici o trimitere , fara nici un argument numai o gramada de afirmatii care de care mai fanteziste si rauvoitoare .
Dar sa argumentam un pic .
Pana in secolul al 6-lea parthenonul a functionat ca templu ( trezorerie) pagan .Abia in sec . 6 a fost transformat in biserica crestina .
Informatia e disponibila aici : http://en.wikipedia.org/wiki/Parthenon
Pantheonul , templul tuturor zeilor romani , a avut aceasta destinatie pana in sec. 7 cand a fost transformat in biserica . Nici urma de distrugere asadar .
Templul zeitei diana , a fost construit finalizat in 550 , in plina epoca bizantina – http://en.wikipedia.org/wiki/Temple_of_Artemis
Asta asa , ca sa afle gugustiucii ca s-au construit temple pagane in imperiul bizantiz crestin !
In legatura cu imparatul Constantin , precizez ca acesta s-a botezat abia in 337 . Insa multi nu stiu ca o persoana devina crestina in urma botezului !!!
Cat priveste atitudinea fata de paganism a imparatului Valens , voi da cateva citate din lucrarea POLITICI IMPERIALE, RELIGIE ŞI MAGIE SUB VALENTINIAN I ŞI VALENS
a domnului Adrian Husar , Profesor dr., Universitatea „Petru Maior” Tg. Mureş :
“Cât priveşte atitudinea faţă de păgânism, o poziţie similară este de presupus şi în cazul lui Valens12. Temple păgâne au continuat să fie construite sau restaurate sub ambii împăraţi pannonici13, preoţii păgâni au continuat iniţierile în
6 Pentru perspectiva istoriografiei eccleziastice a sec. V asupra domniilor lui Valentinian I şi Valens în, cf. H. Leppin, Von Constantin dem Großen zu Theodosius II. Das christliche Kaisertum bei den Kirchenhistorikern Socrates, Sozo-menus und Theodoret, Göttingen [Hypomnemata 110], 1996, p. 91-104.
7 Amm. Marc. 30, 9, 5. Cf. M. Humphries, Nec metu nec adulandi foeditate constricta: the image of Valentinian I from Symmachus to Ammianus, în J.W. Drijvers, D. Hunt (eds.), The Late Roman World and its Historian: Interpreting Ammianus Marcellinus, London, 1999, p. 124.
8 F.J. Wiebe, op. cit., p. 106-111, 116-119.
9 N. Lenski, op. cit., p. 213 sqq.
cultele misterice14, iar păgânii au deţinut în continuare poziţii importante –în număr aproape egal cu creştinii– la ambele curţi imperiale, atât în Răsărit15 cât şi în Apus16. Theodoret îl blamează pe Valens pentru că le-a permis păgânilor să-şi celebreze public riturile la Antiochia17 şi, în fapt, nu există evidenţe care să ateste distrugerea templelor păgâne în Răsărit sub Valens18. Aşadar, asemenea fratelui său, Valens s-a acomodat cu existenţa politeismului tradiţional19.”
Procesele din 372 – “Draconicele anchete judiciare n-au probat însă această eventualitate. Pivotul în jurul căruia a fost orchestrată conspiraţia nu se afla între foştii aderenţi ai lui Iulianus şi nici în comunitatea păgână în ansamblul ei80, de vreme ce, printre cei incriminaţi, se aflau şi creştini81.”
Se gaseau si crestini , atentie mare !!!
SURSA : http://www.upm.ro/cercetare/studia_historia/docs/studia_7.pdf
Si ar mai fi multe de spus , insa deja am pierdut destul timp sa demontez asa aberatii . Cei care cauta adevarul , il vor gasi !
Leave a Comment