“FILMUL CUPRINDE scene profund realiste, patrunse de adevarul vietii si de patos revolutionar. Si cu toate ca autorii Grevei nu si-au pus problema de a crea figuri individuale, totusi in cele mai bune scene ale filmului apar asemenea figuri zugravite cu relief si lirism. Deosebita insemnatate a filmului consta insa in scenele de masa. Aceste scene monumentale si dinamice, uimitor de clare si pline de prospetime in ce priveste compozitia, arata o masa de muncitori constienti, disciplinati, strans uniti. Patosul si dramatimul se imbina cu optimismul, iar uneori cu umorul.” (Rostislav Iurenev, 1956)

Greva / Stacika. URSS, 1924. Regia: Serghei Mihailovici Eisenstein. In distributie: I. Kliukvin, Aleksandr Antonov, Grigori Aleksandrov, Maxim Strauh. Film politic. Film mut cu inserturi romanesti.

“CAND SE VORBESTE despre filmul Potemkin, se releva de obicei doua caracteristici: armonia organica a compozitiei generale si patosul. Filmul Potemkin apare ca o cronica a evenimentelor si actioneaza ca o drama. Secretul consta in faptul ca desfasurarea de cornica a evenimentelor se produce in Potemkin dupa legile compozitiei stricte a unei tragedii, in forma ei cea mai respectata de canoane: tragedia in cinci acte. Aceasta structura de tragedie verificata de-a lungul veacurilor, noi am subliniat-o in drama noastra, prin chiar faptul ca fiecare act poarta un titlu de sine statator: Oamenii si viermii; Drama de pe tender; Mortul cere razbunare; Scara din Odessa; Intalnirea cu escadra. (S.M. Eisenstein, 1939)

Crucisatorul Potemkin / Bronenoset Potemkin. URSS, 1926. Regia: Serghei Mihailovici Eisenstein. In distributie: Aleksandr Antonov, Vladimir Barski, Grigori Aleksandrov. Film politic. Film mut cu inserturi romanesti. Durata circa 75 de minute.

Eisenstein a incercat sa dea, prin acest film politic, o semnificatie rebeliunii din 1905 din portul Odessa impotriva trupelor tariste, in lumina idealurilor ce au dus la Revolutia din 1917. Potemkin, una din cele mai celebre exemple de manipulare din istoria cinematografiei, este compus din cinci secvente majore: rebeliunea marinarilor din cauza hranei mizere, o drama de pe punte, expunerea cadavrului unui martir pe chei, masacrul civililor de pe scara Odessa, si navigarea triumfatoare a vasului in intalnirea flotei. Toate sunt o manipulare constienta de catre regizor a mediului.

Cu acest film, cinematograful sovietic primeste un rol central pe scena mondiala, in ciuda faptului ca pelicula a fost cenzurata, chiar interzisa in multe tari, datorita caracterului sa glorificator al revolutiei bolsevice. Dupa Revolutia din 1917, tinerii regizori au cautat un stil cinematic care, distrugand traditia, ar ajuta la imortalizarea imaginii unei noi societati. In filmele cu subiect politic, ei au abandonat structura conventionala, experimentand noi tehnici si montaje. Eisenstein, in particular, a fost constient ca juxtapunerea imaginilor va soca privitorii, transformandu-i in din spectatori pasivi, in “activi cinematic”.

———
Difuzare: Cinemateca Romana, Sala Union - Paul Calinescu (strada Ion Campineanu 21), miercuri 6 aprilie, ora 14.00 si vineri 8 aprilie ora 16.15.

Nota: Cinemateca Romana este deschisa doar abonatilor sai. Pentru procurarea unui abonament pe o stagiune, adresati-va la salile de proiectie din strada Eforie nr.2, tel. 313.04.83 sau strada Ion Campineanu nr. 21, tel. 313.92.89.