Interviu cu Andreea Berechet, Consul General Adjunct la Consulatul României din New York
realizat de Gabriel Teodor Gherasim, New York

Gabriel Teodor Gherasim: Doamnã Consul, vã rog sã dati cititorilor nostri câteva date biografice de-ale dumneavoastrã.

Andreea Berechet: M-am nãscut la 26 mai 1978, la Iasi. Sunt absolventã a Facultãtii de Drept din cadrul Universitãtii Bucuresti. Imediat dupã absolvire, am avut sansa de a participa si de a fi admisã la concursul de intrare în Ministerul Afacerilor Externe, unde am lucrat la Directia Generalã Afaceri Juridice si, ulterior, la Directia OSCE, Consiliul Europei si Drepturile Omului. Din septembrie 2006 îmi desfãsor activitatea în cadrul Consulatului General al României la New York.

G.G.: Ce impresii aveti despre New York si în ce mãsurã apreciati asemãnãrile/diferentele dintre românii new-yorkezi si cei de acasã?

A.B.: În New York trãieste una dintre cele mai importante comunitãti românesti din Statele Unite ale Americii. Nu am fost tentatã sã fac comparatii între românii de aici si cei din România. Încã de la sosirea mea am remarcat cu deosebitã bucurie faptul cã românii din SUA sunt deosebit de interesati în evolutiile politice, sociale si culturale din România si cã se angajeazã activ în promovarea intereselor românesti. Comunitatea româno-americanã a avut un rol aparte în promovarea pe lângã autoritãtile americane a aderãrii României la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) si este, în continuare, cel mai important partener al nostru în eforturile vizând includerea tãrii noastre în Visa Waiver Program. Am o mare admiratie pentru bisericile si asociatiile românesti din SUA care, cu pasiune si devotament, îsi aduc o contributie extraordinarã la pãstrarea identitãtii membrilor comunitãtii române prin organizarea de evenimente cultural-artistice. Un cuvânt special de apreciere meritã mass-media de expresie românã din SUA care, cu un profesionalism desãvârsit, are cel mai important rol în promovarea proiectelor si activitãtilor sociale, culturale sau economice ale românilor americani, contribuind astfel la mentinerea si întãrirea legãturilor acestora cu tara de origine.

G.G.: Multe cupluri române din SUA ar dori sã adopteze copii din România. În ce mãsurã acest lucru este posibil si care sunt conditiile pentru cupluri de a adopta? Trebuie sã locuiascã în România, sau pot numai sã aibã o resedintã (cum ar fi adresa unui pãrinte din Tarã)? Sã amintim cã din tãri ca de exemplu China, se pot aduce copii infiati în decurs de douã-trei luni. Din tãri precum cele din Asia se pot adopta copii în decurs de un an-doi. Cât timp dureazã în medie, adoptarea copiilor din România si cât de repede pot fi adusi în SUA?

A.B.: Legislatia românã în domeniul protectiei copilului a fost modificatã în mod semnificativ în anul 2004, prin reglementarea comprehensivã a drepturilor copiilor si a responsabilitãtilor ce revin pãrintilor si autoritãtilor în cresterea si educarea acestora. Noua legislatie în domeniul adoptiei a fost elaboratã cu sprijinul unor experti europeni, în conformitate cu standardele internationale consacrate prin Conventia ONU privind drepturile copilului si Conventia privind protectia copilului si cooperarea în domeniul adoptiei internationale (Haga, 1993). Potrivit acestei legislatii, pentru fiecare copil în dificultate, autoritãtile competente elaboreazã un plan individual de protectie, urmãrind în special acordarea unor mãsuri de sprijin care sã faciliteze reintegrarea copilului în familia biologicã sau extinsã.

Procedura adoptiei poate fi initiatã doar cu încuviintarea instantei judecãtoresti si doar atunci când aceastã mãsurã corespunde interesului superior al copilului. Prin încuviintarea adoptiei se urmãreste identificarea unei familii pentru fiecare copil adoptabil si nu a unui copil pentru o familie. Din acest motiv în lege nu sunt stabilite termene pentru finalizarea procedurii adoptiei. Orice persoanã sau familie cu domiciliul legal în România, care doreste sã adopte un copil, trebuie sã treacã printr-un proces complex de evaluare, în urma cãruia obtine un atestat care certificã faptul cã este aptã sã adopte un copil. Persoanele/ familiile cu domiciliul în strãinãtate nu pot adopta decât în situatia în care adoptatorul sau unul din sotii familiei adoptatoare este bunicul copilului respectiv. Si în cazul adoptiei internationale, adoptatorul este evaluat de cãtre autoritãtile de protectie a copilului din statul de domiciliu.

G.G.: Mai pãstreazã statul român contact cu copiii adoptati deja si adusi în SUA, sau nu existã nici o datã de informatii la dispozitia guvernului român în acest sens?

A.B.: Evolutia copiilor adoptati este monitorizatã constant pentru o perioadã de minim 2 ani de la încuviintarea adoptiei. Oficiul Român pentru Adoptii solicitã periodic informatii asupra copiilor români adoptati autoritãtilor de protectie a drepturilor copilului din statele unde acestia se aflã. De asemenea, Ambasada României la Washington, precum si oficiile consulare române din SUA mentin un contact permanent cu copiii români adoptati de familii din SUA si organizeazã periodic evenimente dedicate acestora în preajma Sãrbãtorilor de Iarnã, în scopul mentinerii si cultivãrii identitãtii lor etnice si a legãturilor acestora cu tara lor de origine.

G.G.: Recent, datoritã punerii sub acuzatie de o crimã regretabilã din partea unui etnic-tigan din România la Roma, se noteazã o exacerbare anti-româneascã în Italia. Bãrbati si femei sunt asasinati numai pentru cã vorbesc româneste, iar copiii de români sunt hãrtuiti pânã la exasperare chiar în scolile italiene. În ce mãsurã sunt, în general, românii imigranti vãzuti în New York de cãtre americani si cum este pregãtit Consulatul României la New York sã educe opinia publicã americanã, în cazul în care tendinte xenofobe s-ar arãta contra românilor de aici?

A.B.: Este într-adevãr regretabil faptul cã imaginea comunitãtii românesti din Italia, a cãrei contributie la viata economicã, socialã si culturalã italianã este incontestabilã, a fost afectatã în mod negativ datoritã implicãrii unor cetãteni români în activitãti infractionale. Dupã cum cunoasteti, Guvernul României a reactionat cu promptitudine fatã de aceste evolutii regretabile si a adoptat un set comprehensiv de mãsuri cu multiple dimensiuni - întãrirea cooperãrii politienesti si judiciare, intensificarea activitãtii de asistentã consularã, stimularea incluziunii sociale a românilor aflati în Italia, în parteneriat cu asociatiile românesti, promovarea unei campanii de imagine a comunitãtii românesti. Din fericire, comunitatea româno-americanã nu se confruntã cu asemenea probleme. Societatea americanã este recunoscutã pentru spiritul sãu tolerant care faciliteazã integrarea socialã, precum si exprimarea identitãtii etnice, culturale, lingvistice si religioase a diferitelor comunitãti. În acelasi timp, din informatiile furnizate de autoritãtile americane rezultã o implicare destul de redusã a cetãtenilor români din SUA în activitãti infractionale, cea mai mare parte a acestora (85%) fiind legate de încãlcarea legislatiei în domeniul imigrãrii.

În luna octombrie a.c., în cadrul Ambasadei României la Washington a fost înfiintat Biroul Atasatului de Afaceri Interne, ceea ce creeazã premisele dinamizãrii dialogului si cooperãrii cu autoritãtile americane în domeniul prevenirii si combaterii fenomenului infractional. De asemenea, atât Ambasada cât si oficiile consulare din SUA au bune relatii de cooperare cu autoritãtile locale competente în domeniul combaterii discriminãrii. De exemplu, Comisia pentru Drepturile Omului din cadrul Primãriei orasului New York oferã materiale informative si asistentã persoanelor interesate inclusiv în limba românã.

G.G.: Ce activitãti educative pentru anul 2008 propune Consulatul României new-yorkezilor, pentru a arãta acestora cultura si civilizatia româneascã?

A.B.: Pentru anul 2008, Consulatul va urmãri cu prioritate sustinerea activitãtilor culturale ale organizatiilor reprezentative ale comunitãtii româno-americane. Pentru a da doar câteva exemple, asteptãm cu interes cea de-a cincea editie a Conferintei studentilor români de pe Coasta de Est a SUA, organizatã de Clubul Românesc de la Universitatea Columbia, precum si cea de-a treia editie a simpozionului “Literatura românã din diaspora”, organizat de Institutul Român de Teologie si Spiritualitate Ortodoxã. La rândul sãu, Institutul Cultural Român din New York va continua proiectele sale meritorii de promovare a culturii si civilizatiei românesti, cu implicarea unor personalitãti române de prestigiu, dar si a tinerilor artisti.

G.G.: Ce servicii oferã Consulatul Românesc din New York pentru românii de pe Coasta de Est, ce regiune din SUA deserveste, care este orarul sãu si cum puteti fi contactati?

A.B.: Circumscriptia Consulatului General al României la New York acoperã statele New York, Connecticut, Maine, Massachusetts, New Hampshire, New Jersey, Pennsylvania, Rhode Island si Vermont. Activitatea Consulatului include toate tipurile de servicii consulare - activitãti notariale, înscrierea actelor de stare civilã române, întocmirea actelor de nastere/ cãsãtorie, obtinerea unor acte de stare civilã din România, facilitarea obtinerii actelor de identitate (cãrti de identitate/ pasapoarte) sau a altor tipuri de documente (certificate de cazier judiciar, preschimbarea permiselor de conducere etc.). Informatii complete privind serviciile oferite sunt disponibile pe site-ul Consulatului: www.romconsny.org. Consulatul poate fi contactat la adresa: 200 East 38th Street, New York, NY, 10016; Tel.: (212) 682-9120/1/2; Fax: (212) 972-8463; E-mail: office@romconsny.org. Programul de lucru cu publicul este: Luni, Miercuri 16.00-20.00; Marti, Joi, Vineri: 10.00-14.00.

G.G.: Vã multumesc pentru interviu.

A.B.: Cu plãcere!