Fundamentaliştii saudiţi Wahhabi, care militeaza pentru un islam pur, tind sa se infiltreze tot mai mult în structurile religioase ale Bosniei, se arata intr-un articol publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (BIRN.eu.com). Există chiar temeri potrivit cărora mişcarea urmăreşte abolirea statului secular şi introducerea legii religioase islamice – „sharia” – în viaţa politică.

PE STRAZILE DIN SARAJEVO e un lucru obişnuit să vezi dubiţe cu geamuri fumurii în care se află femei, acoperite cu lungi voaluri negre, cu copii, escortaţi, de obicei, de câte doi bărbaţi cu barbă purtând pantaloni tradiţionali. Sunt adeptii wahhabism-ului, curent ultra-religios, care isi propune reinvierea „adevaratului islam”.

Până acum şase luni, Nermina a fost una dintre femeile ce purtau un astfel de voal tipic musulman. Timp de cinci ani, ea a fost adepta mişcării Wahhabi şi a purtat o robă neagră ce-i ascundea întregul corp şi un voal care-i acoperea părul, gâtul şi faţa. De asemenea, era nevoită să poarte şi mănuşi.

Dar Nermina (nu este numele sau real – n.r.) a renuntat la toate acestea înduioşată fiind de rugăminţile fiicei sale de opt ani de a o duce la piscină. „Am făcut asta pentru ei,” spune tinara femeie despre copiii săi. „Cred că se simt pierduţi după toate prin câte au trecut.”

Deşi şi-a schimbat părerea despre wahhabism, Nermina îşi aduce aminte cu uşurinţă ce anume considerase atrăgător la această mişcare. „Wahhabi erau singurii care, după război, nu făceau din naţionalitate o problemă” spune ea. „Mi-au oferit totodata şansa de a intra in ceea ce am considerat atunci o adevarata lume spirituală.”

Din 1992 până în 1995, Bosnia-Herţegovina (BiH) a fost grav afectată de un război care a opus cele trei comunităţi etnice principale. Diferiţi atât prin religie, cât şi prin etnie, sârbii ortodocşi, croaţii catolici şi bosniacii musulmani sunt în continuare divizaţi, coexistând sub administrare internaţională în cadrul a două entităţi, Republica Srpska, cu populaţie preponderent sârbă, cealaltă entitate fiind Federaţia BiH.

Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federaţie apar din ce în ce mai des, însă există suspiciuni legate şi de mişcarea Wahhabi.

Nermina este una dintre fostele membre ale mişcării cu care am vorbit şi care consideră că există şi aspecte periculoase legate de această mişcare.

Mulţi dintre alţi respondenţi, printre care se numără academicieni, foşti membri Wahhabi, activişti din comunitate şi câţiva teologi s-au plâns totusi de atitudinea exagerat de agresivă a wahhabistilor la adresa celor care nu le împărtăşesc credinţa. In plus, mulţi cred că această miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.

Nu există informaţii exacte despre numărul membrilor mişcării Wahhabi din Bosnia şi Herţegovina, însă mişcarea musulmană a apărut aici la începutul anilor ’90, odata cu izbucnirea războiului in fosta Iugoslavie. Acum, mulţi spun că wahhabismul se extinde cu repeziciune.

Totusi, sondaje recente arata ca oamenii au o atitudine mai curind retinuta fata de aceasta miscare, aproape 70% dintre musulmanii bosniaci spunind că se opun wahhabism-ului, în timp ce doar 12% il susţin.

Comunitatea Islamică, instituţia oficială a musulmanilor din Bosnia, neagă ipoteza potrivit căreia Wahhabi ar reprezenta o ameninţare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de către wahhabisti.

Lipsa de reactie a Comunitatii Islamice vis a vis de wahhabism a fost pusa – in dezbateri publice, in articole de presa etc - pe faptul că amindoua depind de aceleaşi surse financiare din Arabia Saudită. BIRN a căutat documente care să indice o astfel de legătură, însă nu a găsit nicio dovadă oficială in acest sens.

Totusi, numerosi oameni din Sarajevo sunt nemultumiti de lipsa de reactie a autoritatilor fata de problemele create de wahhabisti. Resid Hafizovic, profesor de religie musulmană la Facultatea de Ştiinţe din Sarajevo, spune chiar că membrii wahhabi din Bosnia sunt „un potenţial virus ucigaş” si, in plus resping tradiţiile autentice şi înrădăcinate ale tarii, respectiv şcolile islamice Derviş şi Sufi. Care sunt argumentele lor?

Mujahedinii au introdus wahhabismul în Bosnia

Am stat de vorbă cu patru foşti adepţi ai mişcării wahhabi. Unul dintre aceştia a spus că sosirea în timpul războiului a aşa-zişilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unităţilor armate bosniace, a fost un factor cheie în atragerea oamenilor în această mişcare. Altul adauga: „Mi-au spus că am fi fost ucişi cu toţii dacă nu ar fi venit mujahedinii să ne ajute”.

Un raport ONU din 1993 menţionează activităţea unităţilor El Mujahid din timpul războiului în centrul Bosniei. Cei mai mulţi luptători mujahedini erau mercenari sosiţi din ţări arabe. Pe lângă aspectul lor specific, propovăduiau un stil de viata necunoscut până atunci musulmanilor din Bosnia şi pretindeau stricta respectare a regulilor lor.

Mujahedinii considerau că islamismul bosniac era o invenţie şi il detestau, spunând că este un obicei interzis de islamul adevărat. Au început să îi hărţuiască pe locuitorii oraşului Zenica, din centrul Bosniei, care refuzau să se îmbrace potrivit „canonului”: femeile sa poarte roba, iar barbatii sa aiba barba.

Conflictele dintre bosniacii tradiţionalişti şi membrii mişcării Wahhabi s-au intensificat în centrul Bosniei şi au continuat pe tot timpul războiului. In plus, dupa incetarea conflictului, numerosi mujahedini au fost cercetati pentru crime de razboi.

Wahhabism vs traditii locale

Mişcarea Wahhabi a ajuns în Bosnia şi mulţumită susţinerii din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficială. Toţi adepţii bosniaci au învăţat legile de baza ale mişcării dintr-o carte cu blazonul Înaltului Comitet Saudit, o organizaţie umanitară din Arabia Saudită.

Acest comitet a acţionat în Bosnia de la începutul războiului până acum câţiva ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri în presa locală anunţau că afacerile oficiale ale acestuia în Bosnia erau legate de finanţarea reconstrucţiei moscheilor şi locuinţelor, direcţionând, de asemenea, ajutoarele umanitare către această ţară în timpul războiului.

Husein Smajic, muftiul oraşului Sarajevo, a declarat recent că evoluţia mişcării în Bosnia a fost în strânsă legătură cu activităţile diverselor organizaţii umanitare provenite din ţări islamice. După război, conflictele ce i-au implicat pe membrii mişcării Wahhabi s-au extins în Sarajevo.

În primăvara anului 1999, un grup de adepţi ai mişcării a întrerupt o conferinţa a susţinătorilor drepturilor pentru femeile din Afganistan, fiind nevoie de intervenţia forţelor de poliţie. Trei ani mai tirziu, şase bărbaţi din Algeria cu cetăţenie bosniacă, recunoscuţi public drept adepţi ai mişcării Wahhabi, au fost arestaţi şi predaţi autorităţilor SUA, fiind acuzaţi de activităţi teroriste.

Înaltul Comitet Saudit, înregistrat ca asociaţie cetăţenească locală după război, nu mai este acum activ in Bosnia. După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR şi forţele NATO de menţinere a păcii, au iniţiat o investigaţie privitoare la această organizaţie. Au fost confiscate documente ce se presupune că ar fi conţinut hărţi ale Washington-ului, materiale de falsificare a cărţilor de identitate ale Departamentului de Stat şi manuale anti-americane pentru copii

Atenţie sporită asupra moscheilor

Moscheile sunt o tinta predilecta a adeptilor wahhabi. Pe 22 februarie, cu doar o oră înainte de sosirea credincioşilor pentru rugăciunea de după-amiază, l-am găsit pe imamul Moscheei Imperiale din Sarajevo închizând uşile. Sadrudin Iseric, vizibil afectat, a declarat că prefera să fie primul om din istorie care închide moscheea veche de 500 de ani în timpul rugăciunii, decât să permită lupte violente în interiorul acesteia.

Imamul a luat această măsură drastică după ce a aflat că un grup de adepţi wahhabi, conduşi de auto-proclamatul învăţător Jusuf Baricic, pregătea un raid în moschee pentru a întrerupe rugăciunea.

Baricic şi-a construit un renume în Bosnia. El vine în mod regulat în oraş din satul său natal Kalesija, lângă Tuzla, pentru a predica propria sa interpretare a Islamului şi pentru a atrage noi adepţi.

La Kalesija, Baricic şi micul său grup au ocupat „masjid” – locul unde se roaga credincioşii în lipsa unei moschei – şi ţine predici zilnice. Ritualul său este mai scurt şi diferă de slujba tradiţională: printre altele, adepţii îşi ţin picioarele desfăcute „pentru a nu-i permite Satanei să stea între ei”.

Adepţii lui Baricic nu recunosc imam-ul local, numit de Comunitatea Islamică şi s-au mutat în „masjid” în 2006, lăsându-i pe ceilalţi credincioşi fără loc de rugăciune. Conflictul a atins cote maxime în februarie, când intre localnicii şi adepţii lui Baricic s-a declansat o luptă dură, ce s-a încheiat prin intervenţia poliţiei şi cu închiderea completă a locului de rugăciune.

Dar Baricic nu este singurul misionar agresiv al islamului fundamentalist în Bosnia. Conflictele fizice au sporit ca frecvenţă. Presa a raportat lupte în mai multe moschei, la Banovici, Cazin, Kladanj, Kalesija, Sarajevo, precum şi în alte oraşe.

În primăvara anului trecut au fost publicate chiar şi ştiri despre atacuri ale wahhabiştilor la adresa tinerelor cupluri al căror comportament reprezenta, pentru ei, o ofensă la moralitate. Rapoartele poliţieneşti indică faptul că astfel de incidente sunt frecvente la Sarajevo.

În decembrie 2006, ştirea potrivit căreia adepţii mişcării au înfiinţat o şcoală ilegală în satul Gornja Maoca, lângă Tuzla, a atras furia populaţiei. Liderii locali ai mişcării organizaseră cursuri în arabă şi despărţiseră băieţii de fete, declarând arta şi muzica drept materii anti-islamice.

Un stat Sharia?

Numărul în creştere al incidentelor publice provocate de adepţii acestei mişcări a atras critici dure şi a ridicat întrebări legate de scopurile sale. Există temeri potrivit cărora mişcarea urmăreşte abolirea statului secular şi introducerea legii religioase islamice – „sharia” – în viaţa politică şi cotidiană.

Sevima Sali Terzic, expert juridic, spune că, la urma urmei, „mişcarea nu este aici pentru a-şi promova propria viziune asupra islamului,” ci are drept scop „obţinerea puterii… şi atingerea unor obiective politice.”

„Acum, din păcate, se dezbate mai mult pe marginea aspectului lor, decât pe marginea ideologiei lor şi a încercării lor de a-şi impune credinţa drept singura corectă.”

Profesorul Resid Hafizovic crede că obiectivele acestora în Bosnia nu sunt diferite de cele ale adepţilor din Afganistan sau Cecenia, şi anume de anihilare a formelor tradiţionale a Islamului. În Bosnia, acest lucru presupune ştergerea tuturor urmelor vechii culturi otomane, ilustrate de moschei şi de alte simboluri.

Însă liderul Comunitatii Islamice, reis-ul-Ulema Ceric nu este de acord. El consideră că punctul de vedere al lui Hafizovic este prea radical şi respinge unele dintre declaraţiile publice ale acestuia.

Emir, unul dintre foştii adepţi ai mişcării, a declarat pentru BIRN: „Activităţile Wahhabi se bazează pe ipocrizie şi urmăresc distrugerea tuturor celorlaltor opinii politice. La capătul drumului meu [alături de Wahhabi] am ajuns la concluzia că această idee este iraţională”.

Timp de mai mulţi ani, Emir a refuzat orice contact fizic cu alte femei decât cele din cadrul familiei sale şi nu a intrat în localuri unde se servea alcool. A purtat barbă şi nu s-a mai întâlnit cu prieteni care nu îi împărtăşeau credinţa. A încercat să îi convingă pe părinţii săi să se alăture mişcării şi le repeta mereu că modul lor de viaţă este păcătos.

„Ei [adepţii Wahhabi] ne spuneau că a da mâna cu o femeie e mai rău decât să o înjunghii. Am crezut mereu că unele dintre ideile lor sunt cam prea radicale, însă le-am acceptat,” a spus Emir.

„Membrii mişcării au fost primul meu contact cu această interpretare a islamului, părinţii mei fiind atei,” a adăugat el. „Eram pierdut după război şi aveam mii de întrebări. Tot ce voiam era să obţin răspunsuri, cel puţin la unele întrebări. Ei au fost cei care au început să răspundă la întrebările mele.”

Emir încă mai admiră unele dintre principiile wahhabi, însă consideră că acestea nu pot fi puse în practică în Bosnia. „Regulile lor privitoare la comportament se bazează mai curând pe un stat religios, sharia, decât pe un stat secular precum Bosnia” a precizat el.

Prea târziu pentru a lua măsuri?

Toţi cei intervievaţi au fost de acord cu ipoteza potrivit căreia wahhabismul din Bosnia ar fi putut fi oprit cu condiţia unei intervenţii la timp a Comunităţii Islamice. Acum, tot ce poate face aceasta este să apeleze la autorităţi pentru prevenirea luptelor fizice dintre tradiţionalişti şi adepţii mişcării. Profesorul Hafizovic susţine că sunt mai mulţi adepţi Wahhabi decât ai Comunităţii Islamice.

Aceasta pretinde că a făcut tot ce a putut. În 1994, a emis un edict care le ordona tuturor liderilor religioşi musulmani din Bosnia să respecte tradiţiile islamice ale ţării.

Un comitet condus de muftiul oraşului Sarajevo a fost, de asemenea, înfiinţat pentru strângerea de informaţii despre comunităţile Wahhabi din Bosnia. Până în prezent, s-a înregistrat existenţa a cinci astfel de comunităţi. In localitatea Bocinja, oamenii de acolo refuză să respecte legile bosniace şi au impus propria lege sharia în sat.

Comunitatea islamică a reacţionat la ameninţările recente ale lui Jusuf Baricic condamnându-l în public şi susţinând decizia imam-ului Moscheei Imperiale din 22 februarie de a închide moscheea în timpul rugăciunii.

Muftiul Smajic a declarat că nu are nimic personal împotriva practicii wahhabi a Islamului, însă nu va tolera comportamentul agresiv al adepţilor acestei mişcări.

„Există reguli de conduită în fiecare moschee însă aceştia întrerup în mod repetat activităţile zilnice,” a declarat acesta. „Le-am spus că nu li se va permite să facă acest lucru însă nu ne-au acordat niciun fel de respect. Ne-au spus că moscheile sunt casele lui Allah. Aşa este, însă chiar şi în casa lui Allah trebuie păstrată ordinea,” a adăugat muftiul.

Potrivit acestuia, Comunitatea Islamică nu doreşte să aibă de-a face cu „indivizi problemă” precum Baricic.

Însă în opinia celor mai mulţi musulmani bosniaci, Comunitatea Islamică nu face destul. „E prea distantă faţă de tineri,” crede Adnan Hasanbegovic, fost adept al mişcării Wahhabi care conduce acum Centrul pentru Acţiune Non-Violentă, o organizaţie cetăţenească locală.

Adnan spune că organizaţia sa intenţionează să demareze un dialog între adepţii mişcării Wahhabi şi tinerii care nu sunt atraşi de aceasta. El consideră că acesta este cel mai bun mod de a preveni un conflict. Comunitatea Islamică ar fi trebuit să ia măsuri cu mult timp înainte, consideră Adnan.

Un sondaj de opinie organizat de Prism Research, o agenţie privată, arată că 69% dintre musulmanii din Bosnia se opun mişcării Wahhabi şi interpretării şi practicilor acesteia, în timp ce 12,9% o susţin într-un fel sau altul. Rezultatele studiului indică şi faptul că adepţii sunt susţinuţi mai ales de populaţia fără educaţie.

Totusi Nermina spune că secta Wahhabi s-a infiltrat în şcoli, universităţi şi în presă. Ei ştiu acum că cea mai mare parte a populaţiei nu îi aprobă şi şi-au adaptat apariţiile în public cu scopul de a pătrunde în instituţiile publice, crede femeia.

Nermina mai spune că a fost prizonieră în propria casă timp de trei ani din cei cinci în care a purtat valul. Bărbaţii şi femeile din casă erau separaţi complet şi toţi musafirii erau nevoiţi să respecte regulile. „Aveam o lume paralelă pe care alţii probabil că nu o vedeau. Aveam propriul nostru transport public şi propriile magazine. Migram în interiorul sferei noastre restrânse.”

Poligamia, ilegală în Bosnia, era încurajată, adăuga Nermina. „Cunosc femei ai căror bărbaţi au alte câteva soţii. Ne-au spus că vom fi răsplătite în viaţa de apoi dacă ne-am înfrâna pornirile de gelozie. Ne tot spuneau despre lumea de apoi pentru a ne speria şi apoi ne promiteau că vom ajunge în rai dacă ne supunem.”

Profesorul Hafizovic consideră că autorităţile ar trebui să ia măsuri de urgenţă. „Primesc telefoane de la părinţii unor copii care au fost atraşi de Wahhabi şi mă imploră să îi ajut,” spune acesta.

„Adepţii Wahhabi îi învaţă pe tineri să îşi dezbine familiile. Nu pot face nimic pentru a opri aceste lucruri, însă apelez la autorităţile acestei ţări să ia măsuri,” a declarat Hafizovic.

Muftiul din Sarajevo spune insa că nu există niciun motiv real de îngrijorare privitor la „cucerirea” Bosniei de către mişcarea Wahhabi şi neagă extinderea influenţei acesteia.

„Îi tratăm pe toţi credincioşii la fel şi nu îi vom discrimina pe adepţii mişcării Wahhabi, cu condiţia să respecte regulile de conduită în moschei şi pe cele prevăzute de către Comunitatea Islamică din Bosnia,” a precizat acesta. „Dacă încalcă regulile, le vom cere autorităţilor să intervină.”

O investigatie realizata de Nidzara Ahmetasevic (BIRN). Traducere si adaptare Lucian Gavril.