<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Ziua Armatei Române</title>
	<atom:link href="http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html</link>
	<description>&#34;Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona&#34; (A. Einstein)</description>
	<lastBuildDate>Sun, 22 Nov 2009 17:18:26 +0300</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: rosu de la  maramures</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html/comment-page-1#comment-95433</link>
		<dc:creator>rosu de la  maramures</dc:creator>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2009 07:27:22 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html#comment-95433</guid>
		<description>Gheza Vida a fost roman:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheza_Vida#cite_note-0</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Gheza Vida a fost roman:<br />
<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheza_Vida#cite_note-0" rel="nofollow">http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheza_Vida#cite_note-0</a></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: danucky</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html/comment-page-1#comment-17765</link>
		<dc:creator>danucky</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Oct 2007 06:31:30 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html#comment-17765</guid>
		<description>&quot;crea&#355;ia sculptorului român Vida Gheza&quot;
curat &quot;roman&quot;</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>&#8220;crea&#355;ia sculptorului român Vida Gheza&#8221;<br />
curat &#8220;roman&#8221;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: thalex</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html/comment-page-1#comment-17753</link>
		<dc:creator>thalex</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Oct 2007 02:54:58 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2_7858.html#comment-17753</guid>
		<description>Mä numär printre cei care cred cä un articol serios trebuie sä reziste (precum armatei pe care în cazul de fatä o omagiazä) feluritor atacuri, frontale ori din flanc. Cred, totodatä, cä stilul apologetic poate däuna (si adesea o prea-face) unei cauze nobile, precum cea de fatä: omagierea Armatei Române. Atac darä, cu a Dvs. îngäduintä, din flanc, încercând rescrierea partialä, în notä polemicä si pe alocuri voit-tendentioasä a articolului de fond:   

„LA 25 OCTOMBRIE 1944, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Großkarol („Nagykárolyról“ respectiv, prin glisare foneticä „Carei“), ultima fâsie de pamant 100% romanesc aflata sub ocupatia aliatior de pânä-mai-ieri ai tärii noastre (Germania si Ungaria), incununand astfel lupta si jertfa zecilor de mii de combatanti pentru eliberarea unei bune pärti a Ardealului (provincie isoricä româneascä, termen derivat din maghiarul Erdelyi = aprox. Transilvania), lupta inceputa odatä cu atacurile împotriva fostilor aliati in Carpatii Orientali, chiar in noaptea de 23/24 august 1944, deci, în bunä traditie japonezä, cu putin timp înainte de înaintarea declaratiei de räzboi cätre acestia, cot-la-cot cu Marea Armatä Rosie Eliberatoare. Astfel s-a reocupat intreg teritoriul de 43.492 kmp, revenit României în 1919 la masa verde în urma desmembrärii Ungariei si mai apoi retrocedat partial acesteia, prin semnätura pusä de Ministrul de Externe Român M. Manoilescu pe documentul final al Acordului Trilateral de la Viena, refacandu-se in partea de Vest hotarele de stat în conformitate cu revendicärile Romaniei.“   

„Amintirea acelui 25 Octombrie este cea a unei zile de (partialä) împlinire na&#355;ional&#259;, a zilei când armata român&#259; &#351;i-a îndeplinit menirea fireasc&#259; de a facilita pätrunderea Sovieticilor cätre inima Europei Centrale. Devenit&#259; simbol al tuturor b&#259;t&#259;liilor &#351;i eroilor neamului românesc (iar noi ne întrebäm, pe bunä dreptate: de ce oare?), data de 25 Octombrie a fost întip&#259;rit&#259; în sufletele românilor gratie aparatului de propagandä al regimului comunist (încercäm un räspuns timid: poate pentru a face uitatä cedarea întrucâtva mai românestilor teritorii din Räsärit-si-Miazänoapte) ca zi în care &#355;ara î&#351;i s&#259;rb&#259;tore&#351;te Armata ca pe un organ aflat în slujba lui.“   

Mä mai numär si printre cei care cred cu tärie în Patriotism, ca parte esentialä a trinomicei loialitäti fatä de Dumnezeu, Stirpe si Tarä.  

Ei bine, tot numärând mä regäsesc si printre cei pentru care teama de penibil o depäseste net pe cea în fata ocupantului. Hortist au ba.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Mä numär printre cei care cred cä un articol serios trebuie sä reziste (precum armatei pe care în cazul de fatä o omagiazä) feluritor atacuri, frontale ori din flanc. Cred, totodatä, cä stilul apologetic poate däuna (si adesea o prea-face) unei cauze nobile, precum cea de fatä: omagierea Armatei Române. Atac darä, cu a Dvs. îngäduintä, din flanc, încercând rescrierea partialä, în notä polemicä si pe alocuri voit-tendentioasä a articolului de fond:   </p>
<p>„LA 25 OCTOMBRIE 1944, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Großkarol („Nagykárolyról“ respectiv, prin glisare foneticä „Carei“), ultima fâsie de pamant 100% romanesc aflata sub ocupatia aliatior de pânä-mai-ieri ai tärii noastre (Germania si Ungaria), incununand astfel lupta si jertfa zecilor de mii de combatanti pentru eliberarea unei bune pärti a Ardealului (provincie isoricä româneascä, termen derivat din maghiarul Erdelyi = aprox. Transilvania), lupta inceputa odatä cu atacurile împotriva fostilor aliati in Carpatii Orientali, chiar in noaptea de 23/24 august 1944, deci, în bunä traditie japonezä, cu putin timp înainte de înaintarea declaratiei de räzboi cätre acestia, cot-la-cot cu Marea Armatä Rosie Eliberatoare. Astfel s-a reocupat intreg teritoriul de 43.492 kmp, revenit României în 1919 la masa verde în urma desmembrärii Ungariei si mai apoi retrocedat partial acesteia, prin semnätura pusä de Ministrul de Externe Român M. Manoilescu pe documentul final al Acordului Trilateral de la Viena, refacandu-se in partea de Vest hotarele de stat în conformitate cu revendicärile Romaniei.“   </p>
<p>„Amintirea acelui 25 Octombrie este cea a unei zile de (partialä) împlinire na&#355;ional&#259;, a zilei când armata român&#259; &#351;i-a îndeplinit menirea fireasc&#259; de a facilita pätrunderea Sovieticilor cätre inima Europei Centrale. Devenit&#259; simbol al tuturor b&#259;t&#259;liilor &#351;i eroilor neamului românesc (iar noi ne întrebäm, pe bunä dreptate: de ce oare?), data de 25 Octombrie a fost întip&#259;rit&#259; în sufletele românilor gratie aparatului de propagandä al regimului comunist (încercäm un räspuns timid: poate pentru a face uitatä cedarea întrucâtva mai românestilor teritorii din Räsärit-si-Miazänoapte) ca zi în care &#355;ara î&#351;i s&#259;rb&#259;tore&#351;te Armata ca pe un organ aflat în slujba lui.“   </p>
<p>Mä mai numär si printre cei care cred cu tärie în Patriotism, ca parte esentialä a trinomicei loialitäti fatä de Dumnezeu, Stirpe si Tarä.  </p>
<p>Ei bine, tot numärând mä regäsesc si printre cei pentru care teama de penibil o depäseste net pe cea în fata ocupantului. Hortist au ba.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
