Constantin Mălinaş, cel mai vechi luptator pentru recuperarea patrimoniului Fundatiei Gojdu, a fost concediat la comanda politica

Un nou episod al clientelismului politic, prilejuit de încercarea partidelor locale aflate la putere de a pune mâna pe conducerea şi bugetele instituţiilor de cultură subordonate Consiliului Judeţean Bihor, s-a declanşat la Oradea. Ca urmare a modului ilegal de a aplica Ordonanţa nr. 26/ iulie 2005 – ea însăşi un instrument de tortură psihică a directorilor independenţi, ce nu sunt aserviţi puterii politice -, au avut loc concursuri aranjate, care au condus ca la Teatrul din Oradea să câştige postul de director general un vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PD, care mai este şi inginer silvic de profesie, la Filarmonica de stat să devină director general un jurist, care este susţinut de U.D.M.R., la Centrul cultural judeţean sã fie confirmat un recent penelist, emigrat de la PSD şi aşa mai departe.

Dar situaţia cea mai revoltătoare rezultă din aşa-zisul concurs pentru postul de director al Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai” Bihor, care a avut loc în ziua de 10 mai a.c. şi la care au fost primite patru dosare, în pofida faptului că funcţia de director nu era vacantă, fiind de mai mulţi ani ocupată legal de un profesionist în materie, conferenţiarul universitar dr. Constantin Mălinaş, unul dintre cei mai de seamă luptători (dacă nu cel mai vechi şi important) pentru recuperarea patrimoniului Fundaţiei Gojdu şi autorul cărţii „Bicentenarul lui Emanuil Gojdu”. Acesta, împreună cu prof. univ. dr. Mihai Drecin vicepreşedintele Fundaţiei Gojdu din Sibiu, a iniţiat strângerea a peste 30.000 de semnături în sprijinul aplicării ad litteram a testamentului lui Emanuil Gojdu.

Acel concurs a fost precedat de aranjamente politice, prin care postul a fost dat pe algoritm pentru PD Bihor. Nu e de mirare, prin urmare că rezultatul dat de aşa-zisa Comisie pentru concurs a fost în defavoarea titularului de post şi pentru delegatul PD, adică Traian Ştef, care nu este altul decât liderul judeţean „al celor care s-au săturat de România”, sub bagheta renumitului trâmbiţaş al despărţirii Transilvaniei de România, Sabin Gherman, de la Cluj. Titularul de drept şi de fapt al funcţiei de director a făcut contestaţie, în termen legal, fara a primi raspuns in termenul legal. Comisia din care au făcut parte doi consilieri PD, un consilier PNL şi un consilier UDMR, adică o Comisie pur politică, s-a evaporat, fără a da răspunsul logic, nu a avut competenţa profesională de a examina un conferenţiar universitar în bibliologie şi biblioteconomie, care este şi doctor în filologie şi expert atestat pentru bibliofilie.

În urmă cu doi ani, luptătorului pentru dreptate românească Constantin Mălinaş, i s-a mai înscenat pe nedrept un proces la Tribunalul Oradea, în care era acuzat că ar fi fost neglijent cu fondul de carte veche de la biblioteca judeţeană şi mai precis de dispariţia a două pagini din faimoasa revistă „Familia” a lui Iosif Vulcan, paginile unde şi-a publicat primele poezii Mihai Eminescu. În urma cercetărilor s-a demonstrat că aceste pagini (conform unei menţiuni scrise înregistrate încă din 1973) au dispărut cu mult înainte ca acesta să lucreze şi să fie numit director al bibliotecii.

Instanţa l-a declarat nevinovat! Autorii înscenării au folosit aceleaşi strategii ca şi cei care au dispus demiterea sa.

Cazul de la Oradea conţine mai multe încălcări flagrante ale Ordonanţei 26/2005, care cere expres organizarea concursului pentru ocuparea unei functii vacante, şi ca două treimi din membrii Comisiei sã fie specialişti si fara legături de interese cu institutia care organizează concursul. Or aici, vorba lui Conu Leonida, “au dat focuri” chiar cei de la poliţia politică a judeţului Bihor. Surprinde faptul că nişte partide, care nu au avut şi nu au nici un fel de ofertă culturală în programul lor politic, asudă din răsputeri pentru a pune mâna, prin cicisbeii lor, pe conducerea instituţiilor culturale, înlocuind profesioniştii cu nişte amatori aserviţi politic. Domnul conf. univ. dr. Constantin Mălinaş a deranjat actuala putere politică prin articolele sale repetate şi critice în apărarea patrimoniului Fundaţiei Gojdu. Prin urmare, vocea lui trebuia redusă la tăcere! Avem convingerea că aşa-zisul concurs, oricum ilegal, de la Oradea, nu a fost decât o încercare de intimidare politică şi o palmă dată luptătorilor pentru dreptate în cazul Gojdu.

De aceea, ne exprimăm revolta faţă de asemenea hărţuieli politice, cerând ca ele să înceteze şi să se respecte legalitatea şi profesionalitatea, iar simulacrul de concurs şi manipulările şi încălcările legii să fie aduse la cunoştinţa Ministerului Culturii si Cultelor.

Prof. Iosif Popa, Oradea, e-mail:iosif_bratcanu@yahoo.com