Adrian Popovici

Ansamblul bisericii „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Arbore

M-am intrebat adesea ce facem pentru noi, nu pentru altii. Si, cu regret, mi-am dat seama ca noi romanii ar trebui sa avem mai multa demnitate ca europeni, daca nu ca romani. Unora la este rusine sa afirme ca sunt romani si am remarcat acest lucru la Bruxelles…Iata de ce, pe baza unor studii personale am decis sa scriu, ca universalist, un ciclu de episoade dedicat monumentelor noastre de pe frumosul taram al Bucovinei. V-am scris despre portughezi, despre spanioli ori olandezi, ori, iata, dragii mei ca acum e timpul sa va scriu si ceva despre locul natal, la fel cum la 1572 scria Camoes Luisiada….Nu trebuie sa va reamintesc ca NASA nu poate vizualiza din spatiu monumentele noastre. De ce? Mister…Iarasi, aceeasi “fudula” agentie spatiala americana nu stie ca bisericile noastre din Bucovina sunt situate pe microplaci tectonice! (Sic!). Auzi, nu stia NASA! Va doresc lectura placuta!

Asadar, in urma studiilor personale si in urma observaţiilor directe a stării de conservare a monumentului am constatat următoarele:

1. La interior, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare:

· Monumentul înregistrează, la interior, valori crescute ale umidităţii care, cumulativ, contribuie la deteriorarea elementelor de arhitectură şi pictură murală. Este necesară implementarea unui program de monitorizare a microclimatului.

· În pronaos, pictura murală este restaurată. Excepţie face tabloul funerar, la care procesul de restaurare este condiţionat de rezolvarea problemei umidităţii (Foto 1). Acest lucru este necesar deoarece umiditatea reprezintă unul din cei mai importanţi factori distructivi, care în acest caz a favorizat degradarea picturii murale prin pierderea aderenţei stratului de culoare.

Foto 1. Pronaos, tabloul funerar – degradarea picturii murale prin pierderea aderenţei

stratului de culoare.

· În zonele superioare, ale pronaosului, păianjenii şi-au ţesut pânzele în mai multe locuri. Acest lucru favorizează acumularea depozitelor de praf, insecte, alte tipuri de depuneri, care pot duce la degradarea stratului de culoare.

· În naos, se află ridicată schela pentru restaurarea picturii murale, ceea ce indică că aceasta se află în curs de restaurare, momentan lucrările fiind oprite în perioada anotimpului rece. Lucrările de restaurare sunt executate de firma CERECS ART S.R.L., expert restaurator Oliviu Boldura.

· Iconostasul se află în restaurare. Lucrările fiind efectuate de firma HARMENING 1824 S.R.L., expert restaurator Cornelia Săvescu.

· Pictura murală din altar se află într-o stare de conservare precară, din acest motiv trebuie avut în vedere intrarea în viitorul apropiat în procesul de conservare-restaurare (Foto 3, 4). Menţionăm, că starea de degradare a picturii murale evoluează în mod negativ odată cu trecerea timpului, iar atacul biologic prezent în calota altarului (Foto 3) se poate extinde pe zonele proaspăt restaurate din celelalte încăperi ale bisericii.

Foto 3 şi 4. Altar, calota altarului şi fereastra din axul central – degradări ale picturii

murale: depuneri aderente şi neaderente de fum, praf, pânze de paianjeni, voaluri

caracteristice contaminării microbiologice, lacune şi fisuri ale stratul suport şi ale

stratului de culoare.

1. La exterior, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici, umani:

· Pe absida altarului, în zona superioară, pierderea aderenţei stratului de culoare este vizibilă prin evidenţierea lacunelor proaspete apărute în urma exfolierilor.

Foto 5 şi 6. Absida altarului, zona superioară – pierderea aderenţei stratului de culoare

este vizibilă prin evidenţierea lacunelor proaspete apărute în urma exfolierilor.

· Păsările care şi-au creat un habitat în zona superioară a bisericii (streaşină, cornişă, tuburile ceramice de pe faţade, ferestre, fisuri, grosimea fragmentelor de frescă) au provocat o varietate de degradări asupra picturii murale prin contact direct (Foto 7, 8). Acţiunea distructivă a păsărilor se concretizează prin: construirea cuiburilor, lacune atât în stratul suport, cât şi în stratul de culoare realizate prin zgârieturi, ciocănituri repetate, eroziuni ale stratului de culoare, alterări provocate de compuşii chimici din excrementele ajunse pe suprafaţa picturii.

Foto 7. Faţada de sud, zona superioară – accesul păsărilor pe grosimea fragmentelor de

frescă, duce inevitabil la degradarea picturii murale prin ciocănituri, zgârieturi,

acumularea depunerilor organice pe suprafaţa acesteia.

Foto 8. Faţada de vest – structura acoperişului, permite păsărilor să-şi construiască

cuiburi în imediata apropiere a frescelor, contribuind la degradarea atât a învelitorii,

cât şi a picturii murale.

· Trotuarul din jurul bisericii se află într-o starea foarte rea de conservare, manifestată prin prezenţa agenţilor biodeteriogeni (Foto 9) şi a pierderii aderenţei mortarelor de rostuire (Foto 11). Intensificarea atacului biologic la cest nivel, se remarcă prin prezenţa muşchilor şi lichenilor pe suprafeţe destul de întinse în faze de dezvoltare avansate, precum şi prin iarba care creşte printre rosturi. Umiditatea persistentă din jurul monumentului, a întreţinut dezvoltarea atacului biologic de pe trotuar care s-a extins şi la nivelul soclului (Foto 10) sau mai sus cum se poate vedea la turnul clopotniţă (Foto 12).

Foto 9 şi 10. Faţada de nord – intensificarea atacului biologic de pe trotuat s-a extins

şi la nivelul soclului.

Foto 11. Umiditatea permanentă din jurul monumentului, a dus la pierderii aderenţei

mortarelor de rostuire de la trotuarul perimetral.

Foto 12. Turnul Clopotniţă, faţada de nord – dezvoltarea atacului biologic în zone superioare, predispuse acţiunii umidităţii de orice natură.

· Pe faţada de nord sunt începute lucrările de decapare a mortarului de intervenţie anterioară, de către firma CERECS ART S.R.L., sub îndrumarea expertului restaurator Oliviu Boldura.

1. Acţiunea factorului uman este vizibilă pe toţi pereţii bisericii atât la interior, cât şi la exterior, prin numeroasele incizii de toate felurile şi mărimile care mutilează pictura murală. S-au observat manifestări recente, de acest fel, pe pictura restaurată din pronaos şi faţada de vest (Foto 13, 14).

Foto 13 şi 14. Pronaos, zona monumentului funerar a lui Luca Arbore – vandalizarea

picturii murale, după încheierea procesului de conservare-restaurare.

Învelitoarea bisericii, a turnului clopotniţă şi a gardului de împrejmuire se află într-o stare avansată de degradare. Lemnul fiind materialul din care sunt confecţionate aceste învelitori, ca orice materie organică este mult mai susceptibil la acţiunea factorilor de degradare. Formele de degradare se pot observa chiar de la nivelul solului: prezenţa atacului biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi, de păsările care şi-au construit cuiburi în zona streşinilor, lacune, lipsuri, distanţări între elementele componente ale acoperişului (Foto 15, 16). Ca urmare :

1. învelitorile nu-şi mai pot îndeplini rolul lor funcţional, de protecţie, contribuind la determinarea şi accelerarea degradărilor componentelor ansamblului monumental.

Foto 15 şi 16. Degradarea învelitorii bisericii este uşor perceptibilă de la nivelul solului.

Lacunele, lipsurile, distanţări între elementele componente ale acoperişului, atacul

biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi, reduc eficienţa acestuia de a

izola structura de zidărie şi implicit pictura murală.

1. Instalaţia electrică, realizată la nivelul şi cu materialele anului 1970, s-a deteriorat, este subdimensionată şi cu reparaţii improvizate, constituie un factor de risc pentru integritatea monumentului, fiind o sursă de incendiu (Foto 17, 18).

Foto 17 şi 18. Instalaţia electrică constituie un factor de risc pentru integritatea

monumentului.

1. Pe artera de circulaţie din imediata apropiere a monumentului, traficul auto produce vibraţii ce se induc şi se simt în structura bisericii.

2. Monumentul nu are o parcare amenajată. Ultimele soluţii nu corespund standardelor impuse de talia monumentului.

Propunerea unor măsuri de protecţie a monumentului:

Ø Implementarea unui program de monitorizare care să includă şi dotarea cu aparatură de înregistrare permanentă a parametrilor de micro- şi macroclimat.

Ø Rezolvarea problemei unmidităţii monumentului.

Ø Restaurarea picturii murale din altar.

Ø Intervenţii de urgenţă la pictura murală de la exterior, pe absida altarului, în zonele cu exfolieri.

Ø Expertizarea privind starea elementelor de arhitectură şi elaborarea lucrărilor de consolidare specifice.

Ø Limitarea accesului păsărilor în interiorul şi exteriorul bisericii.

Ø Aplicarea tramentelor de biocidare, în vederea îndepărtării agenţilor biologici.

Ø Revizuirea trotuarului şi rigolei cu specificaţia ca în compoziţia noului trotuar şi a noii rigole, să fie folosite materiale care să nu pericliteze starea de conservare a bisericii.

Ø Schimbarea învelitorilor de la biserică, turnul clopotniţă, gardul de incintă.

Ø Proiectarea şi refacerea instalaţiei electrice din biserică potrivit cerinţelor normativelor tehnice de dotare şi siguranţa funcţionării.

Ø Instalarea unor indicatoare de limitare a vitezei de circulaţie în zonă şi urmărirea respectării acestor indicatoare, şi, în perspectivă, realizarea unei variante de circulaţie auto care să ocolească monumentul.

Ø Amenajarea unei parcări corespunzătoare standardelor monumentului.

Ø Instituirea unui program de pază specializată monumentelor istorice înscrise în lista Patrimoniului Mondial.

Ø Întreţinerea curentă a monumentului.