Viorel Dolha [alte articole din rubrica "Români uitati"]

1. Din 1990 BOR şi BOS au hotărât să înfiinţeze o comisie mixtă de dialog. Ani de zile aceasta nu s-a întâlnit fiindcă partea sârbă tergiversa constituirea ei pentru că ştia că se doreşte biserică românească în Timoc. BOS dorea doar vicariat la Vârşeţ cu jurisdicţie doar în Banatul sârbesc.

2. S-a început cu sfinţirea la Malainiţa a primei biserici româneşti din Timoc în 2004 şi hirotonisirea în 2005 de către episcopul român ortodox Daniel de la Vârşeţ a lui Boian Alexandrovici preot iconom stavrofor ca paroh al bisericii Malainiţa şi protopop de Dacia Ripensis. În 2005 s-au sfinţit încă două locuri pentru viitoare biserici româneşti la sud de Dunăre (Timoc).

3. După ce s-a ridicat biserica din Malainiţa, partea sârbă a solicitat părţii române pedepsirea episcopului Daniel de Vârşeţ. Sinodul BOR din iunie 2005 era cât pe ce să se acopere de ruşine având pe ordinea de zi schimbarea episcopului care a luat sub jurisdicţia sa români ortodocşi de la sud de Dunăre. Înţelepciunea unor ierarhi a dus la curmarea planurilor sârbeşti susţinute în special de mitropolitul Olteniei.

4. În aprilie preşedintele Băsescu a cerut la Belgrad şi Vârşeţ ca statul sârb să recunoască episcopie ortodoxă română în Serbia care să fie în egală măsură pentru români şi pentru valahii timoceni. Patriarhul Pavle nu a găsit de cuviinţă să-l primească pe preşedintele României.

5. La câteva zile după încheierea vizitei lui Băsescu în ţara prietenă apare legea cultelor în Serbia în care nu se recunoaşte cultul român ortodox. Iată cultele recunoscute în Serbia prin art. 10: Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Romano-catolică, Biserica Slovacă Evanghelistă, Biserica Creştină Reformistă şi Biserica Evanghelistă Creştină, precum şi Comunitatea Islamică şi Comunitatea Evreiască.

6. Prin comparaţie amintesc că legea română a cultelor ajunsă deja în parlament prevede 18 culte recunoscute între care Episcopia Ortodoxă Sârbă de la Timişoara apare pe locul 2 şi având jurisdicţie în Banat, Oltenia, Crişana şi oriunde va dori să înfiinţeze parohii trebuind doar să le anunţe ministerului spre luare în evidenţă.

7. În săptămâna mare din 2006 a sosit la Bucureşti delegaţia ortodoxă sârbă şi i-a convins pe ierarhii români (Timotei al Aradului, Sofronie din Ungaria, Teofan al Olteniei) ca BOR să îşi retragă jurisdicţia din Timoc trimiţându-l pe părintele Boian în braţele episcopului sârb al Timocului care şi-a făcut un titlu de glorie din denigrarea BOR şi a tot ce este românesc prin articole scrise şi intervenţii la posturi tv şi radio. Mai mult de atât se spune că s-a luat în calcul şi exilarea sediului episcopiei române de la Vârşeţ la Deta (în România). Delegaţia sârbă a fost primită de preşedintele Băsescu care a fost consternat de cedările părţii române la câteva zile după ce el tocmai ceruse la Begrad recunoaştere pentru o episcopie în care să se regăsească toţi românii din Serbia pe care îi îndemna la unitate.

8. Sperăm că apropiatul sinod BOR din iunie nu va valida trădarea intereselor ortodoxe şi româneşti pusă la cale de comisia de dialog în această primăvară. Câtă dezamăgire ar provoca această vânzare de fraţi şi aceşti paşi înapoi în Timoc nu vă pot descrie. Preotul Boian îmi spune că nici de vânzare nu poate fi vorba fiindcă pe ei BOR nu primeşte nimic în schimb. În cazul că BOR se va lepăda de ei românii timoceni nu vor accepta să fie daţi cadou BOS ci vor căuta o altă biserică ortodoxă drept mamă.

9. Românii ortodocşi din Timoc se judecă şi sunt convinşi că vor câştiga procesele cu autorităţile sârbe fiindcă statul sârb trebuie să şi aplice legile sale care au suficiente prevederi în care este garantat dreptul la asociere şi practicarea religiei în propria limbă. Nici prin gând nu le-a trecut că vor trebui să îşi consume energia în convingerea bisericii mame în a nu îi renega. Am aflat cu stupoare că în BOR au fost voci care nu au susţinut la vremea aceea nici înfiinţarea Mitropoliei Basarabiei pentru a nu supăra biserica rusă. Trebuie puşi la colţ ierarhii români ortodocşi care îşi vând fraţii dintr-o înţelegere îngustă a bunei înţelegeri cu bisericile surori.

10. După legea sârbă şi după convenţiile la care Serbia este parte românii timoceni îşi vor căpăta drepturile fireşti. Diplomaţia română poate sprijini aceste demersuri făcându-şi auzită vocea în toate ocaziile. A făcut-o Băsescu apoi s-a aşternut tăcerea. La Consiliul Europei România tace, la fel în alte comisii şi comitete de parcă nu ar exista articolul 7 în Constituţie. Între bisericile ortodoxe persistă multe dezacorduri şi lucruri care funcţionează de facto fără a fi agreate de una din ele. Biserică românească în Timoc poate funcţiona şi fără a se ajunge la un acord între BOR şi BOS. Românii ortodocşi din Timoc nu pot rămâne însă sub jurisdicţia BOR împotriva voinţei acesteia în cazul că biserica mamă se va lepăda de ei la apropiatul sinod. Sperăm că liderii de opinie vor convinge BOR să nu-şi trădeze fraţii de dragul “surorilor” – biserici.

Viorel Dolha, Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Arad, tel. 0744195155