Federatia Internationala “Planned Parenthood” (IPPF), principalul furnizor de avort din lume, a editat recent un manual pentru a ajuta asociatiile membre, afiliate si activistii pentru avort sa cunoasca legislatia in domeniu. Unul din capitole preda regulile de baza ale advocacy-ului pentru eliminarea restrictiilor la avort, folosind spre exemplu argumente despre prevalenta tratatelor internationale in fata legilor nationale.

Manualul, intitulat “Access la avort sigur: un instrument pentru evaluarea obstacolelor legale si de alt tip”, pretinde ca un sprijin pretios pentru avort “poate fi gasit in numeroase tratate internationale si alte instrumente”, precum si in dreptul international cutumiar, care este stabilit de practicile si credintele natiunilor, evoluând in timp.

O diagrama detaliata prezinta “Tratatele, pactele, conventiile, declaratiile si programele importante de actiune care abordeaza problema avortului”, care, afirma IPPF, pot fi folosite pentru a sprijini pozitia oficiala a acestei organizatii.

Totusi, noteaza publicatia Friday Fax a Institutului Catolic pentru Familie, nici unul din tratatele sau conventiile enumerate, juridic legate de guvernul care le ratifica, nu mentioneaza explicit termen “avort”. Tratatele sunt documente negociate de state suverane, multe dintre ele prohibind avortul in momentul ratificarii. Atunci cand nu aduc in discutie un anumit subiect, tratatele lasa loc prevederilor legilor nationale si regionale ale natiunilor care ratifica, conform cu principiile traditionale ale interpretarii acestor acte.

Printre evaluarile “stranii” facute de IPPF este si aceea ca expresia “dreptul la viata” din Conventia Internationala a Drepturilor Civile si Politice, respectiv “fiecare fiinta umana are dreptul inerent la viata”, ar afirma, in fapt, dreptul la avort!

Cu privire la documentele ne-obligatorii, IPPF ofera o interpretare similara, extinsa. De exemplu, termenul “sanatate reproductiva”, adoptat in Programul de Actiune al Conferintei Internationale asupra Populatiei si Dezvoltarii, emis in 1994 de Natiunile Unite la Cairo, include, pentru Planned Parenthood, si avortul. Admitând totusi ca acesta “nu este mentionat” in clar in document, IPPF pretinde ca “[termenul] poate fi interpretat ca incluzând dreptul la avort”, aducand in discutie si opozitia la aceasta, venind de la tari ca SUA si Vaticanul.

Limbajul din chiar documentul de la Cairo indica, totusi, o interpretare mai limitata. Paragraful 7.24 declara ca “Guvernele ar trebui sa ia masuri corespunzatoare pentru a ajuta femeile sa evite avortul, care in nici un caz nu trebuie sa fie promovat ca metoda de planificare familiala.”

Paragraful 8.25, in mod similar, pare sa contrazica argumentul ca documentul poate fi folosit ca sa impuna “dreptul la avort” in natiunile suverane: “Orice masura sau schimbare ref. la avort in cadrul sistemului de sanatate poate doar fi determinata la nivel national sau local, conform cu procesul legislativ national.”

IPPF, impreuna cu multele ei filialele nationale, este unul este unul din cei mai mari „furnizori“ de avorturi si “planificare familiala”. Cu venituri de miliarde de dolari anual din clinicile sale, IPPF a mai primit, doar in ultimul an, peste 115 milioane de dolari de la guverne, Comisia Europeana, agentii ONU ca Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA) si de la diferite fundatii, incluzând Fundatia Bill & Melinda Gates. (Altermedia si Asociatia Provita Bucuresti)