Adrian Irvin Rozei [alte articole din rubrica Secante romanesti]
ĪN CELEBRA sa carte intitulată “Trei īntr-o barcă”, Jerome K. Jerome povesteşte anecdota următoare:
Curios să īnţeleagă cauzele unei afecţiuni minore care-l supăra, autorul s-a dus la bibliotecă pentru a consulta dicţionarul medical al bolilor umane
Răsfoind cartea cu mare atenţie, a constatat că are şi alte simptome, corespunzătoare altor cāteva boli descrise. Drept care a luat īn mod sistematic volumul şi, după o analiză aprofundată, a ajuns la concluzia că suferea de toate bolile descrise īn carte, mai puţin “hidrartroza cameristelor”.
Disperat, a alergat la un bun prieten, medic de profesie.
“Ei bine, ce ai?” m-a īntrebat el.
“Ştii, prietene, viaţa e scurtă şi a ta riscă să se sfārşească īnainte de a termina să-ţi descriu tot ce am. Mă mulţumesc să-ţi spun ce nu am: nu am “hidrartroza cameristelor”! Din ce motiv această lacună, nu pot să-ţi spun. Īnsă pot să te asigur īnsă că am toate celelalte boli, dela A la Z.”
După ce l-a consultat rapid, doctorul a redactat o reţetă cu care, bine īmpăturită īn buzunar, eroul nostru s-a dus direct la farmacia din colţ.
După ce a citit-o cu atenţie, farmacistul i-a īnapoiat-o, scuzāndu-se că nu-l poate servi.
“Nu sunteţi farmacist?” s-a mirat clientul potenţial.
“Ba da, şi chiar de aceea: am o farmacie, nu un hotel restaurant!”
Numai atunci, autorul a citit reţeta doctorului, pe care scria:
“O livră de biftec şi o halbă de bere neagră odată la şase ore.
O plimbare de 15 kilometri īn fiecare dimineaţă.
Culcarea la ora 11 fix, īn fiecare seară. Şi nu-ţi mai umfla capu cu lucruri care te depaşesc.”
“Am urmat sfatul doctorului” spune mai departe autorul cărţii. “Rezultatul: am scăpat cu viaţă. Şi trăiesc īn continuare.”
Această īntāmplare s-a petrecut acum mai bine de o sută de ani. Astăzi doctorul consultat ar fi prescris nenumărate analize, scanere, radiografii, IRM-uri etc. şi precis că ar fi găsit cel puţin cāteva boli pe care să le poată trata. Este bine cunoscut adagiul precum că “orşice om sănătos este īn realitate un bolnav care ignoră bolile pe care le are”.**
Şi chiar dacă n-ar fi găsit nicio boală, tot nu i-ar fi prescris aceeaşi reţetă ca medicul de acum o sută de ani. Pentru că tot ce recomandase acel doctor este azi considerat de medicina contemporană ca un pericol major pentru existenţă: “Cum, să mănānci zilnic carne? Doamne fereşte! Pentru a te feri de cancer trebuie să te hrăneşti cu cel puţin cinci legume şi fructe pe zi (nu se precizează dacă fierte sau crude!)
Să bei bere? Şi mai ales un litru pe zi! Doamne fereşte! Alcoolul e tabł!
15 km de marş zilnic? Articulaţiile sunt īn pericol de moarte!”
Acu’ un an meritele vinului in prelungirea vietii erau preamarite chiar si in presa americana!
Slavă Domnului că doctorul n-a recomandat o cafeluţă după fiecare masă pentru că atunci ar fi fost un adevărat asasin! Cāt despre posibilitatea de a fuma cāte o ţigară din cānd īn cānd mai bine nici să n-o pomenim. Această incitaţie la viciu te va putea duce īn curānd īn faţa Curţii marţiale!
E drept că faimoasa cruciadă īmpotriva tutunului are o istorie mai lungă. Orişicine īnţelege că a fuma un pachet sau două pe zi reprezintă un pericol major pentru sănătate. Īnsă a-ţi interzice o ţigară de foi după o masă excepţională īn compania unor prieteni şi īntr-o ambianţă de destindere generală, nu este un remediu mai rău decāt răul pe care se presupune că-l provoacă? Este clar că satisfacţia şi liniştea mintală pe care ansamblul acestui moment de plăcere īl aduce compensează şi depăşeşte de departe răul produs de fumul sau gudronul cu care suntem ameninţaţi.
Īnsă medicii, sau autorităţile care decid aceste măsuri de pedepsire, din ce īn ce mai numeroase īn acest domeniu, afirmă că “cine fură azi un ou, māine va fura un bou!” Nimic mai inexact! Personal, n-am fumat niciodată. Īnsă cunosc nenumărate persoane care se mulţumesc cu două sau trei ţigări zilnic.
Ceea ce suspectez īn această cruciadă anti-tabac (īn ultimă instanţă fiecare are dreptul să-şi gereze “capitalul sănătate” cum doreşte, dacă nu deranjează pe cei din jur), este că ea nu reprezintă decāt o primă etapă pe drumul altor interziceri, din ce īn ce mai numeroase.
Īn acest sens, cruciada următoare a şi īnceput!
Īn ziarul “Le Monde” datat 19 decembrie 2007, titlul unui articol din rubrica “Sănătate şi formă” atrage atenţia: “Cancer: alcoolul este periculos chiar şi īn cantitate moderată”.
Articolul detaliază concluziile unei “expertize colective bazate pe analiza ansamblului cunoştinţelor ştiinţifice”, afirmānd că există o relaţie lineară īntre consumul de alcool şi riscul canceros. Şi precizează că nu există o doză moderată fără efect asupra sănătăţii, după cum nu este adevărat că anumite băuturi, precum vinul sau berea, ar avea o influenţă limitată. Cu alte cuvinte, chiar şi de manieră redusă, consumul de alcool “īnmulţeşte semnificativ riscul canceros al căilor aerodigestive superioare”. Raportul revine chiar şi asupra unor afirmaţii comun admise care considerau că două pahare de vin pe zi pentru o femeie şi trei pentru un bărbat nu au un efect nefast asupra sănătăţii. Ba chiar şi teoria legăturii īntre consumul vinului şi reducerea riscului cardio-vascular este contestată de raportori.
Un paharel si o cafeluta nu fac rau nici la 100 ani! (tatal autorului)
Cāteva zile mai tārziu, pe 25 decembrie, (īn mod curios, aceste studii apar ca din īntāmplare drept īn momentele anului īn care consumul delicateselor este la apogeu!) alt articol pe şase coloane lansează polemica privind virtuţile cardiace ale ciocolatei.
Īn revista americană “Circulation”, un grup de cercetători italieni şi elveţieni afirmă că ciocolata are un efect pozitiv pe plan cardio-vascular, dar revista britanică “Lancet” precizează că e vorba numai de ciocolata neagră. Aici īncepe o polemică legată de conţinutul īn “flavonoide” al fiecărui tip de ciocolată şi aflăm că există ciocolată neagră care nu e neagră, din cauza producătorilor care-i dau o tentă īnchisă, fără ca ea să conţină “flavonoide”. Ar trebui deci ca pe sticlele de vin să se indice ( pecum azi pe pachetele de ţigări unde scrie: “Fumatul ucide”), “Băutul ucide”! Iar pe cutiile de ciocolată: “Īnainte de a degusta ciocolata, reduceţi consumul de grăsimi şi zahăr”, menţiune īnsoţită probabil de un grafic precizānd relaţia īntre procentajul de flavonoide, numărul de calorii īngurgitate zilnic şi efectul cardio-vascular căutat. Plus cāteva alte indicaţii privind efectul ciocolatei ultranegre (iar flavonoidele!) asupra hipertensiunii arteriale. Sau cel de psihostimulant sau de antidepresor. E drept că, īn acest din urmă caz, legătura matematică nu a fost (īncă) descoperită.
Ascultādu-i pe toţi aceşti ştiinţifici de īnalt nivel, ai impresia că trăim īntr-o lume de teroare medicală, īn care nenumărate boli, una mai teribilă decāt alta, ne pāndesc la fiecare pas şi că pandemiile ne bat la poartă īn fiecare zi.
Īn realitate, īn fiecare deceniu dispar cāteva boli care au reprezentat timp de secole teroarea omenirii. Numai īn scurta noastră viaţă am cunoscut dispariţia poliomielitei sau a variolei. Ca să nu mai vorbim de vechile epidemii de ciumă sau holeră. Şi circulă deja vestea că īn curānd va fi comercializat un vaccin permanent īmpotriva gripei!
Mai mult, īntre 1900 şi 2000, īntr-o ţară ca Franţa, speranţa de viaţă medie a crescut cu 38 ani, dublānduse, practic, īn valoare absolută. Orişice copil născut după anul 2000, are 50% şanse de a deveni un centenar.
Nu numai atāt: pe zi ce trece ne dirijăm din ce īn ce mai repede īnspre o societate de persoane īn vārstă, dar fără bătrāni. Pentru că astăzi, cei din vārsta “a treia” au din ce īn ce mai mult un comportament asemănător tinerilor. Şi mijloacele fizice şi materiale ale celor “īn floarea vieţii” de ieri.
Atunci, de ce toţi aceşti “medici” şi cei care le cāntă īn strună ne ameninţă cu cele mai teribile boli, dacă māncăm, bem şi facem alte cāteva lucruri pe care morala tradiţională ne interzice să le numim īn public? Cu alte cuvinte, ne interzic să trăim.
Oare scopul lor e să facă economii de bani Asigurărilor sociale? Ar dori să trăim fără nici o hibă şi să ne curăţăm dintr-un foc, ca să le fie mai ieftin?
Poate că prevăd o penurie de şampanie sau de ciocolată, drept pentru care doresc să ne obişnuim cu gāndul de a ne lipsi de ele!
Atātea alte supoziţii sunt posibile.
Īnsă mai important mi se pare, precum zicea doctorul din cartea lui Jerome K. Jerome, să nu ne umflăm capul cu lucruri care ne depăşesc. Şi să profităm zi cu zi de orşice posibilitate ce ni se oferă īn această viaţă limitată īn timp, dar plină de satisfacţii īn toate domeniile.
Fără a uita īnsă avertismentul īnscris īn Franţa pe etichetele sticlelor de vin:
“Consommer avec modération”!
Adrian Irvin Rozei, La Bastide Vieille, ianuarie 2008
SERVICE APRES VENTE
Pe 6/12/2007, o emisiune a televiziunii franceze, intitulată “Ce soir ou jamais”, a invitat vreo zece personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi artistice naţionale, toţi oameni trecuţi de 80 ani, pentru a descrie sentimentele “bătrānilor tineri”. Un comentariu mi s-a părut demn de a fi relevat, dincolo de isprăvile fiecăruia dintre participanţi: “Tragedia oamenilor vārstnici vine de la faptul că nu mor īntr-o societate cu aceleaşi reguli ca şi cea īn care s-au născut.”
Această remarcă va fi din ce īn ce mai valabilă īn deceniile viitoare. Şi poate că, vārstnicii fiind din ce īn ce mai numeroşi, regula se va inversa!
Cāt despre fumători, ei au stārnit, cu siguranţă, o ură fără limite printre cei care ne conduc īn lumea europeană de azi!
După Italia, acum un an, şi Franţa a decis că, dela 1 ianuarie 2008, fumatul este interzis īn orişice local public, chiar şi īn barurile de noapte, īn cafenele (inclusiv cele cele care vānd tutun) sau īn interiorul restaurantelor. Nenumăraţi proprietari de restaurante, care speră să păstreze clientela fumătorilor, au decis să amenajeze terasele exterioare localurilor şi, profitānd de iarna uşoară, să instaleze deasupra meselor radiatoare cu gaz ce permit să mănīnci īn aer liber şi deci să poţi fuma stānd la masă. Parlamentarii europeni, care au descoperit acest subterfugiu pe care ei nu-l imaginaseră, au cerut Comisiei europene să stabilească un calendar de “retragere de pe piaţă a tuturor instalaţiilor de īncălzire energetivore precum aparatele de īncălzire utilizate īn exterior”. Autorul acestui amendament este deputata britanică Fiona Hall. Totuşi, din păcate pentru ea, experţii climatologi consideră că economiile de energie astfel generate vor fi infinitezimale. Drept care autorităţile dela Bruxelles au amānat această decizie la calendele greceşti, considerānd argumentul energatic cam trăznit.
Oare ei n-au īnţeles că Fiona nu doreşte ca păcătosul să se īndrepte, ci să piară!
NOTE:
*
dont on ne sort jamais vivant!
Viaţa este o boală transmisă pe cale sexuală din care nu ieşi niciodată viu.
** “Dr. Knock”, de scriitorul francez Jules Romain
12 responses so far ↓
1 Jericho // Feb 16, 2008 at 10:29 pm
Articolul de fata este total deplasat si nu prea vad rostul postarii lui pe AM.
Este foarte posibil ca unii medici de astazi prescriu o droaie de “antidoturi” pentru “boli” de care poate de cele mai multe ori nici nu suferi, sau in loc sa-ti prescrie un mod de viata sanatos si un tratament simplu iti baga pe gat sute de antibiotice de ei cunoscute, dar de aici si pana la acuzatiile din articol, care preamaresc tutunul scandalizandu-se de interzicerea lui si care denigreaza medicina in ansamblul ei este cale lunga.
In primul rand tutunul CHIAR DAUNEAZA grav sanatatii, mama mea a fumat in tinerete chiar daca nu mult si acum are mari probleme cu sanatatea din aceasta cauza (alergii de tot felul la praf, etc., astm), si sunt multe cazuri de “efecte benefice” ale tutunului care pot fi prezentate. Deci autorul ar fi bine sa-si pastreze ideile lui cretine pentru sine insusi. Daca sunt unii care vor sa-si distruga viata cu fumatul n-au decat dar asta nu-nseamna ca ceilalti sunt obligati sa le rabde prostia si sa le inhaleze fumul de la tigari in localuri - deci faptul ca fumatul este permis in anumite spatii doar este un lucru bun.
Cu alcoolul, desigur ca acesta in cantitati moderate NU este daunator sanatatii, ci chiar din contra, dar problema e ca multi nu stiu ce inseamna “cantitate moderata” si dau in betie, cred ca este inutil sa zic ca atat medicina traditionala cat si cea moderna arata ca betia omoara cateva mii de celule nervoase si ca este daunatoare sanatatii (desigur de aici si pana la afirmatia ca alcoolul chiar in cantitati masurate e daunator este cale lunga; betia este daunatoare).
Oricum nu are rost sa continui, in mod sigur acest autor nu are nici o cunostinta medicala (cum dealtfel nici eu nu am si nici nu pretind ca as avea) dar ceea ce ma deranjeaza este ca se pronunta intr-un domeniu in care NU ESTE AVIZAT! Adica nu trebuie sa fi un geniu sa-ti dai seama de aberatiile sale si de lipsa lor de temei stiintific. Daca se crede el asa mare si tare sa-l vad ca face altceva mai mult decat sa dea din gura, sa-l vad cum salveaza si el vieti omenesti pe masa de operatie, sau cum vindeca vreo persoana de bolile sale felurite si apoi sa critice sistemul medical - care desigur are neajunsurile sale ca si celelalte domenii ale existentei omenesti dealtfel.
Cat despre afirmatia “Oare ei n-au īnţeles că Fiona nu doreşte ca păcătosul să se īndrepte, ci să piară!”, pai daca tu vrei frate sa pieri e treaba ta, si a celorlalti care au suferit un scurtcircuit mental asemenea-ti, dar asta nu-nseamna ca trebuie sa-i iei si pe restul cu tine in mormant. Ce ma bucur ca totusi statul mai protejeaza pe cetatenii sai de persoane din acestea, chiar daca nu in totalitate…
2 Zob Gheorghe // Feb 17, 2008 at 1:03 am
Trebuie revenit la viaţa curată, naturală.Cineva ştie ceva important despre abaterile modernităţii.Individul lipsit de activitate spirituală are nevoie de excitanţi care să-i creeze iluzia că trăieşte ca om.
3 Marius // Feb 17, 2008 at 11:51 am
Ideologia Statului Maximal, dominantă īn Uniunea Europeană, se īmpotriveşte ideii că oamenii au dreptul să-şi aranjeze singuri propria viaţă. Statul trebuie să hotărască tot, să stabilească reguli complicate, fiind apoi nevoie de o armată de birocraţi care să verifice respectarea regulilor.
Cīt despre doctori, scopul lor devine de multe ori nu lecuirea pacientului ci taparea lui de cīt mai mulţi bani. De aceea prescrierea multor analize care nu sīnt necesare. Un cunoscut al meu, stomatolog īn Germania, spunea că acum se fac lucrări stomatologice care să dureze vreo 3-4 ani. Nu fiindcă nu s-ar putea face lucrări stomatologice mai durabile, ci fiindcă interesul medicului e să treci cīt mai des pe la el, că el din asta cīştigă.
4 nicosia // Feb 17, 2008 at 7:16 pm
Mi-e dor de Altermedia din 2007, cu 4 - 5 articole pe zi, din care 2 - 3 interzise, tabu.
Cunoaste careva vre-un alt site cu continutul si vigoarea Altermediei din 2007?
5 ROmanul // Feb 18, 2008 at 2:51 am
Citez: “Īnsă mai important mi se pare, precum zicea doctorul din cartea lui Jerome K. Jerome, să nu ne umflăm capul cu lucruri care ne depăşesc”. Adica sa stam linistiti in banca noastra, si sa vegetam bine, ca au altii grija de noi… sa nu ne mai batem capul cu incalzirea globala, cu coruptia, cu societatile secrete sau discrete… noi sa bem si sa mancam… Cam asa li se spun si animalelor… mancati beti si stati linistiti in grajdul vostru ca avem noi grija de voi sa va taiem la timpul potrivit…
6 unu // Feb 18, 2008 at 3:26 am
pt. nicosia:Altermedia de anul acesta ,se vede clar ca e… alter(at).Un alt exemplu este Novopress- care nu prea mai “sufla”. http://ro.novopress.info/
7 arbore // Feb 18, 2008 at 7:43 am
@nicosia
SI eu am remarcat alunecarea pis-pis catre teme de care romanului nu-i prea pasa:o avalansa de articole legate
controlul nasterilor, viata rationala, etc.
Ici-colo cite un articol care sa-l intereseze pe amarastean. Ma intreb ce-o fi cu altermedia.
Altermedia.ro nu mai e ce-a fost…Cum zicea danezu’ ala?…”e ceva putred in Danemarca..” E ceva putred, dar nu in Danemarca.
8 gogu // Feb 18, 2008 at 9:45 am
Stimati domni,revin,si ma asociez parerii lui nicosia .Sunteti din ce in ce mai neinteresanti.Spun asta cu mult foarte mult regret.FACETI CEVA.
9 Ich_Will // Feb 18, 2008 at 10:50 am
Desi pare un articol fara rost, el atinge o problema esentiala, si anume sterilizarea creierelor.
In crestinism, placerea este considerata un pacat. Cine este in stare, se rupe definitiv de lume si traieste cu numai un colt de piine pe saptamina.
Pentru cei care nu sint in stare de asa ceva, placerea nu numai ca este ingaduita, dar absolut necesara. Va spun din proprie experienta: am incercat chiar citiva ani sa traiesc fara nici o placere din acestea lumesti. Scopul meu era sa-L gasesc pe Dumnezeu. Rezultatul a fost catastrofal. Si anume, m-am distrus sufleteste. E drept ca pe Dumnezeu nu L-am pierdut, pentru ca m-a privit cu ingaduinta si incet incet, m-a invatat ca drumul meu nu este presarat cu spini, asa cum credeam, ci ca florile lumii si izvoarele si pasarelele si vinul rosu de calitate (ca ala alb nu prea imi place) si muzica armonioasa, toate sint create pentru mine. Si prin acestea, administrate la timpul lor, in doze anume potrivite pentru mine, ma ajuta sa ma inalt spre Creator, ma implineste, ma impaca cu mine insami, ma curata. Da, ma curata!! Raiul este al nostru, al tuturor, daca avem un minim de curatenie sufleteasca pentru a gusta din el.
Se pare insa ca demonoizii acestei societati, care vor sa distruga totul ca sa stapineasca totul, inclusiv asupra inimii oamenilor, au inteles si ei lucrul acesta.
Sterilizeaza mintea omului, ii iau micile placeri ingaduite ale vietii, il transforma intr-un obsedat de sanatate si de viata lunga si deja omul este robul lor, convins fiind acesta ca de fapt demonoizii ii vor binele de nu mai pot.
Indemnul din finalul reclamelor: “Consumul exagerat de sare, zahar si nu stiu mai ce…” imi repugna mai mult decit aparitia unui politician umflat la stiri, pentru ca este mult mai sterilizator, mult mai manipulator, mult mai mutilant pentru suflet.
Desi sint ortodoxa, desi stiu ca fumul de tigata e tamaia diavolului, desi n-am fumat in viata mea, detest infinit mai mult un om sterilizat psihic decit un om care fumeaza.
Incredibil, dar a fuma a ajuns sa fie un mijloc de rezistenta. Un miljloc de a-ti mentine creierul liber, cit de cit.
Dar trecind si peste acestea, dat fiind ca pentru un om ce nu se preocupa de sufletul sau, suma viciilor va fi mereu constanta, cine se lasa de fumat, va lua automat alt viciu, cel mai probabil unul carnal sau unul mutilant pentru psihic.
Fumatul distruge trupul, e adevarat, dar e de o mie de ori mai de preferat schizofreniei, nihilismului, desfriului si altor bazaconii de felul acesta.
Cine a interzis fumatul, s-a gindit bine.
Pare un articol fara rost, dar ne aduce aminte sa ne desprindem din matrixul lumii acesteia si sa gustam din viata, cit mai putem, pina cind ce vom minca sau bea nu va fi decit un terci amorf, dar foarte nutritiv, insotit de senzatii gustative induse digital. Nu scriu mai multe, ca sa nu dau idei oamenilor de tipul domnului Sharon.
10 ROmanul // Feb 18, 2008 at 9:46 pm
Pentru Ich_Will: Imi aduci aminte de concluziile din Ecleziastul:
“Nu este altă fericire pentru om decīt să mănīnce şi să bea, şi să-şi īnveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui!”
“Căci El dă omului plăcut Lui īnţelepciune, ştiinţă şi bucurie; dar celui păcătos īi dă grija să strīngă şi s-adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vīnt”
“Aşa că am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decīt să se veselească de lucrările lui: aceasta este partea lui. Căci cine-l va face să se bucure de ce va fi după el?”
“Iată ce am văzut: este bine şi frumos ca omul să mănīnce şi să bea, şi să trăiască bine īn mijlocul muncii lui, cu care se trudeşte supt soare, īn toate zilele vieţii lui, pe cari i le-a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui.”
“Bucură-te, tinere, īn tinereţea ta, fii cu inima veselă cīt eşti tīnăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată”
11 Ich_Will // Feb 19, 2008 at 2:56 pm
Din intimplare, acum vreo doua zile am deschis tocmai la Ecleziast si l-am citit.
Din pacate, nu ati inteles noima mesajului meu. Una am spus eu, alta intelegeti Dvs.
De altfel, se stie ca inclusiv cartile duhovnicesti sint intelese de fiecare in functie de ceea ce i se potriveste si mai ales in functie de virsta sa duhovniceasca.
Atunci cind puterea ingaduie o libertate care ne permite noua, ortodocsilor, sa ne manifestam ortodox este un caz, insa atunci cind o manipulare subtila din partea puterii trece la noi drept o practica buna, pe care o identificam in substanta ei cu una ortodoxa, atunci e foarte grav.
Pe de alta parte, ca sa ne intoarcem la cele spuse de Ecleziast, aduceti-va aminte de pilda parintelui sfint din pustie care era mustrat pentru faptul ca glumeste cu ucenicii si ca maninca carne. Cum a raspuns el acestei acuzatii? (Acuzatia venise din partea unui vinator). I-a spus sa intinda arcul. Vinatorul l-a intins. Dupa aceea i-a zis sa-l intinda si mai tare. Vinatorul l-a intins si mai tare. Parintele iar i-a cerut sa-l intinda, si mai tare. Vinatorul a zis: Parinte, daca-l intind mai tare, se rupe. Iar parintele a raspuns atunci: Si eu daca intind prea tare arcul se rupe.
Se cuvine ca fiecare sa lucreze la capacitatea pe care o are si sa nu priveasca la celalalt, care poate lucreaza de doua ori mai mult (sau nu, dar asta nu e treaba noastra), insa mai bea si un pahar de vin si, mai ales, nu face morala celui care cinta sau asculta muzica. Toate acestea ne-au fost lasate de Dumnezeu spre a ne ajuta la mintuire. Cunoasteti Dvs. o alta cale pentru omul ce nu traieste in manastire? Calugarii din manastire este firesc sa tune si sa fulgere impotriva a tot ce este lumesc (nefiresc ar fi sa nu o faca), dar noi cum procedam atunci? Raspunsul este: Dreapta socotinta!!! Avem dreptul sa judecam lucrurile, nu ne este interzis.
Acest raspuns nu este unul standard, citit de mine prin vreo carte duhovniceasca, ci este rodul faptului ca m-am ars extrem de rau aplicind ad litteram felul de gindire pe care l-ati sugerat. Am facut acest lucru, deoarece am o fire extrema, adica totul sau nimic. Mult a trebuit sa sufar pina sa-mi dau seama ce inseamna calea de mijloc si mai ales moderatia. Acestea, de altfel, au legatura cu smerenia.
12 thalex // Feb 20, 2008 at 8:44 am
Un articol (cred cä primul scris de autor) pe placul atriilor si ventriculelor mele. Pe marginea comentariilor: cred cä māntuirea e mult mai degrabä o chestiune personalä si (mult) mai putin obiect de interventie coercitivä / legislativä. Cred, de asemenea, cä forma de societate propice omului cu vocatia transcendentei este aceea care asigurä stabilitatea credintei / normelor comportamentale cutumiare.
La nivel de EU se (de-)sävārseste tocmai (ca īn orice revolutie - cu totul īn afara cāmpului desbaterii publice) o operä amplä de redefinire a elementelor ansamblului libertäti-interdictii (īn subsidiar: derpturi-obligatii) cu caracter vädit anti-cutumiar si īn registru insurectional. Aceastä īncercare (īn mare parte reusitä, dar nu ireversibilä) de rästurnare a paradigmei sociale este responsabilä de acutizarea senzatiei de inadecvare īn context reclamatä de bätrānii din finalul articolului (care sunt īnsä, īn parte, ca si noi ieri, astäzi si māine, fosti tineri non-conformisti contribuabili la succesul ei). Cred, la rāndul meu, cä tendinta actualä e de accentuare / accelerare a hiatusului. Väd de aceea īn initiative gen Altermedia instrumente de re-actiune īmpotriva tävälugului noului tip de dresaj social (ai cärui initiatori si promotori invocä la tot pasul, īn mod ilegitim, inexistente stäri / predispozitii CONSENSUALE ale copului social īn sprijinul demersurilor lor revolutionare).
Altfel, eu nu īmpärtäsesc senzatia unor anteopinenti de diluare a calitätii materialelor publicate de AM īn a.c. ci doar scäderea debitului, cu bunele si relele aferente. Constat de pildä, cu väditä satisfactie, douä absente prea-īmbucurätoare: Flo- & Zärnescu. As vrea sä pot spera cä de duratä, desi de obicei nu prea am noroc la chestiile astea.
Leave a Comment