2 responses so far ↓

• 1 gerula // Jan 14, 2010 at 9:41 pm

  EMINESCU
  Copil fiind, la Ipoteşti ,
  În drumul său, către izvoare
  şi mistuit de foc lăuntric
  şi de o patimă ce doare,
  a legănat în braţe dor
  stropit cu lacrimă de tulnic.
  Bătrîni din sat , cu plete dalbe
  I-au desluşit domol chemarea
  din cronicile de demult .
  Trecut-au anii şi apoi,
  suferind cu Veronica ,
  într-o horbotă de dor
  işi punea visele toate
  când scria, sfâşietor ,
  A murit iubirea noastră,
  Floare Albastră,
  Floare Albastră.
  Copilului cu ochi senini
  i se părea c-aude aievea
  Al bătăliilor tumult .
  Purta atîtea vise -n braţe,
  Când , de la Nistru pân la Tisa
  plângind cu lacrimi grele,amare
  Tot românul plânsu-i-sa.
  în murmur tremurat de fluier ,
  în plânset tainic, de caval …
  Trecut-au anii şi apoi,
  suferind cu Veronica ,
  într-o horbotă de dor
  işi punea visele toate
  când scria, sfâşietor ,
  A murit iubirea noastră,
  Floare Albastră,
  Floare Albastră.
  Visa în noaptea înstelată
  Când turmele urcau pe deal ,
  urmând pe baciul Mioriţei,
  cel aprig blestemat de soartă
  Să nu mai vadă vreodată
  Măicuţă bătrînă, cu brâul de lână,
  Maică adorată, binecuvântată.
  Trecut-au anii şi apoi,
  suferind cu Veronica ,
  într-o horbotă de dor
  işi punea visele toate
  când scria, sfâşietor ,
  A murit iubirea noastră,
  Floare Albastră,
  Floare Albastră.
  A fost vrăjit de glas de doină
  şi ropot dulce de izvor,
  Poate,cîndva, la ceas de seară,
  poate,cîndva,la ceas de dor
  A plâns cu lacrimă fierbinte
  morţii rămaşi fără morminte,
  dureri, trădările şi neamul
  ce înfrăţit cu râul ,ramul
  A înfruntat multe furtuni ,dar,
  cum se spune din străbuni,
  Lăsă urmaşilor o ţară.
  Trecut-au anii şi apoi,
  suferind cu Veronica ,
  într-o horbotă de dor
  işi punea visele toate
  când scria, sfâşietor ,
  A murit iubirea noastră,
  Floare Albastră,
  Floare Albastră.
  Mihai Beltechi, 14 ianuarie 2010

• 2 miriam // Jan 24, 2010 at 10:45 am

  In 2009 lacul de la Ipotesti a fost salvat de la disparitie de autoritatile locale ale judetului Botosani. Actualul proprietar, indata dupa intrarea in posesie a terenului pe care se afla si lacul ar fi vrut sa il transforme in cu totul altceva, dupa gustul lui.
  S-a reusit pastrarea intacta a zonei si se intentioneaza punerea ei in valoare in amintirea lui Eminescu.

  Un proiect de lege prin care 15 ianuarie sa fie declarata Ziua culturii nationale(propus, din cite stiu chiar de membrii Academiei Romane) nu gaseste nici un fel de acces pe ordinea de zi a discutiilor in plen ale Parlamentului Romaniei, desi nu este vorba in lege de alocarea unor sume pentru organizarea evenimentelui respectiv.

  Eminescu a ajuns si la DNA.

  Academicianul Eugen Simion este anchetat de DNA pentru ca a publicat un volum de o valoare exceptionala cu manuscrisele lui Eminescu din bani publici. Fondurile au fost aprobate de guvernul anterior anului 2009 si actualmente cineva nu mai poate de grija acelor fonduri si de faptul ca nu s-a facut …. ce trebuia cu ele.

  Tiparirea a costat in jur de 25.000 euro si au fost scoase de sub tipar 750 de exemplare cu o prezentare grafica exceptionala, cu manuscrisele lui Eminescu aflate in stare de descompunere avansata in arhiva bibliotecii Academiei, deci intr-o stare in care nici un specialist nu le mai putea consulta.
  George Calinescu si Constantin Noica au incercat la rindul lor sa fotocopieze aceste manuscrise, dar posibilitatile tehnice ale epocii lor nu le-au permis sa obtina o lizibilitate maxima, astfel incit un specialist sa nu mai aiba nevoie sa consulte manuscrisele originale.
  Si astazi manuscrisele au fost copiate cu mare greutate, pentru ca Eminescu scria cu cerneala violet, acum decolorata si care ingruneaza si mai mult citirea textului oroginal.

  Deja in acest moment o parte din fondurile respective s-au intors in bugetul de stat prin valorificarea volumelor tiparite. Tiparirea s-a facut la tipografia Monitorului Oficial al Romaniei si sumele implicate au fost folosite pentru tiparire si atit. N-au existat comisioane pentru nimeni, iar academicianul Eugen Simion a renuntat la orice fel de remunerare pentru munca depusa la ingrijirea editiei, numai sa vada lucrarea scoasa de sub tipar in conditii cit mai bune.
  A iesit cu suparare pentru ca cineva, de acolo “de sus”, voia sa tipareasca manuscrisele lui Eminescu la o obscura tipografie din ….Onesti.
  Deci ancheta continua…..

  Reclamatia a fost facuta de o profesoara de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, iar in spatele “afacerii” stau altii bineinteles.
  Daca aceasta profesoara ar mai avea vreun dram de bun simt, ar trebui sa isi dea demisia.

  Si cind te gindesti ca DNA n-a intrebat-o niciodata pe Elena Udrea ce a facut cu milioane de euro pentru care nu a dat nimanui socoteala in mod public si transparent.

Leave a Comment