COALIŢIA ROMÂNILOR din Ungaria şi Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta atrage cu îngrijorare atenţia opiniei publice asupra faptului că în Budapesta şi în unele localităţi din Ungaria au apărut deja aşa-numiţii „pui de cuc”, intruşi necunoscuţi în rândul comunităţii româneşti, care vor să candideze ca români la alegerile de autoguvernări minoritare de la 1 octombrie 2006.

Pe 25 noiembrie 2005 s-a modificat Legea Minorităţilor din Ungaria, care a produs schimbări în procedura alegerilor minoritare. Parlamentul, la propunerea majorităţii grupurilor minoritare, a adoptat varianta mai puţin severă a modificării legii. Din cele 13 minorităţi naţionale şi etnice din Ungaria, şase comunităţi au fost pentru varianta mai severă, iar alte şase pentru varianta mai simplificată. Balanţa a fost înclinată în favoarea variantei mai simple tocmai de către Traian Cresta, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Această variantă, adică participarea fără control, din proprie iniţiativă la alegerile minoritare, defavorizează cel mai mult tocmai comunitatea românească din Ungaria, acea comunitate care deja de 8 ani este invadată de persoane necunoscute în autoguvernările aşa-zis româneşti.

În cunoştinţa acestor cazuri antecedente, este de-a dreptul scandalos ca tocmai Asociaţia pentru Reprezentarea Intereselor Românilor din Ungaria (ARIRU), înfiinţată de conducerea actuală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, să sprijine în Budapesta candidatura unor persoane necunoscute sau a unor persoane vădit din afara comunităţii, care nu cunosc limba română.

Ba mai mult, unii candidaţi sprijiniţi acum de ARIRU, la alegerile din 1998 şi 2002 au fost susţinuţi de Uniunea Democratică Maghiaro-Română, condusă de binecunoscutul Zoltan Papp, a cărui nume se leagă strâns de fenomenul „etnobussiness”-ului din Ungaria. Aceste persoane necunoscute comunităţii româneşti din Ungaria au blocat în 1998 înfiinţarea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. În 2002, Uniunea Democratică Maghiaro-Română a avut şi mai mulţi candidaţi la alegerile minoritare româneşti.

Datorită unor astfel de fenomene, satele, localităţile cu comunităţi româneşti istorice din Ungaria (cum sunt, printre altele, Micherechi, Jula, Seghedin) au rămas fără reprezentanţi în conducerea AŢRU.

Asociaţia pentru Reprezentarea Intereselor Românilor din Ungaria, condusă de Gheorghe Gulyas, primarul Chitighazului, vicepreşedintele AŢRU, sprijină candidatura pentru alegerile din această toamnă a numeroşi „străini”. Asta dă dovadă de faptul că cei care se autointitulează lideri ai comunităţii româneşti nu acordă importanţă apartenenţei la această comunitate, precum nici cunoaşterii limbii române.

Condamnăm public acele persoane care folosesc Legea Minorităţilor în scopuri personale.

Protestăm contra faptului ca unele persoane să-şi satisfacă ambiţiile politice pe spatele comunităţii româneşti din Ungaria.
Protestăm ca banii statului să fie cheltuiţi pentru scopuri pseudo-minoritare.

Cerem sprijinul tuturor forurilor, instituţiilor competente, din Ungaria şi România, să nu mai permită fenomenul „etnobussiness”-ului, care, dacă nu-l vom opri, va duce la pieirea comunităţii româneşti din Ungaria.

Teodor Martin, Coaliţia Românilor din Ungaria
Gabriela Elekes, Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta