“Gusta mi magla padnala”, sau “Ceaţă deasă a căzut” este un cântec tradiţional sârbesc de nuntă din zona Kosovo/Metohia, aici interpretat de grupul cult Belo Platno (Belo = alb, platno = pânză sau ţesătură din in).

Deşi este interpretat la ocazii festive, cântecul începe cu versurile triste: “Ceaţă deasă a căzut… nimic nu se mai vede.” Multe cântece ale sârbilor din Kosovo încep cu aceste două versuri, o metaforă pentru suferinţa şi durerea sârbilor kosovari în timpul ocupaţiei turceşti începută în secolul XIV. “Ceaţa deasă” înseamnă greutăţile vieţii, sub povara cărora libertatea nu poate fi măcar întrezarită (”nimic nu se vede”). În versul următor, precum o lumină ce străbate prin întunericul sclaviei, apare un copac înalt. Sub el stă un croitor, cosând un cojoc de nuntă pe care ornamentele argintii “lucesc ca soarele pe cer”. Aceste versuri mărturisesc credinţa, speranţa şi bucuria, chiar în sclavie.