” (…) Ah, the feared Janissaries of the Osmanli Sultan, may their renown spread far and wide. They were not Turks, but the pillars of the Turks empire. No Jews were admitted, for their faith was too strong to be altered; and the Moldavians and Wallachians of Romania were never harvested for the same reason.” (Salman Rushdie, The Enchantress of Florence, pp.228-229, Vintage Books, London 2009)
“(…) Ah, temutii ieniceri ai Sultanului Otoman, fie ca numele lor sa fie slavite in toata lumea! Desi nu erau turci, erau stalpii Imperiului Turc. Evreii nu erau admisi, credinta lor fiind prea puternica pentru a fi schimbata; si nici Moldovenii si Valahii din Romania nu erau recrutati din acelasi motiv.”
Stefan cel Mare n-ar fi fost “atletul lui Hristos” daca si-ar fi pus nadejdea in “Papa cu-a lui trei coroane” si in “calaverii de la Malta, imbracati in zale lucii”. Moldova si Stefan au rezistat aproape o jumatate de secol deoarece Stefan era o constiinta crestin-otodoxa, care-si punea nadejdea in ajutorul lui Dumnezeu si-n moldovenii care nu puteau deveni ieniceri “credinta lor fiind prea puternica pentru a fi schimbata”, adica nu se turceau.
Iar daca vreunul se turcea (adica isi trada tara si credinta) era scurtat de cap, lucru drept si binecuvantat. Imperiile trecute si prezente, trecatoare, si-au recrutat si-si recruteaza “stalpii” din cei/cele care se turcesc (adica isi uita, reneaga si neamul si credinta). In zilele noastre, turcirea are loc din diverse tentatii lumesti: politice, economice, financiare, culturale, multiculturale, diversculturale, diverssexuale, diversculinare, diversreligioase (!!!), etc. etc.
Cat despre putinii evrei care mai au mozaismul in sange cat si cei care l-au imprumutat si tin la el, vor fi foarte mandri sa afle ca evreii nu erau admisi ca ieniceri “credinta lor fiind prea puternica pentru a fi schimbata”. Restul, in marea lor majoritate s-au turcit, din motivele enumerate mai sus. Asa, ca sa fie pace pe pamant si sa fie bine. Bine, bine… (N. Gliga)




(11 votes, average: 3.45 out of 5)























50 responses so far ↓
1 Liviu Nănău // Jul 3, 2009 at 7:38 am
http://torrents.thepiratebay.org/4968995/__tefan_cel_Mare_-_C__l__torie_spre___nalt.4968995.TPB.torrent
Vă mulțumesc. Dumnezeu să vă dea curajul mărturisirii până la capăt.
2 Laocoon // Jul 3, 2009 at 1:35 pm
Puteti sa-mi spuneti ce vreti, dar eu nu l-as numi “sfant” pe un om care a avut 3 neveste si cateva zeci de amante; care mai “omoraia fara giudet pe la ospete”.
3 florina // Jul 3, 2009 at 7:10 pm
Daca s-au vindecat demonizatii la mormantul lui si atunci inseamana ca e SFANT.Nu se canonizeaza asa simplu fara dovezi clare;si nici Bunul Dumnezeu nu ar ingadui sa ne inchinam la cineva care nu ar fii dobandit sfintenia.Sa dea Dumnezeu pentru rugaciunile Maicii Sfintilor sa ne mantuim!Doaman-ajuta!
4 Vasile // Jul 3, 2009 at 11:57 pm
Stefan cel Mare si Sfant a fost unul dintre cei mai mari conducatori de stat din vremea lui. A excelat in toate domeniile care ar trebui sa caracterizeze un conducator de stat autentic: politic, militar, social, cultural si, nu in ultimul rand, religios. Calitati recunoscute si apreciate de contemporani
A fost cinstit si drept cu poporul sau dar si cu alte popoare.
Moldova a cunoscut pe vremea lui cea mai infloritoare perioada din intreaga istorie. Istoricii spun ca Domnitorul Stefan a fost pentru Moldova ceea ce a fost Pericle pentru Grecia.
Nu intamplator, cu vreo doi ani in urma, romanii l-au ales, pe El si pe Eminescu, pe primele doua locuri intre cele mai reprezentative personalitati ale neamului romanesc.
5 Crestin // Jul 4, 2009 at 5:45 am
Catolicii, ortodocsii si evreii ii considera sfinti si pe David si pe Solomon. Si ambii au avut multe neveste si multi copiii. Se pare, draga Laocoon, ca aveti o parere diferita fata de sfintenie fata de majoritatea crestina. Cred ca sunteti protestant sau ateu.
6 Adrian // Jul 4, 2009 at 5:59 am
Turcii nu foloseau evrei şi valahi pentru corpul ieniceresc din cauză că erau slabi luptători şi nu din cauza “credinţei lor prea puternice”. Erau preferaţi în schimb albanezii, sârbii sau armenii.
@florina
“Daca s-au vindecat demonizatii la mormantul lui si atunci inseamana ca e SFANT.”
M-ai binedispus dimineata asta :-)
7 Anonim // Jul 4, 2009 at 6:30 pm
@Adrian:
“Slabii luptatori” au tinut piept cu indirjire mult timp Imperiului Otoman – supraputerea mondiala de atunci.
Daca am transpune in prezent faptele lui Stefan si nu numai, e ca si cum Irakul ar fi infrint Coalitia nu o singura data ci de zeci de ori…
8 thalex // Jul 6, 2009 at 1:02 pm
Stefan cel Mare n-ar fi fost “atletul lui Hristos” daca nu l-ar fi numit asa … însusi Papa, nu?
Totodatä, al n-ar ajuns (anume în veci) sä fie (numit) “atletul lui Hristos” daca si-ar fi pus nadejdea in gasca I.P. Nefericitului Ghenadie, uns de Kaisarul Mahomet Patriarh al Bisericii Orthodoxe la Constantinopol, cu misiunea de a mentzine cu orice pretz Schisma, släbind astfel, prin lucrarea Dezbinätorului, fortza crestiunätätzii, nu?
Märturisesc cä astept de ceva vreme, cu spaimä, initzierea procedurii de sanctificare a Cuceritorului Constantinopolului, salvator si mare-binefäcätor al Orthodoxiei …
9 Fabian // Jul 6, 2009 at 6:33 pm
Adrian: @florina
“Daca s-au vindecat demonizatii la mormantul lui si atunci inseamana ca e SFANT.”
M-ai binedispus dimineata asta :-)
Catre Adrian:
D-le Adrian, ziceti din convingere ca vorbele Florinei v-au bucurat, sau faceti misto de ele??
Daca faceti misto aflati – si toti necredinciosii care lovesc in Stefan!- crestini doar cu numele!- ca nu is povesti.
Eu stiu de la parintii Putnei cazuri de indraciti vindecati la mormantul Sf Stefan. Icoana Cuv Ghenadie de la Putna e pictata de un calugar de la Putna fost indracit!
Vindecat, s-a facut calugar!
Daca nu credeti, mergeti pana la Putna sa va vindece Sf Stefan de indracire!
10 thalex // Jul 6, 2009 at 9:33 pm
@Fabian:
pe când adausul (ev. contributzia Fabian) la Crez:
“… si într-unul Stefan cel Mare & Sfânt, care pentru noi oamenii si-a noasträ mântuire vindecä demonizati prin zona Putnei”?
11 Anonim // Jul 6, 2009 at 10:37 pm
@Thalex:
Bine ati revenit!
Evident ca Mahomed nu avea nici un interes in intarirea crestinatatii dar nici nu trebuia sa se straduie prea mult pentru asta, cit timp schisma se produsese de citeva sute de ani si inalta ierarhie eclesiastica nu se straduia sa umple prapastia din prea lumesti motive, dupa cum vedem astazi cu biserica ortodoxa si cea greco-catolica. Pare-se ca Ghenadie insusi prefera turbanul sultanului decit mitra papei – si Domnul i-a facut prevoie.
Cred insa ca asteptati in van sanctificarea Cuceritorului, deoarece Ortodoxia a fost salavata, chiar pina in ziua de azi, de marea putere slava care se ridica la soare rasare.
Va propun un subiect de reflectie.
In magistrala carte Caderea Constantinopolului, o adevarata docudrama scrisa, autorul sau, Vintila Corbul, face ipoteza, perfect credibila, ca, in secolul 15, organizarea societatii romanesti era dupa modelul latin, autohton, cu limba romana ca limba de cult in biserica, deoarece influenta slava era inca departe.
Se pune atunci intrebarea de ce a fost adoptat ritul slav in bisericile noastre, scapate de sub tutela bizantina (daca va fi existat vreodata), cind la fel de atragator ar fi fost cel catolic. Nu cumva pentru ca biserica catolica insemna ingerinta, dominatia straina iar, cel putin pe moment, ritul slav a aparut in alta lumina?
Oricum, Stefan este atletul lui Cristos prin propria-i spada.
Spada dv a cam lipsit in ultimul timp si era mare nevoie de ea :)…
12 thalex // Jul 7, 2009 at 8:16 am
@Anonim:
Bine v-am regäsit.
Mä refeream, în interventia mea, ca si cu alte ocazii, la contributia gästii lui Ghenadie (al cärei inspirator-instigator a fost Marcu al Efessului, de tristä amintire) la esecul Conciliului dela Ferrara-Florenta …
Am gäsit recent, cu uimire, pe site-ul orthodox:
http://www.razbointrucuvant.ro/2008/05/24/de-ce-a-cazut-constantinopolul/
o radiografie necrutzätoare a “poporului drept-märitor” care s-a räsculat împotriva hotärârilor acelui conciliu (a cärui ratificare de cätre mitropolia Moldovei nu a fost, de altfel, niciodatä anulatä).
Ipoteza ritului latin a fost formulatä în mai multe variante, cu grad difetit de credibilitate. Si pentru introducerea ulterioarä a ritului slav, probabil cu concursul masiv al ereticilor bogumili, izgoniti la nord de Dunäre de bizantini (respectiv asediati vreo trei secole pe muntele Athos, rämas pânä pe vremea lui Alexandru cel Bun bastion al lucrärii diavolului) s-au emis mai multe ipoteze, tot neverificabile färä concursul BOR (în mäsura în care s-au pästrat rämäsite de arhivä).
Revenind la Stefan: domnia lui a fost , indubitabil, momentul de glorie maximä a principatelor, dar anexarea (faptelor) lui (decupate din context) la cärutza exclusivismului buricisto-pämântesc al orthodoxiei dâmbovitzene mi-se pare penibilä.
Gäsesc în ortho-mârâitul (grecesc) din articolul de fond (cu neliniste) o nouä confirmare a impresiei cä oroarea contemporanä numitä “correctitudine politicä” are strämosi cu pretentii de onorabilitate …
Dominatia sau ingerintza sträinä nu era, în evul mediu, resimtitä ca azi. Nici nu se punea atunci problema: un principe avea un rege si un rege avea un împärat ca suveran. De altfel, nu pricep în ruptul capului dece “ingerintza” bizantinä (mai apoi greco-turceascä) ar fi fost de preferat celei latine (fact aici dinnou trimitere la site-ul recomandat mai sus).
Cu toate cele cuvenite,
t.
13 Anonim // Jul 7, 2009 at 8:49 am
@Thalex:
Pina la urma, ortodoxia se suprapune peste etnicitatea romanilor.
Cred ca faptele lui Stefan si piosenia sa l-au apropiat de panteonul sfintilor, mai marii in rang ecleziastic de azi nefacind altceva decit ceea ce era firesc, la fel cum fac si altii.
Pentru a completa imaginea, va pot spune ca, acum peste 40 de ani, in satele moldovene, Stefan era considerat ca un sfint – ”daca ai o poza a lui Stefan, e ca si cum ai avea o icoana” mi-a fost dat sa aud. Traditia orala pastrase multe din faptele sale.
Numai bine!
14 thalex // Jul 7, 2009 at 10:23 am
@Anonim:
în plus: asa e, schisma exista, dar ea nu avea, pe vremea lui Stefan, nici pe departe însemnätatea de azi. Sfânta Comuniune între crestini era atunci perfect valabilä (niciunui descreierat nu-i trecuse încä prin cap sä o declare invalidä, pe motiv de schismä).
Remarcabil e si faptul cä Sfânta Comuniune nu a fost refuzatä (de Constantinopol) nici orthodocsilor ardeleni, acum 350 de ani, când aceia erau practic pe cale sä treacä la calvinism (cu arme, bagaje si cu episcopi cu tot, procopsindu-ne apoi, printre alte rele träsäturi de caracter specifice acestei erezii, cu flagelul vomativelor “priceasne” protestante).
Ruperea Comuniunii s-a decis însä promt dupä initzierea uniatismului, anume cu concursul direct al unui alt binefäcätor (?) al Orthodoxiei, anume (slävitul posibil candidat la sanctificare?) Sultan Mustafa al II-lea & fii.
Printre alti Mari-Binefäcätori ai Orthodoxiei Românesti nu trebuie scäpati din vedere, desigur, prea-evlaviosii domni fanariotzi (de a cäror pomenire în context ortho-correctii se feresc ca ucigä-l toaca de tämâie), pentru cä acesti indivizi (confirmati în post de Patriarhia Istambulului / Fanar-ului, întâi-stätätoare peste episcopiile valahe si moldave) au vegheat neabätut (atât la spolierea principatelor, cât si) la cronicizarea schismei.
De mare mare-milä (crestineascä) vrednic îmi pare raportul (deosebit de problematic) al ortho-correctilor cu … Sfintii Martiri Brâncoveni, dat fiind încercarea (disperatä si eroicä a) luiVodä Constantin de a scäpa de sub tutela sultanului (si în acelas timp de cea a Vizirului Fanarului = Patriarhul de Constantinopol) pentru a se închina Împäratului (papistas) dela Viena … Mä astept de aceea la viitoarea lor de-sanctificare (!?) ….
În schimb, domnitori precum Vlad Basarab (Tzepes) ori Mihai Pätrascu (Vitezul) nu par a se afla în pericol de sanctificare propagandisticä, din motive confesionale usor (si pe de altä parte foarte greu) de întzeles …
15 Fabian // Jul 7, 2009 at 5:20 pm
@ thalex
N-a spus nimeni ca Stefan s-a intrupat pt mantuirea lumii, asta o fi in imaginatia bogata a dvs.
Da, Sf Stefan face minuni in zona Putnei, dar nu pt necredinciosi ca matale, ci pt cei ce cred in Dumnezeu si-n sfinti.
16 thalex // Jul 7, 2009 at 6:14 pm
@Fabian:
te blestem prin prezenta, aici si acum si în veci, pentru a mä fi numit necredincios. Sä arzi în focul iadului si praful sä se aleagä de tine.
Cu regret,
t.
17 Fabian // Jul 7, 2009 at 6:56 pm
@ Articolul (sus):
“Stefan cel Mare n-ar fi fost “atletul lui Hristos” daca si-ar fi pus nadejdea in “Papa cu-a lui trei coroane” si in “calaverii de la Malta”.
Cat adevar spus in aceste cuvinte! ne aducem aminte ca Stefan va plati tribut turcilor pana la urma,deci lor va-nchina tara,nu regilor catolici apuseni. Pt ca turcii nu se amestecau in religia si obiceiurile romanilor, cum au facut romano-catolicii austrieci, unguri, ucraineni etc.
Dl Thalex zice mai sus ca Voda Brancoveanu voia sa inchine tara imparatului papistas de la Viena.
Nimic mai fals! stim ca Brancoveanu a fost un aparator al ardelenilor ortodocsi contra greco-catolicismului, incercand de multe ori sa convinga pe mitropolitul tradator Atanasie/”Satanasie” Anghel sa nu treaca la greco-catolici, dandu-i sprijin, bani, mosii, danii, carti si facand biserici in Ardeal ca romanii sa nu se lepede de Ortodoxie. Stim apoi ca la moartea lui Brancoveanu au asistat pasiv ambasadorii Frantei, Angliei si altor tari…apusene catolice. Care n-au miscat un deget pt salvarea lui desi puteau s-o faca. Brancoveanu a fost omorat cu complicitatea Occidentului catolic decadent. Rusine inca o data!
Stefan a intuit si el viclenia papilor si regilor apuseni ce faceau pe ei de frica in timp ce el se lupta cu turcii la Vaslui si Razboieni…
Brancoveanu niciodata n-a cochetat cu apusenii catolici, decat din motive politice: sa scape de turci, iar nu sa inchine tara altui jug: jugul catolic apusean!
Si trebuie sa mai stiti ca se fac demersuri serioase pt canonizarea lui Mihai Viteazul (v. demersul lui Dan Zamfirescu etc)!
18 cristian // Jul 8, 2009 at 8:16 pm
Pt thalex: la ce-ţi foloseşte să împroşti cu noroi pe sfinţii noştri? Chiar nu-ţi dai seama, că adevărul iese la iveală precum uleiul din apă?
Vreun descreierat spunea pe aici pe AM, că datorită americanilor avem noi acu democraţie şi ne putem exprima liber, bla, bla…, dar eu îţi spun, că datorită patrioţilor şi sfinţilor în acelaşi timp români, precum Ştefan cel Mare şi Brâncoveanu ai tu şi am eu posibilitatea să ne exprimăm aici; mai în zilele noastre şi datorită mareşalului Antonescu. Altminteri nu am mai fi existat de mult ca popor şi limba noastră se destrăma de mult.
Pt Fabian: dă-i înainte băiete, că dai bine, Dumnezeu te-o răsplăti vreodată. De-alde thalex şi Adrian au nevoie de lecţii de istorie adevărată, că de minciuni bag seama că au avut parte îndestul.
Iar de blesteme să nu te temi nici cât negru sub unghie atât timp cât eşti sub ocrotirea Mântuitorului nostru şi a Maicii Sale!
19 thalex // Jul 8, 2009 at 11:32 pm
@Fabian:
Dragä Fabian, cu voia D-tale am sä decupez câteva dintre afirmatziile pe care le-ai comis mai sus si am sä mä refer exclusiv la ele; nu tot ce ai scris e adevärat, nu tot ce ai scris e neadevärat, dar spusele / scrisele tale la care vreau sä mä opresc mä atrag ca un magnet, fiind tipice pentru o specie a Orthodoxiei, o ipostazä a ei, ori o manierä de a o interpreta / träi pe care o (le) detest profund:
„Stefan va plati tribut turcilor pana la urma,deci lor va-nchina tara,nu regilor catolici apuseni. Pt ca turcii nu se amestecau in religia si obiceiurile romanilor, cum au facut romano-catolicii austrieci, unguri, ucraineni etc.“
A gäsi satisfactzie în / a te solidariza cu decizia subiectului (Sf. Stefan al) propozitziei principale din fraza de mai sus este, în optica mea, o declaratzie de apartenentzä la tagma dementzilor periculosi. În acest „mai bine cu turcii, decât cu catolicii“ (cred sä) regäsec drama poporului român, precum si schizofrenia (unei pärtzi a) bisericii cäreia acest popor, cu onor, în majoritatea sa, îi apartzine.
Într-acest „mai bine cu turcii, decât cu catolicii“ väd eu URA sceleratä împotriva … Crucii, ura care exclude, dezbinä si distruge.
Acest „mai bine cu turcii, decât cu catolicii“ (blestemul grecilor la Constantinopole, devenit blestem etern al românilor) nu a rämas sterp, ci a fätat, dupä veacuri, bastardul numit „mai bine cu comunistii, decât cu catolicii“ (adicä, mai bine cu criminalii „nostrii“ pravoslavnici, întrucât rusi, decât cu martirii „lor“ întru Christos, ai catolicilor).
Mai bine cu domni fanariotzi (întrucât orthodocsi) turcofili decât cu domni pämânteni dispusi eventual, ca Sf. Martir Brâncoveanu, sä închine tzara Împärätziei Romane.
Unor slutzi träitori în câmpul de fortzä al optziunilor mai sus citate (ca Dumneata), „Cântecul lui Roland“, ori sângele värsat de francii lui Carol nu le spune nimic (desi Biserica de care tzineau, pe vremea aia era UNA, respectiv catoliceascäsi apostoleascä).
Atzi nenorocit, dragä Fabian, tzara asta câteva secole. Atzi aruncat-o în minorat, atzi jupuit-o îngräsând turma de porci dela Athos (care îl bleasemä grohäind încä si azi pe Cuza pentru cä le-a luat trocul din fatza râtului). Ati înjurat, prin gura scârnäviei pe care atzi suit-o în fruntea Sf. Sinod pe martirii Timisoarei, dupä ce un avenurier bezmetic (ÎPS Justinian, tovaräs de betzii si de fantasme cu Dej) v-a bäläcit în mlastina „apostolatului social“, prima dintre mästile hidoase ale post-modernitätzii bisericesti DIN LUME!
Atzi täcut ca viermii când licheaua teoctistä pupa curul diavolului care vä demola bisericile, dar atzi început sä urlatzi ca posedatzii SI SÄ LE DEMOLATZI voi însisi, când a venit vreme sä le retrocedatzi celor dela care le-atzi luat cu japca, trecând peste cadavrele lor de Martiri.
V-atzi înhämat (Dumnezeu si tone de „literaturä“ îmi sunt martori) la cärutza celui mai criminal regim din istoria omenirii, pentru ca azi sä înjuratzi catolicismul pe motiv cä „se dä dupä vremi“. Voi? Päi dacä nu vä vedetzi bârna din ochi, simtzitzi-vä cel putzin duhoarea care vä vine dela rahatul din pantaloni si mergetzi sä putzitzi în altä parte!
Cu lehamite,
t.
20 cristian // Jul 9, 2009 at 7:37 am
Pt thalex: ura ta viscerală împotriva Ortodoxiei nu te lasă să vezi motivul pt care românii au fost mai mult pt o alianţă cu turcii mahomedani dacât cu papistaşii austrieci sau de alt neam. Dar dacă te gândeşti puţin la gen Bukov, care ne-a “încatolicit” pe ardeleni cu tunurile şi cu alte metode asemănătoare, atunci poate că în sfârşit vezi lumina.
Cu turcii măcar (de la Vlad Ţepeş încoace) nu a trebuit să suportăm construirea moscheilor pe pământul nostru, pe când cu austriecii şi ungurii catolici a fost invers- nu numai că au ridicat biserici catolice, dar ni le-au mai luat şi pe cele ortodoxe la uniaţie!!! Ţi s-a aprins lumina???
În rest, ca şi caracterul tău, limbajul îţi lasă de dorit: ce-ar fi să-ţi revizuieşti atitudinea? Hai că poţi arăta şi tu puţină decenţă!
Iar pt cei care cred, că thalex ar fi catolic- nu vă lăsaţi înşelaţi- nici pomeneală de aşa ceva! Este anticreştin din străfundul sufletului.
21 Anonim // Jul 9, 2009 at 8:47 am
@Thalex:
Cu parere de rau, dar cam v-a luat valul. Stiu ca aveti o cultura de invidiat ca bagaj de informatii dar cred ca exagerati in multe privinte ca interpretare.
V-am pus mai demult o intrebare care poate fi subiect de reflectie, chiar cercetare pentru cei in domeniu: cind dar mai ales de ce s-a adoptat ritul slav in bisericile noastre care, in periada de inceput, cu siguranta nu utilizau limba slavona.
Ca turcii respectau religiile altora de pe cuprinsul imperiului lor este perfect adevarat. Cei care i-au infruntat cu arma in mina si chiar tinuti la distanta mai bine de un secol, au avut puternice motive sa accepte suzeranitatea lor in locul celei apusene. Un argument poate fi ca romanii din Transilvania dominata de ungurii catolici nu aveau o soarta pe care s-o invidieze cei de la est si sud de Carpati, aflati sub suzeranitate turca.
Cit priveste afirmatia ‘mai bine cu comunistii dedcit cu catolicii’, nu stiu cum de v-a trecut prin minte. Instaurarii comunismului i s-au opus din rasputeri categorii largi din societatea de atunci, inclusiv biserica ortodoxa, asta pe cind Occidentul catolic nu a miscat un deget pentru noi. Acordurile de la Yalta nu mai sint un secret si, parafrazindu-va, acestea ar putea fi exprimate prin ‘mai bine cu comunistii decit cu ortodoxii’.
Perioadei Dej de dupa 1958 i s-ar potrivi cuvintele, nescrise si probabil nerostite ‘E clar ca americanii nu vin. Atunci, sa facem ce putem face noi insine aici si acum.’ Acesta este insa un alt subiect.
Ca o completare, Dej dupa ce evadeaza din lagarul unde era detinut in timpul razboiului, este adapostit de o fata bisericeasca. Cred ca e cel pe care il numiti dumneavoastra. Funerariile sale din 1965 au beneficiat si de serviciu religios. Politica sa fata de biserica a fost una toleranta, cel putin dupa anul mentionat sau chiar mai inainte.
In cele din urma, Stefan a fost un om si cred ca sinteti de acord ca istoria sa retina in prim plan faptele sale, cu totul exceptionale.
V-as ruga deci sa nu polemizati in van. Nu cei ca Adrian sint inamicii.
22 Abbu Hassan // Jul 9, 2009 at 11:27 am
Pacea lui Alah asupra tuturor.
D-le thalex eu nu fac propaganda,eu arat adevarul.Cine vrea il poate avea.
cand am dat examene de cetateni la Romani,am invatat de Stefan cel mare.
Am inteles ca a fost viteaz si destept,dar nimic de minuni atunci si mai ales acum,lucruri pagane,ca se stie ca oasele nu mai fac nici-o minune.
Eu am lasat deoparte cu cine s-a luptat,daca a fost om mare e bine pentru tara,daca a facut Moldova mare e iar bine pentru tara,tara unde am si eu cetatenie acum.
[R. Altermedia: Auzi bai Pacea lui Alah, mai continui mult sa ne insulti inteligenta? Crezi ca daca scrii sub nu stiu cate nume nu stim cine esti? Daca te dai arab, ce pizda ma-tii cauti in Israel si cum de ai acelasi ISP cu sharon, Judex si domino? Si cum de scrii la fel ca ei?
Daca esti bolnav psihic du-te si trateaza-te baiete, nu ne mai imputi noua forumurile!
Cu d-astia ca tine, orice speranta la un dram de bun simt e inutila! ]
23 Fabian // Jul 9, 2009 at 6:41 pm
@Thalex:
“Într-acest „mai bine cu turcii, decât cu catolicii“ väd eu URA sceleratä împotriva … Crucii, ura care exclude, dezbinä si distruge.”
Nu e vorba de nici o ura contra Crucii, d-le Thalex, ura inventata de dusmanii Ortodoxiei care daca au vazut ca nu ne pot converti au improscat cu noroi. Da, preferam jugul otoman si am spus mai sus de ce. E vorba de incrancenarea de a-ti apara credinta si neamul cand vin dusmanii (turci,austrieci,unguri,rusi,ucraineni,tatari etc). Dar asta nu e ura,e legitima aparare. Cand Unirea cu catolicii s-a facut cu tunurile lui Bukow la 1761 – ca era in pericol sa dispara Uniatia daca nu intervenea el! – ce sa faca romanii ortodocsi? -Sa nu ia nici o masura de aparare??
Vorbind de ura scelerata contra…Crucii,ar fi bine sa mai cititi putina istorie si veti vedea URA scelerata a grecocatolicilor contra ortodocsilor. Un singur exemplu:
Cand Bukow distrugea manastirile si ucidea calugarii, cel mai inversunat nu era el, ci episcopul unit Petru Pavel Aron (pe care Inochentie Micu Clain nu l-a vrut urmas deloc,considerandu-l tradator al Bisericii!).
Deci, Pavel Aron insotea pe fiorosul general austriac aratandu-i pe unde ascund “puturosii si razvratitii calugari schismatici” ortodocsi, deaceea Bukow a putut distruge atatea locuri sfinte.
Se spune ca Aron era ca un indracit: pe unde mergea dorea uciderea calugarilor si calugaritelor incat s-a spaimantat si Bukow de atata ura. Sangele bietilor calugari martiri ardeleni striga impotriva acestui sinistru personaj: P.P. Aron si a insasi “Bisericii” unite ce-a sangerat neamul nostru.
Amanunte gasiti d-le Thalex si oricine, la istoricii
(!) uniti Petru Maior (Istoria besericii romanilor, Procanonul), Gh Sincai (Hronica romanilor), Tit Bud (”Disertatiune…”; din Maramures), Zenovie Paclisanu, Augustin Bunea (”Episcopii P.P. Aron si Dionisie Novacovici…”) etc. Despre istoricii nostri,nu mai vorbesc…
In materie de istorie bisericeasca stiti f putin,d-le Thalex: ce-ati invatat din manualele comuniste si din lectiile greco-catolice pline de ura de dupa 1990: Justinian, “tovaras de betii”, “scarnavia” de Teoctist, “turma de porci din Athos” etc.. (vezi mai sus!). Asta da limbaj cu “iubire crestineasca”!
@ Abbu Hassan:
Dle Abbu, nefiind crestin n-aveti dreptul sa insultati moastele noastre pt ca dvs n-ati vazut minuni! Stefan cel Mare face minuni si acum,pot confirma calugarii de acolo cu care am vb (ierom Teofan, ierom Marcu, ierod Teofilact, staretul etc). Daca nu credeti nu inseamna ca nu exista minuni, s-a inteles?
Mergeti la Istanbul la Muzeul de Istorie sa vedeti sabia lui Stefan! turcii pana azi au un respect deosebit pt voievod, e o inscriptie simpla la sabie: Stefan voievodul vlah. Atat de inspaimantati sunt turcii pana azi ca nu e nevoie sa puna date despre el,ca toti stiu ce le-a facut stramosilor lor.
http://www.youtube.com/watch?v=dzYvPJSWy34&feature=related
Uitati-va ce zice Tutea despre Stefan si Vlad Tepes
24 thalex // Jul 10, 2009 at 9:26 pm
@Anonim:
Multzumesc de îndemn, promit sä-mi dau silintza mai mult. Altminteri, nu am polemizat cu Adrian, desi sunt lafel de putin solidar cu continultul comentariului säu, pe cât sunt dispus sä-l iau în serios pe Rushdie Salman.
„In cele din urma, Stefan a fost un om si cred ca sinteti de acord ca istoria sa …“
Sunt de acord. Si Regele Carol era. Am fost, sunt mare admirator al isprävilor vitejesti ale lui Stefan. Personajul istoric e COLOSAL. Aproape un Carol cel Mare mai mic …
În privintza dimensiunii de Sfânt a lui Stefan, încep eu sä scârzâi, dar încä tac (oricum nu m-a întrebat nimeni).
Dar excretzii verbale din specia „mai bine cu turcii decât cu catolocii“, dublate de acuzatzii de necredintzä din partea unor mäscärici (parapsihologi-amatori-cititori-în-sullete-&-stele-pre-forum) nu pot rämâne nesanctzionate, nu?
Un mic efort de imaginatzie: ce-ar fi gândit / zis / fäcut vreuna din caricaturile astea (Cristian, Fabian & Co.) dacä, fiind de fatzä la unul dintre prea-sfintele-sale(?)-ospetze, când viitorul Sfânt, beat muci, l-ar fi înjunghiat pe unul a cärui muträ îi devenise brusc antipaticä? Ce ar fi gândit / zis / fäcut caricatura, dacä viitorul Sfânt le-ar fi regulat cu onor sotzia, ori necinstit fiica? Ce-ar fi zis? Cä mai bine cu turcii (decât cu Sfântul)?
Mai bine cu turcii decât cu crestinii? Päi cum asa? Cum poate cäzätura, nemernicul care rosteste asa ceva sä se declare crestin, român, ori sä-i numeascä pe altzii „necredinciosi“? În ce lume a mizeriei multilaterale träieste o atare arätare? Oare duhovnicul lui stie ce scrie un d-alde ästa pe forumuri? Cum se uitä un alde ästa în oglindä, cum rosteste el Crezul, cum se roagä el? În ce raport se aflä el cu … Sfântul Stefan? Ce i-ar spune, dacä l-ar întâlni? Cä a fost un idiot pentru cä s-a bätut cu turcii, în loc sä porneascä aläturi de ei o semiluniadä împotriva catolicilor? În ce raport stä un cretin / ticälos dintr-ästa cu Eminescu, cu „Scrisoarea a treia“? Si Mircea a fost un idiot? Si Tzepes (catolicul)? Si Iancu (care se bätea cu turcii pentru gloria Crestinätätzii când Sf. Stefan se scârma în c.)? Si Corvin (äla din Imnul Natzional, suveranul lui Stefan, pe care Sfântul l-a trädat (cam miseleste de tot) pentru a prelua controlul asupra „Coridorului Cuman“ si a Cetätzii Albe)?
Deunde au räsärit ästia de-odatä, din ce scoalä provin? Dece mä înjurä pe mine?
Cu bine,
t.
25 Anonim // Jul 13, 2009 at 8:23 am
@Thalex:
Scuze, am confundat preopinentii. Nu Adrian ci Fabian.
Si Alexandru Macedon facea la betie si minie lucruri reprobabile dar istoria l-a retinut ca Alexandru cel Mare.
Nu cred ca e singurul…
26 cristian // Jul 13, 2009 at 11:47 am
Dragă thalex, ai un limbaj prea suburban şi emiţi nişte minciuni (nu neadevăruri) prea puturoase pt a mai merita să fii luat în seamă! Mai uite-te şi în oglindă câteodată!!!
27 Papa de la Roma // Jul 15, 2009 at 9:24 pm
Ce parere aveti voi de faptul ca exista ceva indicii ca Stefam ar avea ceva sange rutean?
28 Anonim // Jul 18, 2009 at 11:52 am
@Papa de la Roma:
Ce diferenta ar face aceste ‘ceva’ indicii, altminteri nementionate de dv?
Iancu de Hunedoara si Matei Corvin, figuri marcante ale istoriei oficiale maghiare, au avut destul singe romanesc.
Sinteti cumva noul alias al lui Judex, alias Sharon, alias Domino, alias Abbu Hassan, de fapt Lup in piele de oaie? Cind o specie dispare din biotop, apare alta care ii preia rolul…
29 thalex // Jul 21, 2009 at 9:13 am
@Anonim:
De acord cu D-ta, dar te îndemn sä mä ajutzi sä reinträm în cadrul discutziei: vorbeam cumva, dus de val, despre sanctificarea personajului si nu despre gloria sa lumeascä …
Specific: când rostesc Crezul, ajung si la declaratzia „si într-una catholiceascä si apostoleascä …“, care Bisericä cuprinde si pe Sfintzii recunoscutzi de ea.
Ori, dacä Biserica mea se apucä sä sanctifice aiurea-n tramvai sperjuri de-alde Fotie al Constantinopolului, polemisti inconstientzi si fanatici precum Marcu de Efess, ori personaje prea-colorate ca Stefan cel Mare, atunci se, respectiv mä aruncä în erezie ori minciunä… Joacä-se cine vrea cu lucrurile astea, eu nu, si mä astept ca nici BOR sä nu o facä …
@Cristian:
Asa e, limbajul meu lasä de dorit. Pe sleau spus: nu e „duhovnicesc“ (adjectiv onorabil, cäruia ortho-correctzii recentzi i-au modificat mai nou sensul, transformându-l într-o bâtä cu care dau la cap interlocutorului la primul semn de iesire din tiparele noului ortho-conformism = sub-specie de mahala a apologeticii, cu valentze de catehism sectar).
Asa e, limbajul lasä de dorit si -hop – am ajuns hodoronc-tronc necredincios + inamicul Credintzei, cu diplomä + avertisment pentru ceilaltzi colegi de forum … Trucul ästa l-atzi învätzat dela holocaustologi, nu?
În rest, mintzi cu nerusinare atunci când pretinzi cä eu spun minciuni (din distinctzia „minciunä“ vs. „ne-adevär“ pe care o propui poate sä iasä o anecdotä ori ev. o tezä de doctorat, dar pânä atunci rämâne doar o tâmpenie originalä).
În chestiunea afirmatziei (dovedit des-creierate d.p.d.v. crestin, întrucât a dus la convertirea ÎN MASÄ a ortho-ereticilor bogumili din Macedonia, Bosnia si Albania la mahomedanism) „mai bine cu turcii (decât cu crestinii)“, îmi permit, în încheierea interventziei mele, sä-tzi propun, din milä crstineascä, spre mai dreapta chivernisire a treburilor tale sufletesti, o altä ierarhie:
- e mai bine sä fi budist decât ateu.
- e INCOMPARABIL mai bine sä fi musulman ori jidan decât budist.
- e mai bine sä fi neo-arian decât musulman.
- e INCOMPARABIL mai bine sä fi adventist decât neo-arian.
- e mai bine sä fi calvinist decât adventist.
- e INCOMPARABIL mai bine sä fi catolic decât calvinist ori lutheran.
- e (eventual) preferabil sä fi orthodox decât catolic (si iatä si dece …).
30 Anonim // Jul 21, 2009 at 11:05 pm
@Thalex:
Nu va pot egala in materie de teologie. Nu cunosc deci regulile dupa care un pamintean accede astazi in panteonul crestin, ortodox sau altul. Stiu doar din presa ca si Biserica Catolica a procedat in zilele noastre la canonizarea unor persoane, pentru fapte meritorii petrecute in trecut sau mai aproape de noi. Oare si in aceste cazuri au existat controverse la fel de aprinse?
In privinta marelui domnitor Stefan, nu atit gloria sa lumeasca l-au apropiat de acest panteon cit piosenia sa la fel de faimoasa.
Dupa cum am mai mentionat pe acest forum, in mentalul colectiv era demult considerat ca un sfint. Cine vizita manastirile din Moldova acum citeva zeci de ani si tragea pe la casele din jur avea ocazia sa constate aceasta direct. Asa stind lucrurile, BOR nu a facut decit sa oficializeze o stare de fapt existenta.
As conchide deci ca BOR nu este altfel decit altele.
31 Fabian // Jul 22, 2009 at 5:14 pm
Tovarase Thalex, mai cerceteaza cine a fost Sf Voievod Stefan inainte de a arunca cu pietre in el si vei vedea ca voi astia “moralistii”, “puritanii” ce aruncati cu pietre in el, sunteti jalnici pigmei, nici la degetul mic al lui Stefan.
Stiam ca si Sf Petru s-a lepadat de Hristos dar acum este sfant…nu?
Stiam ca si Maria Egipteanca a fost o curva notorie timp de 17 ani, iar acum e sfanta…se ridica de la pamant cand se ruga!
Stiam ca si Moise Arapul a fost un criminal, un sef de talhari “terorist” am zice noi azi… iar acum este sfant in calendar.
Stiam ca si tarul Nicolae II al rusilor era pacatos si mandru foarte dar prin moartea lui a devenit sfant in calendar.
Deci, daca nu credeti in puterea de convertire si in puterea faptelor bune ce le face un om putand astfel deveni un sfant din cel mai mare pacatos om, atunci n-avem ce discuta, tovarase necredincios Thalex et comp.
Daca nu era Stefan si Vlad Tepes, astazi vorbea turceste toata Europa.
32 Anonim // Jul 22, 2009 at 10:59 pm
@Fabian:
Despre forumistul Thalex se poate spune orice numai ca ar fi simpatizant comunist nu.
Argumentele pe care le-ati adus in postarile dv sint suficiente pentru a arata ca BOR nu a facut nimic reprobabil sau neconform cu practica ecleziastica.
Desi am polemizat in trecut (nu e exclus nici in viitor) cu forumistul Thalex, eu nu il pot considera ca adversar ci ca un preopinent, e drept ca unul uzind uneori de un verbiaj mai ascutit chiar decit sabia lui D’Artagnan. A nu se intelege insa trivial.
33 Thalex // Jul 24, 2009 at 10:02 am
@Fabian:
Mi-a pläcut ce-ai scris, mi-ai dat singurul räspuns posibil. Întregesc lista ta cu Sf. Ap. Pavel (Saul / Paul), Sf. Augustin, Sf. Vasile cel Mare, ea rämânând deschisä. Spre deosebire de cei citatzi însä, la Stefan nu am cunostiintzä de vreun moment de rupturä cu päcatul / pocäintzä …
Desi începem oarecum sä ne-ntzelegem, la deplina „întoväräsire“ (comuniunea marxistä deplinä în lucifer) nu cred, din varii motive, sä ajungem …
Cu privire la finaul interventziei d-tale, as fi mai prudent. Nu cred cä operatorii logici si cauzalitätzile simple fac, la istorie, mai bine decât înghetzata la pneumonie. Poti, eventual, spune cä „e probabil“ ca, dacä … atunci. E proabil / posibil ca, dacä nu era Carol cel Mare, Europa sä fi vorbit araba, ca, dacä nu era Otto cel Mare, sä fi vorbit ungureste, ca, dacä nu era Ludovic cel Mare al Ungariei (Nagy Lajos), Moldova sä-si fi pästrat optiunea initialä pentru turco-tätarä, ori ca, dacä nu era Marcu de Efess, Bizantzul n-ar fi dat cinstea pe rusine si greaca pe turcä.
Revenind la comentariul d-tale anterior: sigur e cä papa Sixtus al IV-lea nu l-a numit pe Stefan „athleta Christi“ pentru cä „mai bine cu turcii“ (ev. athleta Mahometi) …
Nu stiu însä dacä, în perspectivä medie / lungä, actziunile räzboinice ale lui Stefan (încheiate totusi cu înfrângeri si cedäri masive) si esecul demersului säu dinastic au avut consecuntze benefice majore (afarä de amintirea tonicä a momentului de exceptzionalä virilitate si de numärul si calitatea ctitoriilor).
@Anonim:
Multzumesc de paratäznet.
Îti întorc complimentele: apreciez, la rândul meu, efortul întru echilibrare si buna mäsurä pe care îl depui aici.
În special: desi în registru analitic suntem condamnati câteodatä la polemicä, admir în mod deosebit talentul D-tale sintetic / integrator, mai ales din luärile de pozitzie pe teme de geopoliticä (care-mi amintesc uneori de Jordis v. Lohausen).
Cu bine,
T.
34 Anonim // Jul 25, 2009 at 12:13 am
@Thalex:
Pierderea Chiliei si Cetatii Albe a insemnat practic pierderea iesirii la mare, dar Moldova controla in continuare caile de acces catre aceste porturi.
Moldova singura nu putea face fata otomanilor, ungurilor, polonezilor, rusilor, dupa cum nici Romania de azi nu poate rezista, singura, ingerintelor ungurilor, rusilor, ucrainenilor, bulgarilor, lista fiind chiar mai lunga.
Moldova nu a avut deci alta optiune decit a incheia pace, una onorabila totusi, cu Poarta.
As vrea ca Romania de astazi, in schimbul tributului platit cu virf si indesat (a se citi despagubiri, privatizari, etc.), sa fie lasata in pace. Macar sa nu i se ceara ridicarea unor capisti nefiresti, dupa cum nici turcii nu au ridicat moschei pe pamintul Moldovei.
35 CYRUS THE ANTIVIRUS // Jul 26, 2009 at 8:27 pm
@Thalex.Mintea multă fără smerenie, trufeşte, te duce pe calea pierzaniei.Dumneata esti un om învăţat,poate un avocat,judecând după citatele şi retorica afişată.Ura ce o demonstrezi împotriva celor a căror limbă o utilizezi pe acest site te chinuie foarte.Nu mai vorbesc de accesele de furie viscerală împotriva ortodocşilor şi a tot ce ţine de credinţa lor….E vocea daimonului care te chinuie…Domnul să aibă milă de tine !
36 Thalex // Jul 27, 2009 at 8:21 am
Pierderea Chiliei si Cetatii Albe a insemnat practic pierderea principalelor surse de venit ale Moldovei, principele intrând astfel în imposibilitatea de a mai angaja mercenarii cu care sä întretzinä garnizoane si sä poarte räzboaie eficiente. Pentru turcii asta a însemnat posibilitatea de a se da, cu arme & bagaje, nestingheritzi cu barca pe toatä Marea Neagrä. Catastrofä multiplä.
„Moldova singura“ nu a existat niciodatä (dela întemeiere si pânä azi). Ea a avut însä ca atare optiunea de a-si alege Jupânul (si odatä cu el si modelul). A avut de ales între dreptul istoric (al Regatului Maghiar) fascinatzia pentru faptele mari de arme (ale polonezilor), si iluzia unei vietzi tihnite (sub Poartä). A optat, în fine, prin Stefan cel Mare, Bätrân, Bolnav & Obosit, petru ultima (exemplul, lamentabil, îl däduse deja, tot la senectute Mircea cel Vläguit în Valahia).
Pacea cu Poarta a fost „onorabilä“ atâta vreme cât turcii încä nu reusiserä încä sä digere toate gälustele pe care le înghitziserä. A devenit însä (dupä nici un secol) umilitoare, apoi (dupä încä un secol) împovärätoare si, în fine (prin sfârtecare si grecizare de dupä încä un secol) devastatoare.
Ca sä fi läsat în pace pe duratä în lumea asta, ieri, azi + mâine, e mussai sä fi Imperiu. România nu a ajuns niciodatä (vezi desnädejdile lui P. Tutea) sä fie unul. Dar uite cä nici Prusia (aflatä cu mult deasupra celor 3 lulele & surcele prin care am putea simboliza, färä a gresi prea mult, la scarä europeanä, principatele române) nu a fost „läsatä în pace“ pânä când Frederic cel Mare nu a convins Imperiul (german) cu argumente forte, sä o (cam) lase …. Nici pe coana Bavaria (marea curvä a istoriei central-europene, un fel de Moldovä mai bine situatä geo-politic) nu a läsat-o nimeni în pace, nu? S.a.m.d..
Chestiunea moscheilor: dacä refuzi Dobrogei, Basarabiei istorice, raialelor Bräila, Zimnicea, Turnu, s.a.m.d. pretentzia de teritoriu românesc, atunci îtzi dau dreptate …
Cä veni vorba: o constantä a vulgatei natzionale e ideea (fixä si aiuristicä) cä principatele române ar fi fost „poarta“ otomanilor spre Europa. Ipoteza nu se sustzine. Traseele principalelor corpuri expeditzionare turce au ocolit însä constant principatele (fundäturile) române, preferând (din considerente logistice) traseul Bulgaria – Serbia. „Poarta Europei“ a fost întotdeauna defileul Balcani-Carpatzi, respectiv cetatea (ungureascä) a Belgrad-ului.
37 Thalex // Jul 27, 2009 at 8:44 am
@CYRUS
„A gândi URÂT România, a gândi URÂT despre România, este echivalat astäzi cu a gândi CRITIC despre România. A FETISIZA România, a o împodobi NEFIRESC si NEDREPT, este o altä formä de urâtzire a ei. Între aceste douä dimensiuni ale URÂTULUI stä conditzia tulbure a României de azi.“
„A te reîmprieteni cu conditzia de a fi român necesitä actul primordial de a te re-împrieteni cu tine însutzi“.
„Prin aceastä re-împrietenire cu propriul täu neam, tu te vei gândi ALTFEL pe tine însutzi si vei gândi ALTFEL despre tine; se va întâmpla astfel o RESTAURARE ONTOLOGICÄ si, dece nu, o VINDECARE“
Citate din „Omul Frumos“ scrisä de D. Puric pentru urâtzitorii gen Cyrus, Cristian, ori Thalex.
În mai micä mäsurä, poate, pentru Anonim si Fabian.
Sublinierile îmi apartzin.
Domnul să aibă milă de noi!
38 Zob // Jul 27, 2009 at 11:17 pm
Dacă Ştefan îi avea în subordine pe românii de acum şi religia actuală îl sodomizau turcii şi ar fi fost Ştefan cel mic.
Explicaţie: acum românii sunt rromâni şi creştinismul este o şmecherie socială capitalistă.
39 CYRUS THE ANTIVIRUS // Jul 28, 2009 at 3:37 pm
@Thalex . La noi se zice “Cu nebunu’ nu te pune, că are mintea odihnită”.
40 Thalex // Jul 28, 2009 at 9:12 pm
@CYRUS :
La noi? Unde “la noi”? La mine se spune sä nu te pui cu prostu’…
Altminteri, ca sä te parafrazez o leacä, mintea putzinä angrenatä la cärutza pologeticii orthodoxiste (sectare) si a natzionalismului primitiv (de fapt antinatzional) te duce pe calea pierzaniei. Dumeata esti un träitor evlavios, poate un cälugär, judecând dupä tzinuta (moralizatoare) afisatä. Ura ce o arätzi împotriva celor ce ies din canonul aprehensiunii D-tale (gregare) asupra categoriilor precum Natziunea, Patria, Credintza, te chinuie tare. Nu mai vorbesc de accesele de furie visceralä împotriva celor ce pun în discutzie aspecte obscure ale Orthodoxiei, care la D-ta tzin loc de Credintzä si înseamnä întreaga Orthodoxie.
Apetitul (blestemat) de a arunca anatheme în numele Bisericii te orbeste întratât, încât te face sä märturisesti strâmb împotriva aproapelui (de forum): de pildä, eu nu-mi amintesc sä fi spus / scris VREODATÄ ceva räu despre Crezul Orthodox, despre Sfintzii Pärintzi ai Bisericii catholicesti si apostolesti, despre, despre bisericile orthodoxe, icoane, ori martiri, despre staretzul Pârvu, despre monahul Steinhard, despre Maica Siluana, etc..
Ceea ce D-ta numesti „ortodoxie“ e, mai degrabä, o credintzä particularä, ori de gascä, pe care încerci sä o vinzi drept SINGURA cale de mântuire. E o cale gresitä, dragä CYRUS, e un drum care duce în fundätura confuziei dintre Sfintzenie (Calciu, Pârvu) si ticälosia concordatului cu diavolul (Justinian Marina, Teoctist & Co.).
E vocea demonului trândäviei (a lenei spirituale) care te chinuie.
„Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!”
Ce zici de blasfemia asta?
Ce sti despre autorul ei?
Ce ai avea sä-i spui?
Cum te relatzionezi fatzä de el?
Ce mi-ai spune mie, dacä eu as fi autorul ei?
Cu câte mäsuri esti învätzat sä operezi?
Cu bine,
T.
41 Anonim // Jul 29, 2009 at 12:01 am
@Thalex:
Din pacate (cu toata sinceritatea din partea mea!), dumneavoastra judecati in cheie preponderent depreciativa.
Mercenari vor fi existat si in armata lui Stefan. Au existat in toate timpurile in toate armatele. Nu ei au cistigat bataliile decisive ale lui Stefan. Nu am auzit sa fie mentionati de cronicarii moldoveni. Stiti dv vreo alta sursa?
Dreptul istoric al regatului maghiar nu se sustine decit prin dreptul ocupantului. Dominatia maghiara dincolo de Carpati a fost precara. Barata ferm de Mircea la sud, a fost eludata de Bogdan la est si barata la fel de ferm de Stefan.
Daca Mircea si Stefan ar fi fost asa de vlaguiti, turcii nu ar fi incheiat pace ci ar fi ocupat tarile lor.
Desi acordurile incheiate initial, au fost treptat inasprite, ceea ce a dus la aparitia unora ca Ioan Voda in Moldova sau Radu de la Afumati in Muntenia, ambele nu au impartasit soarta trufaselor vecine, una clamind si azi drepturi ‘istorice’.
Sint de acord cu traseul de care vorbiti. Acesta insa este mai mult un coridor, al carui flanc nordic trebuia asigurat. Este poate unul dintre motivele pentru care sultanii au acordat o pace onorabila ‘vlaguitilor’ Mircea si Stefan.
Ca sa fii lasat in pace, trebuie sa ai demnitate, in primul rind respect de sine.
42 Thalex // Jul 30, 2009 at 8:58 am
@Anonim:
Avetzi într-o oarecare mäsurä dreptate …
Ce as putea însä eu sä fac, fatzä cu agresiunea continuä a platitudilor ce se vor dogme? Oare cum se cautä Adevärul, repetând la infinit vulgate învätzate pe de rost, ori încercând sä le pui la încercare prin înfruntarea cu afirmatziile AUTO-CONTRADICTORII pe care le contzin?
La obiect:
Dreptul istoric al regatului maghiar asupra Moldovei medievale nu este dreptul ocupantului, ci al descälecätorului, dreptul întemeietorului de tzarä (al aceluia färä de care, tzara NU AR FI EXISTAT). Dece, oare, potzi fi BUN ROMÂN doar MINTZIND (din considerente tactic-propagandistice) în chestiunea asta atât de simplä si evidentä?
Numitzi-mi UN SINGUR gelu-glad-menumorut-bärbat moldovean ÎNAINTE de descälecätorul (cu mandat maghiar) Dragos, care a curätzat zona de tätari si a înfiintzat o marcä a Regatului Maghiar (cf. Ureche G.). Unul singur! Numitzi-mi O SINGURÄ formatziune statalä valahä (termenul german „Moldau“ încä nu se auzise pe fatza pämântului) în apropierea Coridorului Cuman de dinainte / de dupä Marea Invazie Mongolä. Una singurä!
Cronicarii? Istoria Moldovei începe, dupä Ureche, cu descälecatul lui Dragos, petrecut la 150 de ani dupä înfiintzarea Unversitätzii Sorbona, invazia lui Baldwin si räscoala lui Petru în Bulgaria, la 300 de ani dela Marea Schismä, la 600 (sase sute!) de ani dela victoria providentzialä a lui Carol Martel (salvatorul Crestinätätzii) la Tours, s.a.m.d. E si asta tot o „cheie depreciativä“? E, ore, întreaga istorie a Europei o „cheie depreciativä“ conspirativä contra „tzärishioarei“? Oare numai potzi fi patriot, dacä nu numesti, uzurpând termenii, „luptä de eliberarea natzionalä“ (care „natzie“, cä nici nu exista termenul în acceptziunea actualä?) räzboaiele lui Stefan aliat cu totzi si împotriva tuturor?
Ureche zice: „Într-acea vreme, Mehmet împäratul turcescu armându 120 000 de oastea sa si oastea tätärascä SI MUNTENEASCÄ (iatä rezultatul sub-punerii „onorabile“?! fatzä de turci, n.n.), sä meargä cu Radul vodä, au trimis asupra lui Stefan vodä. Iarä Stefan vodä avându oastea sa, 40 000 si 2 000 DE LESI (mercenari, n.n.) ce-i venis într-ajutoriu cu Buciatzschii da la craiul Cazimir si 5 000 DE UNGURI (mercenari, n.n.), ce-i dobândise de la Mateiasu craiul ungurescu (äla din Imnul de Stat Românesc, n.n.), le-au iesit înaintea turcilor din sus de Vaslui, la Podul Înalt, pre care i-au biruit Stefan vodä, nu asa cu vitejia, cum cu mestesugul.“
Vreau sä spun räspicat lu’ alde Cristian, Cyrus-Virus & al., cä nu am chiar nici un amestec în relatarea asta si, anticipând noile lor acuze, cä nu l-am influientzat în nici un fel pe numitul Ureche G. (si nici pe prea-orthodoxul dascäl Simeon) în redactarea lucrärilor Jupâniilor lor …
43 cristian // Jul 30, 2009 at 10:25 pm
Dragă Thalex, geaba ştii istoria scrisă, dacă ai o bubă la mansardă!!! Dacă nu poţi înţelege, că poporul daco-român a fost pe aceste meleaguri de mii de ani (nu 2.000) şi a rămas astfel cu tradiţia, cu obiceiurile sale, în ciuda cuceririi romane (cam 1/3 din teritoriu) sau a hoardelor barbare (ca de ex şi a celor cu “dreptul istoric”- apropos, pe stângul nu-l mai au?) şi că este astfel clădit, încât pt sute de ani sau mai bine nu a avut nevoie de un stat în accepţiunea vestică, atunci nu mai încerca. De unde nu este, nici Dumnezeu nu cere!
Apropos de Dumnezeu- de El singur a avut nevoie acest popor şi datorită Lui a şi supravieţuit vicisitudinilor acestei lumi timp de 19 secole şi mai bine.
Iar dacă cumva vrei să aplici “teoria” roessleriană şi la Moldova carpilor şi costobocilor, atunci eşti tare de compătimit- greu mai ieşi din minciună! Şi atunci tu nu te mişti în Adevăr, ci te ţine tatăl minciunii ….
44 Thalex // Jul 31, 2009 at 9:54 am
@Cristian:
Dragä Cristian, degeaba însiri aicea mii de ani (nu doar 2 000, dece nu 200 000?) bashka 1/3 din teritoriu, 2/3 bärbi si 5 soldätzei de zirconiu, într-o discutzie în care ar trebui sä aduci argumente. Tot degeaba încerci sä-mi dai cu stângul în dreptul.
Tot degeaba produci tâmpenii (ca bancul original cu poporul ales care, acum 1 000 de ani nu ar fi avut nevoie de vreun stat “în acceptziune vesticä”, stat de care însä toate celelalte popoare (incl. estice) par sä fi avut o nevoie disperatä) …
Tot degeaba îmi agitzi (ilegitim, tzâfnos si aiuristic) bâta lui Roesler deasopra capului.
Roesler & Co., care mäcar s-au situat în spatziul discursului (polemic) stiintzific, nu se combat în erorile lor cu tranchilizantele pe care le prescri d-ta, ci cu argumente viguroase.
Stiintza nu s-a clädit pe si nu se sustzine cu basme, tembelisme si himere carpe si penticocostârcobobocesti, ci cu argumente cel putzin logice, dacä nu (de dorit) demonstrabile (vezi Paulescu vs. Leon).
Restul e, cu respect, polologhie de 2 (doi) bani gäuritzi. Respectiv echivalentul limetelor sumei în care te misti d-ta în polemica cu mine.
45 Anonim // Aug 1, 2009 at 12:10 am
@Thalex:
Ma intreb mereu cum de un om dispunind de asa un volum informativ prefera interpretari atit de distorsionate. Cine minte si de ce?
Nici un istoric roman nu a contestat pe intemeietorul Dragos ca vasal al regelui Ungariei. Vasalitatea era statutata in sistemul feudal dar fireasca este si dorinta de emancipare, oricare ar fi sistemul politic. Nici un domn al Moldovei nu avea de ce sa considere vasalitatea perpetua, odata ce domnea peste un popor nu mai prejos decit cel ce ce venise pe nori de pulbere si ii inrobise fratii de peste munti. In istoria moderna, este cunoscuta si admirata lupta de independenta a fostelor colonii fata de metropola, atunci cind metropola devenise oprimatoare, chiar daca ‘vasalii’ erau de acelasi singe si limba.
Cu siguranta au existat si in Moldova un Gelu, Glad si Menumorut inainte de Dragos din moment ce se stie de o oaste a Birladnicilor participanta la o lupta alaturi de slavii din est. A afirma (ostentativ) contrariul inseamna a extinde teoria Roesleriana si dincolo de Carpati. Apropo: Roesler si epigonii sai, nu putini, nu s-au situat in spatiul polemic stiintific ci in cel al propagandei politice rauvoitoare.
Faptul ca tarile romane s-au inchegat statal dupa peste 150 de ani de la fundarea Sorbonei se datoreaza vicisitudinilor locului, de care Apusul nu a avut parte.
Ureche, cu care istoria Moldovei nu incepe ci continua in forma scrisa, nu afirma ca ostenii unguri si polonezi ar fi fost mercenari. O faceti dumneavoastra si apreciez onestitatea de a exprima clar aceasta prin ‘n.n’. Corpurile respective reprezentau un ajutor, modest prin comparatie cu veleitatile, din partea tarilor respective. Inamicul era comun, insa si dorinta de a-l infrunta nu prea.
Dezunirea in fata pericolului comun si ambitiile dominatoare ale mult arogantelor vecine l-a fortat pe Stefan sa se bata. In pace si liniste, s-ar fi dedicat altor activitati – o arata clar suma de edificii ridicate pe timpul sau.
Luptele fratricide au fost fapte comune in evul mediu iar nu odata urmasii nu s-au ridicat la inaltimea predecesorilor. Probabil ca domnul muntean care si-a trimis oastea contra lui Stefan fie visa si la tronul Moldovei, altfel insa de cum o va face Mihai, fie nu avea incotro, ceea ce in optica mea nu il scuza.
Paragraful cu vitejia si mestesugul, citat inutil pentru ideea centrala, nu reduce meritele lui Stefan ci le subliniaza. Limbajul arhaic trebuie transpus: ‘nu prin forta directa ci mai ales prin tactica’, adica inteligenta, abilitate manevriera, in cele din urma competenta.
Este ceea ce irita pe denigratorii de profesie, trendy astazi, in rindul carora sper ca nu va voi vedea niciodata.
46 Thalex // Aug 1, 2009 at 10:31 am
@Anonim:
Stimate Domn,
sunt la mii de leghe depärtare de dorintza de a denigra. La o distantzä similarä mä aflu însä si de conditzia ori ne-voia de a face apologeticä poporalä contraproductivä, färä sens si noimä. Väd însä si eu, prea bine chiar, cä alunec, prin anti-tezä, în ipostaza de aparent denigrator, desi în realitate nu fac altceva decât sä propun altä abordare, deoarece:
Cred cu tärie cä mândria natzionalä (sentiment legitim si dezirabil) se poate clädi doar pe baza adevärului, întru a cärui aflare ne tot ostenim pe durata vremelnicei noastre existentze. Printre conditziile necesare cunosterii stiintzifice (singurul tip de cunoastere care permite stabilirea de pozitzii depe care se pot purta polemici fructuoase) se numärä abandonarea färä regret a argumentelor de sorginte esoteric-initziaticä (daco-moesico-carpice) si operarea cu un sistem de mäsurä (evaluare) unitar.
În virtutea celor anteenuntzate, la obiect:
VICISITUDINILE
Nu cred în populara tezä a „vicisitudinilor“ cu aplicare la tzärile române, pentru cä nu cred în victimizäri si pentru cä am exemplul Spaniei (mult mai “vicisionatä” decât tzärile române). Nu cred cä povestile istoriei ne-scrise pot servi drept bazä de argumentatzie într-o discutzie serioasä: Neculce, de pildä, respinge indignat teoria etnogenezei moldovenilor dupä Ureche & dascälul Simion, din motive usor de întzeles …
OASTEA BÎRLADNICILOR
Nu stiu cine erau aceia; stiu însä cä Bacäul era cetate ioanitä si cä Baia (prima capitalä a Moldovei) era un oras säsesco-unguresc. Mai stiu cä R Rösler a fost un om de stiintzä, care a formulat (din unghiul säu) teorii (neconvenabile nouä) pe care avem pläcerea (sper cä si stiintza si si argumentele) sä le combatem, anume sub raportul CONTZINUTULUI DE ADEVÄR. Restul e pulbere (costobocealä) în vânt. Epigonii lui (mai ales cei din slujba Contelui Andrássy G. si de dupä) nu au mai fost, pentru cä tocmai începuse nebunia instrumentalizärii ideologige a isoriei (cu care noi doi nu vrem sä avem nimic de-a face, nu?).
MERCENARII
Bineîntzeles cä ostenii unguri si polonezi despre care relateazä Ureche erau mercenari. Armatele Evului Mediu erau compuse din corpuri (relativ mici) de cavaleri, de „lefegii“ si din formatziuni mari formate din „gloatä“. Nu gloata decidea soarta bätäliilor, mai ales dupä introducerea armelor de foc, ci mai degrabä mercenarii. Cetatea Neamtz a fost salvatä în episodul Räzboieni, cf. Neculce I., de UN SINGUR ins, un captiv sas care s-a oferit sä punä în functziune tunurile (pe care cetatea le detzinea, dar pe care nimeni altcineva nu stia sä le utilizeze!). Referirile cronicarilor la „lefecii“ din componentza corpurilor de oaste moldoveneascä sunt de altfel si înainte si si dupä Stefan frecvente …. Djuvara N. atrage mai nou atentzia cä vulgata traditzionalä (Iorga) despre „ostile de tzärani si ciobani“ nu are fundament …
LUPTELE FRATRICIDE
Ureche pomeneste (si condamnä) multe incursiuni ale lui Stefan în Valahia, unele fiind pure expeditzii de jaf. Un capitol se numeste chiar „Cându au prädat Stefan vodä Tzara Säcuiascä“, altul“Când a intrat zavistiia între Stefan vodä si între Radul vodä si de arderea Bräilei“, altul „De prädarea secuilor“, în altul se relateazä pustiirea si arderea de cätre viitorul sfânt a întregii Tzäri Muntenesti, într-altul devastarea si arderea Valahiei plus decapitarea tuturor cavalerilor (voinicilor) prinsi vii, cu exceptzia a doi boieri mari, jefuirea cetätzii Dâmbovitza, s.a.m.d.. Revin, dacä e nevoie, si cu citate complete, am cartea în fatzä.
„Paragraful cu vitejia si mestesugul“ nu e un paragraf, ci o încheiere de frazä, autor fiind acelasi Ureche G.. Sunt pe de-a întregul de acord cu interpretarea pe care i-atzi dat-o.
ÎN CONCLUZIE
Mi-atzi solicitat sä argumentez prin cronicari. Am fäcut-o.
Nu recunosc acuza de „denigrare“. Am arätat mai sus dece.
Cer sä fiu combätut cu argumente, nu cu epitete.
Printre gene,
T.
47 Anonim // Aug 1, 2009 at 11:00 pm
@Thalex:
Am afirmat doar ca nu vreau sa va vad printre denigratori (din exces de pasiune si talent pentru polemica).
Spania nu a fost deloc mai defavorizata decit Tarile Romane. Dominatia araba a durat mai putin si nu a fost obligata sa fie vasala nimanui. Nu au lipsit insa rivalitatile interne (ca in toata lumea). Rivalii externi i-au fost pe masura. Ciocnirile nu au fost asimetrice ca in cazul luptelor purtate de domnitorii romani cu turcii si nu numai. Mai mult, a beneficiat de un imperiu colonial, ridicat cu sabia in numele crucii pe cadavrele altor civilizatii. In contemporaneitate, a beneficiat de ajutor economic masiv dupa 1975, cu clara motivatie politica.
Formatiuni statale pe teritoriul Moldovei, premergatoare lui Dragos si Bogdan, apar in surse straine si la Cantemir. Cei 2 vasali ai Ungariei nu au actionat deci in desert iar un stat la est de Carpati este foarte probabil sa fi aparut si fara emisarii vasali ungurilor. Nu dispun de o biblioteca proprie unde ma aflu ca sa fiu mai precis de atit. Poate ma completeaza eruditia dumneavostra. Indicati-mi va rog si unde apare Bacaul ca intemeiat de ioaniti. Nimic surprinzator implantarea unei colonii de mineri straini (baiesi- Baia). Dupa ei, oricum nu a ramas decit numele.
Nu pasiunea pentru stiinta l-a animat pe Roesler iar epigoni are si astazi, cit se poate de oficial!
De ce este asa de bineinteles ca erau mercenari? Mercenari ar fi fost daca ar fi fost tocmiti de Stefan, nu trimisi de regele lor. In fine, dupa cum am mai afirmat, mercenarii au existat si exista.
Pe timpul lui Stefan, armele de foc nu aveau inca ponderea de pe timpul lui Mihai. Admitind judecata dv, conform careia minuirea lor revenea strainilor (probabil pentru ca judecati ca ai nostri nu erau in stare), ponderea lor nu putea fi decisiva. V-as mai aminti ca si azi, in era tehnicii sofisticate, infanteria (gloata de alta data) este indispensabila.
Ajungind la gloata, din cine credeti ca era formata daca nu din tarani? Cum ar fi ajuns Stefan la 40 de mii fara taranii si ciobanii exclusi de venerabilul Djuvara? Pina in contemporaneitate, armatele nationale s-au recrutat din categorii largi ale populatiei, fara a exclude militarii de profesie. Nu era nimic desuet. In fata unui pericol major, societatea trebuie sa reactioneze coerent. Numai distrugerea coeziunii sociale, la care asistam impasibili, a dus la reducerea fortelor armate la dimensiuni simbolice, sub pretextul profesionalizarii. Revenind la subiect, sa presupunem ca venerabilul Djuvara are dreptate iar autorul de ‘vulgate traditionale’ Iorga nu. Ce vor fi facut taranii lui Stefan in timpul invaziilor turcesti? Se vor fi dus prin biserici sa afle de faptele demne de cronici ale mercenarilor (ca televizoare care sa transmita revolutii in direct nu erau)?…
Ce spune Neculce despre acel sas salvator pare a fi o legenda. Nu trebuie sa fii expert militar ca sa intelegi ca un om (inca un prizonier, de presupus nu intr-o stare tocmai buna) nu putea forma echipaje pentru tunuri la nivelul apt de a respinge asediul, deturnind de la indatoririle lor osteni de rind, aceasta inca in plin asediu. E de presupus, conform relatarii lui Neculce, ca acele piese se aflau in cetate fara servanti dar cu munitie si tot ce mai trebuie. Nu vi se pare ilogic? Oare la Suceava, Hotin si altele care au rezistat otomanilor, a existat tot cite un sas, ungur, polonez, orice numai roman nu, salvator?
Nu v-am contrazis asupra luptelor fratricide. S-au vazut si la case mai mari. Daca toti aveti cartea in fata, poate aflati si motivul. Nu cumva e prea inchinarea fata de turci? In fine si cu bine, despre ce carte e vorba?
48 Thalex // Aug 4, 2009 at 9:18 am
@Anonim:
CARTEA
Cărţile se cheamă „Letopiseţul Ţării Moldovei“, G. Ureche / 1967, „M. Costin – Opere Alese“ 1966 si „L.T.M. / O Samă de Cuvinte“, I. Neculce / 1972. Le-am scos la raport din bibliotecă pentru a contesta afirmaţia Dvs. din prima intervenţie, cf. căreia cronicarii nu ar fi consemnat utilizarea de către Ştefan a lefegiilor (moldoveni ori străini).
Acuma, eu cred că nu ajungem nicăieri dacă ne apucăm să aplicăm operatori de validare / invalidare selectivă a afirmaţiilor din cronici…
ARTILERIA
Cu patru ani înainte de înscăunarea lui Stefan de către numitul Vlad Ţepeş, Constantinopolul a binevoit de a căzut graţie puterii de foc a artileriei turce (organizată şi comandată de un expert valah – mercenar trădător – din armata maghiară, trecut la turci).
GLOATA
Armata de ţărani si de ciobani (la care face referire şi Ureche in episodul Războieni şi căreia Djuvara nu-i contestă existenţa, ci doar eficienţa în primă instanţă) a existat neîndoios, dar nu ea a decis soarta (majorităţii) bătăliilor. Repet şi insist: nu era vorba despre „armată naţională“ ci despre formaţiuni de voluntari, barbaria recrutării forţate întru „armate naţionale“ fiind necunoscută în Evul Mediu (ea a fost, odată cu barbaria numită „stat naţional“ invenţia barbariei mai mari numită „Revoluţia Franceză“).
FORMATIUNI STATALE
pe teritoriul Moldovei au existat, bine-înţeles. Chiar înainte de Marea Invazie Mongolă a fiinţat Regatul Cuman / Başchir de pe Milcov, care a trecut sub tutelă maghiară cu puţin înainte de invazie, dând nastere „Coridorului Cuman“ (provincie vasală Ungariei în regulă, cu acte şi episcop – catholic, primul atestat în zonă – cu tot). Despre cetăţile genoveze, foste greceşti, dela mare & Nistru ce să mai vorbim, nu? Ocupaţia mongolă în schimb nu prea a excelat în forme de organizare statală, aşa că ne-a prins 1350 cam ca pe Ioan (cel fără-de-ţară) …
BACĂU
Numele oraşului este derivatul (de eroziune lingvistică prin betacizare) a numelui Wachau (Wache = strajă). În apropiere de Bacău există chiar şi localitatea numită româneste „Straja“.
BAIA
Nimic surprinzător în existenţa unei colonii de mineri germani, surprinzătoare e doar ridicarea ei (probabil că din lipsă de alternative) la rangul de capitală.
SPANIA
Pentru a verifica afirmaţia cf. căreia Spania a fost mult mai „vicisitudini-zată“ decât, să-i zic, „plaiul mioritic“ e suficientă o incursiune în primul atlas istoric dela librăia din colţ. În el găsim o mulţime de hărţi cu linii continue, punctate si săgeţi colorate, care ne indică traseele populaţiilor migratoare, başca cruciuliţe care marchează locul bătăliilor celor mai însemnate.
RÖSLER R.
L-aţi citit, înainte de a-l înjura? Eu cred că nu. Individul e surprinzător de logic la nivelul argumentaţiei. Epigonii săi nu (mai) sunt. Cum nu (mai) sunt, de altfel, mai nou, nici inamicii patriotarzi ai ipotezelor / teoriilor sale. Asta are însă mai mult de a face cu erodarea, datorită istrumentalizării, a discursului stiinţific în general, decât cu apartenenţa etnică …
49 Anonim // Aug 5, 2009 at 12:23 am
@Thalex:
Frumoase piese aveti in biblioteca! Ati remarcat ca sint editate pe timpul ‘nationalismului dialectic si isteric’, animat de ‘costobobocism’ in interpretarea istoriei? Un deceniu mai inainte, nu cred ca le-ati fi putut procura. Poate doar “Pe Donul linistit”, “Drumul lui Scutarevski spre ocean”, “Copii eroi”, “Doi capitani’, toate de la libraria “Cartea rusa”.
Restul pe alta data ca acum e tirziu (daca mai regasesc articolul!)…
50 Anonim // Aug 10, 2009 at 11:54 pm
Salutari domnule Thalex! Am ramas cam demultisor dator cu niste raspunsuri.
Parca din cronici stim ca Stefan a fost facut domn pe cimpie la Direptate? Stefan si Vlad s-au sustinut reciproc dar nu oastea, eventual de mercenari, ai lui Vlad l-au impus pe Stefan la domnie ci moldovenii insisi.
Desi urmele sale sint si azi vizibile pe ruinele Constantinopolelui, nu artileria i-a decis soarta ci absoluta superioritate materiala a otomanilor. Puterea oricarui sistem defensiv sta in oamenii care il deservesc. Or, ostenii basileului erau depasiti numeric cu peste 10:1, poate chiar cu 20:1 si nu puteau decit demonstra cum se moare eroic. A facut-o insusi Constantin al XI-lea. Desigur, daca ar fi gindit in termeni de real politik, trebuia sa predea metropola sultanului si sa dispara in istorie, dupa cum nici Stefan nu trebuia sa se razboiasca cu Poarta, ci sa-i accepte directivele precum fac contemporanii nostri cu oricine care vine aici sa ceara nu pamint si apa ci … ‘despagubiri’…
Cadenta tunului lui Orban era de o lovitura la 3 ore. Se pare ca a si explodat, lucru frecvent cu gurile de foc construite empiric pina si dupa jumatatea secolului 19, omorind servantii si chiar pe creatorul sau.
Nu este cert ca acesta era etnic roman. Ungurii il revendica si ei, nu stiu insa pe ce baza. Istoricul grec Laonic Chalcocondil il numeste dac dar dacii disparusera demult. Sa fie oare in relatarea istoricului grec o confuzie, o licenta savanta pentru a desemna pe cineva originar din Transilvania sau proba persistentei constiintei originei dace a locuitorilor bastinasi ai Transilvaniei. De ce insa nu a utilizat termenii incetateniti in epoca pentru unguri sau romani daca dorea sa-i desemneze precis etnicitatea? Iata deci un subiect demn de cercetare istorica – in ce context se utiliza in acel timp termenul ‘dac’ si daca mai apare si la alti autori contemporani.
Indiferent nationalitatea, nu era nici mercenar ci mai repede liber intreprinzator care a stiut sa-si valorifice potentialul creator. Intii, si-a oferit serviciile bizantinilor care, din lipsa de fonduri, l-au refuzat.
Ca veni vorba de mercenari, in armata sultanului erau si greci din fostele teritorii bizantine, priceputi in ale navigatiei, precum si alti crestini. Nationalitatea lui Orban, fie ea cit de disputata, nu aduce deci nici un blam.
Leave a Comment