Consilierul Mitropoliei Basarabiei, deputatul Vlad Cubreacov, a participat la intrevederea de la Sofia dintre reprezentantii Patriarhiei Romane si a celei Ruse, in cadrul careia a fost abordata si chestiunea Mitropoliei Basarabiei. Dupa revenirea de la Sofia, Vlad Cubreacov a relatat pentru agentia Flux de la Chisinau, citata de Romanian Global News, despre continutul celor discutate in Bulgaria si despre expasiunea ruseasca in spatiul canonic romanesc.

- Domnule Cubreacov, saptamana trecuta ati participat, la manastirea Troyan din Bulgaria, la convorbirile dintre Patriarhiile Rusa si Romana. Care a fost exact tema acestor convorbiri?

- Aceasta runda de dialog canonic, ca si celelalte trei anterioare de la Geneva, Graz si Chisinau, au vizat situatia bisericeasca din Republica Moldova, dar in special reactivarea de catre Mitropolia Autonoma a Basarabiei a unor eparhii existente pana in 1944 inclusiv si fortate sa-si suspende activitatea odata cu ocuparea Basarabiei de catre armata sovietica. Este vorba de Arhiepiscopia Chisinaului, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia de Balti si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria.

- Cine a reprezentat cele doua Patriarhii?

- Din delegatia Patriarhiei Romane au facut parte IPS Dr. Nifon Mihaita, Arhiepiscopul Targovistei, PS Dr. Casian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos, PS Dr. Ciprian Campineanul, Episcop Vicar Patriarhal, subsemnatul in calitate de Consilier al Mitropoliei Autonome a Basarabiei si Pr. Dr. Michael Tita, in calitate de consultant. Delegatia Patriarhiei Ruse a fost compusa din: IPS Mitropolit Onufrie de Cernauti si Bucovina, PS Mark, Episcop vicar de Egorievsk, PS Episcop Marchel de Balti si Falesti, Protoiereul Nicolai Balasov si Pr. Serghei Chovorun, in calitate de consultant.

- Care au fost pozitiile celor doua parti?

- Partea rusa a insistat asupra faptului ca Republica Moldova ar reprezenta un teritoriu rusesc din punct de vedere canonic si ca Patriarhia Rusa, ca Biserica-mama a crestinilor ortodocsi din Republica Moldova, se simte agresata de Mitropolia Basarabiei, implicit de Patriarhia Romana. Partea rusa a conditionat instituirea unui dialog local intre cele doua mitropolii din Republica Moldova de faptul ca Biserica Ortodoxa Romana sa desfiinteze toate episcopiile sale reactivate ca sufragane ale Mitropoliei Basarabiei. Partea rusa a oscilat intre abordarea istorica si canonica a faptelor si a respins orice abordare juridica, inclusiv sub aspectul libertatii persoanelor. In plus, partea rusa a insistat asupra schimbarii formatului bilateral al dialogului, cerand includerea unui ierarh bulgar, cu statut de observator.

- Cum a raspuns delegatia romana la aceste afirmatii?

- Delegatia Bisericii Ortodoxe Romane a subliniat ca in Republica Moldova coexista doua traditii bisericesti ortodoxe: cea romaneasca si cea ruseasca. Delegatia noastra a reafirmat, de asemenea, dorinta ca cele doua Mitropolii Ortodoxe din Republica Moldova sa cultive dialogul si cooperarea frateasca, iar cele doua Patriarhii sa gaseasca impreuna o solutie canonica si pastorala adecvata complexitatii situatiei din zona, pentru apararea si promovarea Ortodoxiei. Cat priveste episcopiile istorice ale Mitropoliei Basarabiei, delegatia noastra a aratat ca Patriarhia Romana nu a infiintat eparhii noi in Republica Moldova, ci doar a luat act cu binecuvantare de reactivarea vechilor eparhii de catre Mitropolia Basarabiei insasi, ca Biserica Ortodoxa Autonoma Locala si cult religios inregistrat in tara noastra. S-a subliniat ca, potrivit sistemului de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane, bazat pe canoane, orice mitropolie este realmente autonoma si decide, in libertate, asupra eparhiilor care o compun, iar episcopiile istorice reactivate si inregistrate juridic de autoritatile Republicii Moldova, deocamdata nu s-au concretizat prin alegere de ierarhi, nu au procedat la constituirea de administratii eparhiale, aceasta fiind totusi o chestiune de viitor previzibil.

- Ati putea aminti pentru cititorii nostri care este situatia exacta a acestor eparhii pe care Patriarhia Moscovei nu le vrea in Republica Moldova?

- Arhiepiscopia Chisinaului a fost creata la 8 martie 1923, reactivata la 3 octombrie 1995 si inregistrata la 1 decembrie 2004. Aceasta eparhie de centru are un titular in persoana IPS Petru Paduraru, Arhiepiscop, Mitropolit si Exarh. Episcopia de Balti este succesoarea canonica si istorica a Episcopiei Hotinului, ea fiind creata la 8 martie 1923, reactivata la 14 septembrie 1992 si inregistrata la 17 decembrie 2004. Activitatea acestei Episcopii se limiteaza la partea de nord a Republicii Moldova. Episcopia Basarabiei de Sud este succesoarea canonica si istorica a Episcopiei Cetatii Albe – Ismail, ea fiind creata la 8 martie 1923, reactivata la 8 februarie 2001 si inregistrata la 14 noiembrie 2006, avand ca zona de activitate partea de sud a Republicii Moldova. In fine, Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria, succede canonic si istoric Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria, care a fost creata la 15 august 1942, reactivata la 25 noiembrie 2004 si inregistrata la 15 noiembrie 2006, avand ca zona de activitate raionul Dubasari, municipiile Dubasari si Tiraspol si localitatile Republicii Moldova din stanga Nistrului. Nici una din aceste episcopii nu depaseste limitele administrative ale Republicii Moldova.

- Deci, partea rusa cere desfiintarea episcopiilor Mitropoliei Basarabiei si revenirea la situatia din perioada sovietica? Nu s-au propus solutii alternative?

- Delegatia noastra a propus coexistenta in intelegere frateasca si intr-ajutorare a celor doua mitropolii, fiicare exprimand una din cele doua traditii bisericesti. Partea rusa a respins categoric aceasta propunere. O reactie vehementa din partea delegatiei ruse a avut si propunerea sa fie luata in calcul o eventuala acordare, in extremis, peste ani de zile, de catre cele doua Patriarhii, a autocefaliei pentru Ortodoxia din Republica Moldova. PS Marchel Mihaiescu si PS Mark de Egorievsk au respis aceasta idee, calificand-o drept o provocare, intrucat, dupa cum s-au exprimat acestia, „Biserica Romana incalca astazi teritoriul canonic al Patriarhiei Ruse si aceasta e o dovada ca va inghiti chiar a doua zi o eventuala Biserica autocefala din Moldova, constituita din romani”. Delegatia rusa nu a trecut testul solomonic cu cele doua mame, una adevarata si alta vitrega. Mama adevarata a aratat ca prefera sa ramana chiar fara copil, numai ca acestuia sa i se pastreze viata, mama vitrega a aratat insa ca prefera mai degraba despicarea pruncului decat intoarcerea lui la sanul mamei adevarate.

- Ce argumente a adus delegatia Patriarhiei Romane in sprijinul pozitiei sale privind drepturile Mitropoliei Basarabiei?

- Delegatia noastra i-a prezentat partii ruse doua documente, pregatite in limbile romana si rusa, unul privind aspectele canonice si istorice ale chestiunii si altul privind un Comunicat al Sinodului rus despre reactivarea episcopiilor istorice sufragane ale Mitropoliei Basarabiei. Initial Episcopul Mark de Egorievsk nici nu a acceptat sa citeasca documentele puse cu amabilitate la dispozitie. Le-a trantit pe masa cu putere, spre uimirea tuturor. In aceste documente delegatia noastra a aratat ca teritoriul din stanga raului Prut, locuit de stramosii romanilor inca din secolele III-IV dupa Hristos, a depins din punct de vedere canonic-duhovnicesc de Patriarhia de Constantinopol si nu a reprezentat niciodata un teren minisionar al Patriarhiei Ruse. S-a mai aratat ca in anul 1401, cand Patriarhia Ecumenica a recunoscut canonicitatea Mitropoliei Moldovei, infiintata inca in anul 1386, acest teritoriu facea parte din Mitropolia Moldovei, care era pastorita de ierarhi romani, cu resedinta la Suceava si apoi la Iasi. Cand Biserica Ortodoxa Rusa si-a proclamat autocefalia, in sec. XV (recunoscuta de Patriarhia Ecumenica abia in 1589), aceasta nu avea jurisdictie canonica asupra teritoriului dintre Prut si Nistru.

Foarte tarziu, abia peste 411 ani de functionare institutionalizata a Mitropoliei Moldovei in spatiul dintre Carpati si Nistru si chiar dincolo de Nistru, in anul 1812 – anul anexarii lui injuste de catre Imperiul tarist – acest teritoriu a fost inclus, in mod necanonic, in jurisdictia Bisericii Ortodoxe Ruse, care, in 1813 a infiintat pe acest teritoriu – reorganizat ca o noua gubernie, numita Basarabia – eparhia de Chisinau, cu scopul rusificarii populatiei romanesti din partea de rasarit a Moldovei. Apropo, delegatia rusa la dialogul de la manastirea Troyan nu a putut argumenta in nici un fel sfasierea si anexarea canonica a Mitropoliei Moldovei in 1812. In 1918, dupa proclamarea independentei Basarabiei si votarea de catre Sfatul Tarii de la Chisinau a unirii cu Tara Mama, Eparhia rusa a Chisinaului, dependenta de Patriarhia Moscovei, si-a incetat activitatea, iar Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Autocefale Romane a infiintat Arhiepiscopia romana a Chisinaului. In 1923, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dand curs cererilor credinciosilor si a clerului din Basrabia, a infiintat inca doua eparhii in Basarabia – Episcopia Hotinului, cu resedinta la Balti si Episcopia Cetatii Albe, cu resedinta la Cetatea Alba –, iar in 1927, Arhiepiscopia Chisinaului si-a ales un Mitropolit titular, fiind ridicata de facto la rangul de Mitropolie, avand ca eparhii sufragane episcopiile mentionate mai sus. Acestora li s-a adaugat, in anul 1941, din ratiuni pastoral-misionare (tinand seama de persecutia stalinista impotriva Bisericii Ortodoxe din zona), Misiunea Ortodoxa Romana pentru Transnistria, cu statut de eparhie. Mitropolia Basarabiei cu cele patru eparhii sufragane ale sale a functionat pana in anul 1944, dupa care a fost fortata de catre puterea comunista sovietica sa-si intrerupa activitatea.

In anul 1992, ca urmare a dezmembrarii Uniunii Sovietice si a proclamarii Republicii Moldova ca stat independent si suveran, a fost posibila, in conditii de libertate, reactivarea Mitropoliei Basarabiei, in dependenta canonica de Biserica Ortodoxa Romana, ca Mitropolie Autonoma de stil vechi. Aceste eparhii ale Mitropoliei Autonome a Basarabiei au fost reactivate din punct de vedere juridic pe teritoriul canonic al Mitropoliei Autonome a Basarabiei si in interiorul granitelor statului independent Republica Moldova, fara a se nega insa dreptul la existenta a Mitropoliei ruse a Chisinaului „si a intregii Moldove” ca eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru ca Patriarhia Romana respecta dorinta credinciosilor ortodocsi de a apartine in mod liber fie de Patriarhia Romana, fie de Patriarhia Moscovei. Coexistenta celor doua Mitropolii ortodoxe in Republica Moldova se explica astazi prin faptul ca acest teritoriu nu mai este parte componenta nici a statului roman, nici a statului rus, ci este un stat nou, independent.

Tinandu-se cont de aceasta situatie speciala, Patriarhia Romana militeaza pentru coexistenta pasnica si cooperarea frateasca intre cele doua Mitropolii ortodoxe dependente de doua Patriarhii ortodoxe surori, care vor ajuta Biserica Ortodoxa din Moldova sa-si dezvolte activitatea sa misionara si pastorala intr-o vreme a secularizarii si a proliferarii sectelor religioase. Biserica Ortodoxa Romana doreste ca cele doua Mitropolii Ortodoxe din Republica Moldova sa cultive nu cearta si conflictele, ci dialogul si cooperarea frateasca. In acest sens, Patriarhia Romana a ajutat ambele Mitropolii, oferindu-le carti de cult si carti teologice, tiparite in Romania sau permitand ca ele sa fie retiparite in Republica Moldova. De asemenea, Patriarhia Romana a oferit posibilitatea multor tineri din ambele Mitropolii sa studieze in Facultatile de Teologie Ortodoxa din Romania, indemnandu-i sa cultive respectul si pretuirea atat fata de Patriarhia Romana, cat si fata de Patriarhia Moscovei. Dialogul fratesc si cooperarea frateasca, mai ales intre cele doua Mitropolii, sunt cele mai bune cai de a rezolva problemele existente pe plan local si de a ajuta cele doua Patriarhii surori sa gaseasca impreuna o solutie canonica si pastorala adecvata complexitatii situatiei din zona, pentru apararea si promovarea Ortodoxiei.

- Ce impresie v-a lasat partea rusa?

- Eu am participat si la runda de dialog din 15 ianuarie 1999 de la Chisinau. Trebuie sa recunosc ca atunci delegatia rusa in frunte cu IPS Mitropolit Kiril de Smolensk si Kaliningrad a avut o prestatie cu mult mai inalta si, as spune chiar, cu mult mai civilizata. De aceasta data, in Bulgaria, Episcopul Mark de Egorievsk, iar pe alocuri si Episcopul Marchel Mihaiescu, mi-au lasat impresia ca, in lipsa de argumente, recurg cu usurinta la amenintari si nu se prea pot incadra in disciplina elementara si rigorile intelectuale minime ale unui dialog cu adevarat fratesc. PS Marchel Mihaiescu a tinut sa arate ca romanii ar constitui, dupa tigani, o minoritate insignifianta numeric in eparhia pe care o pastoreste si ca limba in care oficiaza Preasfintia Sa este moldoveneasca si nicidecum limba romana. Dupa ce dialogul s-a consumat si partea rusa a plecat acasa, am discutat cu cativa calugari bulgari care mi-au vorbit despre fenomenul iericerilor, aratandu-mi ca si astazi ienicerizarea sufleteasca a unora este des intalnita.

- Ce se va intampla acum cu aceste eparhii ale Mitropoliei Basarabiei?

- In zilele de 27, 28 si 29 noiembrie si-a tinut lucrarile Sfantul, Marele si Indreptatorul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane sub presedintia Prea Fericitului nostru Parinte Patriarh Daniel. Pe agenda Sinodului a figurat din nou chestiunea privind Statutul de organizare si functionare al Bisericii Ortodoxe Romane. Dupa ce a luact act de raportul prezentat de delegatia noastra la dialogul cu Patriarhia Rusa, Sinodul a decis sa lase neschimbat articolul privind organizarea, intre altele, a Mitropoliei Basarabiei. Sfantul Sinod a mai decis sa aduca aceasta situatie la cunostinta tuturor celorlalte Biserici Ortodoxe surori, printre care si Patriarhia Moscovei. Episcopiile la care ne referim exista de drept, au reintrat in dipticele Bisericii noastre si, intr-un timp pe care Mitropolia Basarabiei il va gasi potrivit, nu foarte indepartat, va pune in aplicare procedurile de alegere a titularilor si de formare a administratiei eparhiale a fiecarei episcopii.

- Va continua dialogul cu Patriarhia Rusa?

- Acest dialog trebuie sa continue, iar partile sunt obligate sa identifice solutii reciproc acceptabile de convietuire, conslujire si conlucrare. Este important ca dialogul sa fie instituit si la nivel local.