SCRISOARE DESCHISA CĂTRE PREA FERICITUL PĂRINTE TEOCTIST, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
PREA FERICITE PĂRINTE PATRIARH, noi, ieromonahul Daniel Corogeanu, depus abuziv din preoţie în data de 16 iulie 2005, împreună cu patru monahii de la Mănăstirea Sfintei Treimi din episcopia Huşilor excluse anticanonic din monahism, considerând că am fost nedreptăţiţi de episcopul locului (fiindu-ne refuzată audienţa până în ziua de astăzi), având drept temei Canonul 14 de la Sardica, potrivit căruia preotul caterisit în pripă de către episcopul său are dreptul să facă recurs la episcopul capitalei (sau, în lipsa acestuia, la alt episcop), ne vedem siliţi să ne adresăm cu plângere Prea Fericirii Voastre, ca celui ce sunteţi arhipăstor al Bisericii Ortodoxe Române, pentru a Vă cere cercetarea cauzei noastre şi cercetarea canonică a episcopului vicar Corneliu Bârlădeanu de către care am fost nedreptăţiţi, asupra căruia aducem următoarele plângeri:
1. A primit pâră asupra unui preot fără să cerceteze faima pârâtorilor, încălcând Canonul 21 de la Calcedon. Cităm: „Clericii sau laicii care pârăsc pe episcopi sau pe clerici să nu se primească la pâră îndată, ci să se cerceteze faima lor”.
2. A refuzat taina mărturisirii celor ce i-au cerut-o, în cazul dat nouă, încălcând Canonul 52 Apostolic. Cităm: „Dacă vreun episcop sau preot nu-l primeşte pe cel ce se întoarce de la păcat, ci îl respinge, să se caterisească, pentru că mâhneşte pe Hristos, Cel ce a zis: Bucurie se face în ceruri pentru un păcătos care se pocăieşte (Luca 15, 7)”.
3. A caterisit fără cercetare şi, lucru nemaiauzit în Biserica Ortodoxă Universală, a exclus din monahism cinci călugări, încălcând Canonul 43 Trulan. Cităm: „Îi este îngăduit creştinului să-şi aleagă viaţa ascetică şi ca, părăsind viforul cel prea tulburat al treburilor vieţii, să intre în mănăstire şi să se tundă după chipul cel monahal, chiar dacă ar fi fost prins în orice cădere în greşeală. Căci Mântuitorul nostru Dumnezeu a zis: Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară (Ioan 6, 37). Aşadar, vieţuirea monahicească înfăţişându-ne nouă viaţa cea întru pocăinţă, o încuviinţăm celui ce cu adevărat i se hărăzeşte; şi în nici un chip fapta vieţii lui de mai înainte nu-l împiedică pe el la împlinirea dorinţei sale”.
4. A făcut mărturie mincinoasă (în presă şi în ieşirile sale înaintea credincioşilor), împotriva unei întregi obşti monahale minţind că biserica mănăstirii de la Tanacu nu este sfinţită, că preotul nu este hirotonit, că toată obştea face parte dintr-o grupare extra-eclesială, necanonică şi eretică (actele de înfiinţare a mănăstirii semnate de Prea Sfinţia Sa sunt asupra noastră şi, desigur, în arhiva episcopiei). A învinuit întreaga obşte de practici vrăjitoreşti. A numit criminal pe preotul slujitor, caterisindu-l sub învinuire de omor, fără a avea pronunţarea instanţei judecătoreşti, fapt prin care a influenţat negativ derularea procesului penal intentat nedrept împotriva subsemnaţilor. În sfârşit, ne-a învinuit de neascultare, pe noi, care am umblat în urma Prea Sfinţiei Sale pentru a ne spovedi, fiind alungaţi de la episcopie de fiecare dată.
Având în vedere aceste şi alte încălcări grave ale episcopului bârlădean, care a ajuns cu pâra sa mincinoasă până şi înaintea Sfântului Sinod (interzicându-ne mai înainte în mod abuziv şi anticanonic dreptul la recurs), nefiind noi de faţă ca să ne apărăm, a adus împotriva noastră învinuiri nefondate, implicând întregul Sinod într-o cauză nedreaptă, faptă care dăunează sobornicităţii Bisericii, zdruncinând credinţa milioanelor de credincioşi ortodocşi în faptul că în Sinod episcopii iau hotărâri călăuziţi de Duhul Sfânt, potrivit Sfintei Scripturi şi nu supuşi emoţiilor de moment, sau, ceea ce este şi mai grav, mânaţi de interese meschine omeneşti.
Ţinem să Vă aducem la cunoştinţă că scandalul public care a izbucnit prin intervenţia directă şi parcă la comanda episcopului Corneliu Bârlădeana (Prea Sfinţia Sa până în timpul de faţă trimite detaşamente de poliţişti asupra noastră, deşi afirmă că nu mai suntem călugări, deci nu mai are putere canonică asupra noastră), a avut ca punct de plecare moartea misterioasă a tinerei Irina Cornici. Aceasta, fiind bolnavă cu diagnosticul „schizofrenie acută de tip dezorganizat”, a vizitat mănăstirea noastră pentru a cere alinare în boala şi neputinţa sa, aşa cum fac mii de bolnavi în România şi în întreaga lume ortodoxă. Suferind o criză în data de 15 iunie, bolnava, la cererea noastră, a fost transportată cu ambulanţa la Spitalul Judeţean din Vaslui unde, în scurtă vreme, a decedat. Cadre din interiorul spitalului au răspândit îndată zvonul cum că numita Irina Cornici ar fi murit în mănăstire cu 24 de ore în urmă şi a fost adusă moartă la spital, afirmaţie absurdă de vreme ce moartea nu a fost constatată la faţa locului, iar raportul medico-legal, întocmit de doctorul Dan Gheorghiu, precum şi fişa medicului ambulanţei, doctoriţa Lenuţa Ciocan, menţionează că bolnavei i s-au administrat în ambulanţă, în drum spre spital, 6 fiole de adrenalină, doză mult peste normal, considerată de medicul legist a fi letală. Concluziile raportului medico-legal au fost făcute publice de către BBC. Nu ştim de ce Prea Sfinţitul Corneliu Bârlădean, chiar şi după aceasta, a continuat să se bazeze în acţiunile şi afirmaţiile sale pe un zvon şi nu pe probe sigure.
Trebuie să precizăm că Spitalul Judeţean din Vaslui în care a murit Irina Cornici are cea mai mare rată a mortalităţii din România. Este încă proaspăt scandalul care a făcut subiectul reportajelor televizate provocat de moartea mai multor nou născuţi din cauza condiţiilor inumane din spital şi a neglijenţei medicilor.
Scandalul iscat de moartea Irinei Cornici a sfârşit într-un proces penal intentat împotriva călugărilor de la Tanacu sub acuzaţia de ucidere din culpă. După prima judecare am fost condamnaţi la 14 ani de închisoare (eu), 8 ani maica stareţă şi respectiv câte 5 ani alte trei monahii din obşte.
În timpul procesului s-au sesizat lucruri dubioase, cum ar fi cazul martorului fals Gavril Vasile care ulterior a recunoscut în instanţă că a fost silit de procurorii care au instrumentat cazul să semneze o declaraţie ce nu-i aparţine. Incidentul a fost mediatizat în presa locală din Vaslui.
În prezent ne aflăm în aşteptarea motivaţiei acuzării, care încă nu a fost formulată (deşi perioada legală de 30 de zile a expirat), şi intenţionăm să facem recurs.
PREA FERICITE PĂRINTE PATRIARH, având în vedere că un comunicat al Biroului de Presă al BOR, în care sunt încuviinţate acuzaţiile nedrepte aduse monahilor de la Tanacu este folosit ca probă în proces, făcând ca Biserica să joace rolul de martor mincinos, ne adresăm cu smerenie Prea Fericirii Voastre rugându-vă să cereţi revederea cauzei noastre şi să contraziceţi printr-un document public acuzaţiile nefondate care ne-au fost aduse de către unele voci din presă şi de către episcopul Corneliu Bârlădeanu.
Având în vedere faptul că nu mai este vorba de dezbaterea unei simple abateri disciplinare din sânul unei obşti monahale, ci de un caz cu rezonanţă naţională şi chiar internaţională în urma căruia cinci monahi nevinovaţi riscă să facă închisoare fără a fi demonstrată prin probe vina lor, intervenţia Prea Fericirii Voastre şi a Sfântului Sinod în soluţionarea acestui caz nu doar că înfăptuieşte o procedură canonică firească şi necesară, ci este un gest drept şi democratic potrivit unei societăţi europene din care şi România face parte.
În sfârşit, prin această intervenţie, Prea Fericirea Voastră şi Sfântul Sinod puteţi şterge într-o singură zi pata uriaşă cu care presa aservită unor interese nedrepte a mânjit faţa Bisericii şi a monahismului ortodox românesc în special, ca milioanele de credincioşi din România să-şi poată ridica frunţile după cei doi ani de batjocură, aidoma batjocurii din perioada regimului dictatorial comunist, când mitocanii de pe stradă şi din presă i-au huiduit cu obrăznicie pentru simplul fapt că sânt creştini, că merg la mănăstiri, că au un duhovnic, că mai cred în Dumnezeu.
Cu fiască supunere şi smerenie, Ieromonahul (caterisit) DANIEL Corogeanu, Monahia NEONILA (Arcăleanu Sofia-Nicoleta), Monahia SILUANA (Bărdănaş Simona), Monahia PAHOMIA (Oţel Elena), Monahia ANASTASIA (Cepreaga Adina Lucia)
Scrisă azi, 25 martie, la Praznicul Buneivestiri
Mai multe detalii la www.tanacu.blog.com
7 responses so far ↓
1 chiparos // Apr 13, 2007 at 10:13 pm
Mie, textul scrisorii mi-a produs bucurie pentru că m-am situat de partea relatărilor corecte de la BBC, de partea comentariului domnului Radu Preda si de partea Părintelui Daniel Corogeanu şi a celor patru Maicuţe. Consider că actul de caterisire fără ascultare de hotărârea unui Consistoriu întrunit canonic este neascultare de Biserică, şi mai consider că aceasta poziţie dictatorial administrativă este caracteristică Statutului Bisericii din 1947, care funcţionează şi acum şi care l-a abolit pe cel democratic din perioada Monarhistă. Sper că clericii care au făcut pact cu comunismul să mai aibă o fărâmă de credinţă tradiţională şi să asculte în mod canonic şi de Biserica în întregime.
2 blanco // Apr 13, 2007 at 10:19 pm
Daca cei 5 au fost condamnati pe nedrept (ceea ce nu m-ar mira deloc), grea povara ramane pentru BOR, in frunte cu Patriarhul Teoctist. Caci au primat interesele politice si sociale celor duhovnicesti.
3 Jericho // Apr 13, 2007 at 10:35 pm
Tot acest scandal de la Tanacu ma face sa constientizez cat de farisei au devenit ierarhii nostrii de nimic, cat de departe de Hristos se afla majoritatea lor. Nu vreau sa-i acuz pe acesti fatarnici “Prea Sfintiti” mai mult decat am facut-o pana acum, Dumnezeu sa-mi ierte acest pacat facut cu bunastiinta (cel de judecare al ierarhilor), pt. care nu caut sa ma indreptatesc. Vreau doar sa spun ca o Biserica ce se dezice de madularele ei, oricat de pacatoase ar fi, este o anti-Biserica; unde ati mai vazut, “Prea sfintiti” ierarhi (ca sa nu va spun Prea Ipocritilor) ca Hristos, cat a fost pe pamant printre oameni, sa lepede de la fata Sa pe vreun pacatos, oricat de condamnat si fara de mantuire ar fi parut in fata oamenilor? Oare nu S-a milostivit El si de talharul de pe cruce, de femeia cea pacatoasa, de vames si de multi alti pacatosi, care erau considerati “caini” de catre farisei si carturari? Oare nu a zis El ca n-a venit pt. cei drepti, ci sa aduca pe cei pacatosi la pocainta? Deci Biserica Lui aceasta face: ii cheama pe pacatosi la pocainta si ii ajuta sa iese, sa se ridice din pacatele lor, nu le da in cap cu mai stiu eu ce “obiceiuri ale batranilor” cum faceau talmudistii, cei pe care-i mustra Hristos pt. ca interpretau Legea dupa bunul lor plac, netinand porunci precum cinstirea parintilor si altele. Nu am nici un respect fata de jigodiile acestea care-si permit sa se numeasca ierarhi, sa ma ajute Hristos sa-i rabd pentru ca El ii rabda, chiar daca sunt nevrednici. Ma intreb cum de au unii ca acestia tupeu sa faca referire macar la Sfintii Parinti, sa nu mai spun ca Ii pun in carca lui Hristos multe pe care nici nu le-a gandit, fara ca macar sa aiba traire sfanta. In sfarsit, consider ca am pacatuit destul prin cele scrise pana acum, asa ca n-am sa continui cu acuzatiile. La drept vorbind, nu meritam ierarhi mai buni la pacatele noastre. Vreau doar sa spun ca am avut ocazia sa vad si cum sta treaba in Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, cel putin, si este dominata de aceeasi ipocrizie generala, cu exceptia catorva Preoti si profesori dedicati total misiunii lor, mai bine spus, lui Hristos. Cunosc si cativa studenti de treaba de la aceasta facultate, care poti sa-ti dai seama fara prea mare greutate ca-L poarta pe Hristos in inimile lor. In fine, sa ne multumim cu putinii buni pe care-i avem din mila lui Dumnezeu, fie ei ierarhi, preoti de mir, calugari, mireni. Sa-I dam lui Dumnezeu slava pt. acestia.
Biserica este un Spital pt. cei bolnavi cu sufletul, Prea Sfintiti ierarhi; sper sa constientizati acest lucru si sa nu mai aruncati responsabilitatea voastra, de doctori ai sufletelor, asupra medicilor, psihologilor, psihiatrilor, etc. nici sa-i mai izgoniti pe cei care zac morti din pricina pacatelor de la fata voastra, ci primindu-i sa-i tamaduiti cu puterea pe care v-a dat-o Hristos, cu leacul care El vi l-a dat. Si ma iertati si pe mine pacatosul pt. cele scrise impotriva voastra. Amin!
4 StefanN // Apr 14, 2007 at 1:48 am
Orice comentarii la scrisoarea Ieromonahului Daniel Corogeanu, postată mai sus, sunt aproape de prisos! Cateva lucruri se cer însă a fi punctate: într-adevar, hotărârea judecătorească prin care cei cinci călugări au fost condamnaţi la o pedeapsă cumulată de 37 de ani, a fost decisiv influienţată de atitudinea IRESPONSABILĂ a imensei majorităţi a mass-mediei româneşti care a lansat clişeele gen “criminal cu barbă roşie”, “practici de ev-mediu” etc., dar mai ales de luarea de poziţie absolut anticanonica, neduhovniceasca şi contrară spiritului Evangheliei pe care a avut-o episcopul locului PS Corneliu Bârlădeanu aproape concomitent cu relatările presei, fără cercetare şi judecată dreaptă! Dar, şi mai grav, consider că decizia condamnării atât de aspre, a fost determinată de comunicatul de presă al BOR nr.1161/7 iulie 2005 prin care “Atat din relatările presei, cât şi din raportul episcopiei Huşilor, Sfântul Sinod a luat act cu uimire, consternare si durere de faptul că în mănăstirea „Sfânta Treime” din localitatea Tanacu, judeţul Vaslui, sub pretextul unei exorcizari, ieromonahul Daniel Corogeanu, secondat de patru călugăriţe, a supus-o pe tânăra soră Irina Cornici unui inadmisibil regim de suferinţă fizică, ceea ce a dus la moartea victimei”. Prin urmare Sfântul Sinod aşează drept piatră de temelie relatările presei(care presă, spre exemplu, mai afirmă câteodată că Preafericitul a avut un trecut nedemn, că BOR se face vinovată de colaborare cu Securitatea, etc., în aceste cazuri , eu unul, nevăzând Sfântul Sinod “luînd act” de relatările presei!), precum şi raportul Episcopiei Huşilor, de asemenea făcut sub presiunile halucinante ale presei, fără a se convoca Consistoriul şi fără(cel mai revoltător!) a fi măcar primiţi la Episcopie şi ascultaţi(asta chiar până în ziua de astăzi)! Oare chiar nu e clar nici acum, dragii noştri păstori şi arhipăstori, că totul a fost făcut în mare şi necreştinească pripă?! Chiar nu doriţi să reparaţi această inadmisibilă eroare(şi oroare!) prin care cinci monahi sunt gata a fi trimişi în spatele gratiilor, cu infractorii de drept comun, şi care ne face pe toţi creştin-ortodocşii să ne întrebăm unde este dragostea şi înţelepciunea ce ar trebui să caracterizeze pe urmaşii sfinţilor apostoli, anume pe prea sfinţiile voastre?! De ce nici până astăzi Preafericitul Părinte Patriarh nu a formulat un răspuns scrisorii de pocăinţă a părintelui Daniel, pe care acesta a făcut-o în iulie 2005?! De ce nu sunt lăsaţi să vorbească public preoţii, călugării, teologii în general, despre acest caz, dacă sinodalii se ascund unii în spatele altora, sau îndărătul “comunicatelor de presă” impersonale?!
Presimt că dacă nici în al XII-lea ceas nu vă veţi face auzite glasurile, dragii noştri ierarhi, într-un mod clar şi răspicat, scoţând adevărul la lumină şi ajutând CONCRET la reabilitarea Ieromonahului Daniel şi a celorlalte 4 măicuţe, acest caz Tanacu v-a fi începutul creării unei iremediabile rupturi între simplii şi adevăraţii credincioşi şi preasfinţiile voastre care vă arătaţi din ce în ce mai preocupaţi de întrunirile ecumenico-eretice decât de ţinerea rânduielior moştenite de la Mântuitorul Hristos, de la Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi ai Ortodoxiei. Noi, cei mici şi proşti (una dintre expresiile preferate ale Prea Sfinţitului Corneliu cu care îi gratulează pe credincioşii eparhiei Sale!) şi fără de putere ne rugăm pe mai departe Milostivului şi Dreptului Judecător să nu lase până în sfârşit pradă batjocurii şi nedreptăţii oile Sale, Biserica Dreptslăvitoare şi inima acesteia-Monahismul, toate tăvălite prin noroi şi răstignite crunt în aceşti doi ani scurşi de la evenimentele de la Mănăstirea “Sf.Treime”-Tanacu în care Necuratul şi-a vârât vârtos coada! De asemenea îmi doresc ca toţi oamenii de curaj care pot să ajute la aflarea şi recunoaşterea adevărului, să nu ezite să o facă! Să ne punem cu toţii în locul părintelui Daniel şi să cugetăm cum ne-am simţi dacă am vedea că toţi cei care ar putea şi ar trebui să te ajute, se dau la o parte! Să fim alături de părintele Daniel la rejudecarea procesului, în primul rând cu rugăciunea şi, dacă e nevoie, chiar fizic, cu o vorbă de încurajare sau cu o declaraţie în instanţă! Ar conta foarte mult ca un număr cât mai mare de preoţi, călugări sau mireni, să aducă mărturiile lor în faţa instanţelor de judecată! Cuvântul reprezentanţilor Bisericii, ar cântări foarte mult în reevaluarea cazului. Ar fi până la urmă un gest firesc de mărturisire a adevărurilor de credinţă ale Ortodoxiei, un punct de vedere teologic, coerent şi bine formulat, care până acum a lipsit la procesul intentat celor cinci monahi şi de care, sunt convins, se va ţine seama !
Doamne ajută !
5 katallinux // Apr 14, 2007 at 4:42 pm
In cazul Tanacu,desi au trecut doi ani din acel iunie,problemele au devenit din ce in ce mai reprezentative pentru criza intregului sistem necrozat din Sf Biserica si Mireasa a lui Hristos,ma refer la cea alcatuita din ortodocsii de neam romanesc.Pt ca Biserica e una,nu mai multe,chiar daca multe neamuri SUNT si constituie organic Biserica lui Hristos,Sulamita lui iubita.
Consider Tanacu un caz emblematic.
De ce?
TOTI am cazut acolo,in toti a suferit Hr acolo,nu doar orfana aceea sau cativa calugari.
Dumnezeu a randuit,in mod straniu,sa ma aflu in inima evenimentelor.Hirotonit diacon in acea eparhie,cu destula experienta de viata si mass media pt a avea o cunoastere clara,nefragmentara si nepartinitoare asupra evenimentelor de la Tanacu,bun cunoscator al saraciei de Vaslui si al oamenilor din regiune(sunt nascut si crescut in Barlad),am avut tabloul limpede si clar a ceea ce inseamna acutizarea brutala si brusca a unei crize profunde care macina crestinismul ortodox in expresia lui romaneasca.
Cum a inceput totul?
Ctitorul manastirii nu e un ctitor!…
Fostul cons ec de la Moldosin,Georgescu,vechi inchinator la Mt Atos si a dorit o manastire aproape si care sa sparga establishmentul protopopilor de Bd si Vaslui,jumulitori traditionali de bani si privilegii,manjiti cu tot felul de miasme fost comuniste si impletiti cu multe interese obscure ale oamenilor de afaceri din zona care stau calare pe saracia neomeneasca a celor din judet.
Dar pt ac lucru a luat mai bine de un an din salariul fiecarei femei si mame din fosta intrepr de confectii vasluiene candva mandria orasului,bani pt a ctitori o man f aproape de oras(5 km),prin intermediul dir economic ,propria sotie,dupa ce fabrica devenise in anii de dupa ‘89 o ruina privatizata oneros prin metoda Mebo(actiunile cumparate de angajati,deveniti co proprietari,din lipsa de oferte reale din vest,evident in avantajul managerilor care cumpara de obicei pachetul real de actiuni si detin controlul societatii,stabilind preturile de achizitie si cele de desfacere etc,un circ intreg).
Asadar,ctitorii nu sunt ceea ce trebuiau sa fie niste ctitori in duhul traditiei autentice ci patroni de manastire,devenita debuseu de piata a unor “crestini” care nu mai suporta dictatura intereselor protopopilor si a preotilor din esalonul vechi care preseaza pe orice outsider spre a intra in clan sau a pleca in alte biserici.Nu intram in detalii irelevante.Pomelnice,taxe,refuzuri de servicii,ne eliberarea adeverintelor pt servicii cununie,parastas,botezetc.
Deci ctitoria initiala sta pe sila,blestem si furt,pt ca femeile de la Moldosin au fost silite sa semneze statele de plata cu sume mai mici,prin care isi dadeau acordul sa doneze din banii de lapte si haine pt copii pt o manastire la care nu urmau sa se duca vreodata.
Apoi Georgescu a plecat la racolat personal pt aceasta man.Ac a fost cond batranului episcop Ioachim,pe atunci inca stapan pe eparhia lui.
A fost gasit Corogeanu,student atunci la Teol la Iasi si frate incepator in man Movila lui Burcel(atunci schit),stareutul Gusa fiind de acord,cu avertism de rigoare ca fr.Daniil nu si terminase nici macar perioada de dokimos,per de ispitire canonica pt viata monahala a oricarui frate incepator in manastire.Dar s a continuat in acelasi stil pripelnic de hemeseala,pt ca zidurile manastirii cresteau.
Au fost gasite la Dragomirna(in jur,la schiturile din apropiere) nucleul initial al celor 5 maici,4 tinere si fara experienta,dar evlavioase,insa nici una din ele sanatoase la cap,in sensul discernamantului minim duhovnicesc de neaparata nevoie in viata monastica,iar una in varsta,dar cu diagnostic medical de tulburare mentala.
In sfarsit,s a decis sfintirea man si hirotonirea lui Corogean.
La par Daniil nu se poate vorbi de lipsa de vocatie ci chiar de exces de zel,in termeni ortodocsi ravna fara pricepere.
Spovedania canonica a fost facuta de par Mina,care a purtat o discutie cu PS Ioachim in care semnala cateva aspecte destul de ingrijoratoare si reprosa lipsa de exp de man a fr Daniil pt o sarcina atat de severa ca cea de duhovnic la maici,de care toti ieromonahii se feresc,chiar cei batrani si cu experienta monahala.
Pt sfintirea manastirii,datorita faptului ca vremea era rea,a fost trimis ep vicar PS Corneliu ,extras cu greu din multele si nenumaratele plecari in Germania,desi doctoratul fusese luat .Initial vicarul a refuzat dar la insistentele ep plin,prea batran si bolnav grav de inima(stimulator cardiac gata sa cedeze la orice interferenta,manastirea aflandu se la cativa km de antenele gsm connex ale Vasluiului si releul Tv) a consimtit oarecum la tarnosirea recentei ctitorii.PS Corneliu il cunostea destul de bine pe fostul cons ec de la Moldosin si stia si in ce fel au fost adunati banii pt zidurile bisericii.
A fost insotit de protopopul de Vaslui,comunist sadea,fost turnator,slab de caracter ca barbat si pe deasupra vechi slugoi celebrei triade traditionale moldovenesti-romanesti femei-alcool-tutun(surse interne vorbesc si de inginerii financiare destul de indraznete pt un judet atat de defavorizat de la buget ca Vasluiul).
Masina Dacai de serviciu a Protopopiatului s a stricat de doua ori de la Husi la Tanacu,ultimii km fiind facuti cu carul cu boi pe o ploaie torentiala.
Concluzie PS Corneliu:Domnul se opunea acestei silnicii ordonate de PS Ioachim,in pripa fara cercetare canonica suficienta.
|Va urma
6 ionitakaloian // Apr 15, 2007 at 10:47 pm
lui katallinux
Dragule, nu faci decat sa adeveresti vorba romaneasca ‘daca taceai filozof ramaneai’. Modul in care ai scris si amalgamul de informatii pe care vrei sa-l prezinti pe nerasuflate fac evident oricarui cititor faptul ca deficienta la care te referi si pe care o atribui celor de la Tanacu, anume lipsa de discernamant, e una dintre ‘calitatile’ tale. Te abati de la subiect in dorinta de a prezenta stiri senzationale, stiute numai de tine. Intamplator te cunosc si iti stiu discursul, asa ca nu mi-a fost greu sa te descopar in spatele acrobatiilor tale ligvistice, a felului de a perora asemenea unui radiou cu potentiometrul stricat, care nu mai poate fi inchis (aminteste-ti ca prin metafora asta te-au prezentat mai multi, nu fac decat sa subscriu la ea).
Nu ii sta bine unui preot (intre timp ai fost hirotonit preot, nu-i asa?) sa vorbeasca in desert. Cuvantul preotului trebuie sa fie ziditor si chiar atunci cad detine o informatie (verificata) despre cineva sa nu o spuna oriunde si oricui. Tema articolului (a scrisorii) e cu totul alta. Dupa ce parintele Daniel a fost supus unui tir nemilor al presei vrei sa mai arunci si tu o piatra. Chiar daca a gresit, in momentul de fata este parasit si nu e momentul acum sa-i punem sub microscop faptele. Cred ca daca a gresit cu ceva a inteles singur lucrul asta si nu are nevoie sa fie din nou subiect de cancan publicistic ci de dragostea noastra. Mantuitorul n-a zis ‘cercetatii pe cei din inchisori, daca nu au gresit’; nu pune nici o conditie restrictiva, moralista, poruncii de a-i cerceta pe cei din temnita. Nu uita de talharul intrat primul in Rai. Mai bine scoate o particica pt el la proscomidie. Il poti pomeni fara frica in calitate de monah, deci ca parintele Daniel, pt ca daca a fost caterisit nu i se poate lua calitatea de monah. Nu spun eu asta ci Sf Vasile cel Mare (nu se pedepseste de 2 ori).
Inca un sfat: rugaciunea Sf Efrem Sirul nu expira dupa postul mare, asa ca trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu in continuare sa ne izbaveasca de ‘duhul grairii in desert’. Si o vorba mai lumeasca dar inteleapta: rufele murdare se spala in familie.
Nu te supara. Socot ca vrei primi sfatul si ceea ce promiti prin ‘va urma’ sa renunti a mai face sau sa-ti revizui discursul si atitudiea. Daca totusi insisti esti liber sa o faci, insa nu te obosi sa-mi raspunzi pt ca nu voi mai scrie. Ce am avit de zis am zis.
Sarut mana!
7 calatorul_x // Apr 25, 2007 at 11:34 am
Prin anii ‘90, un cuscru de-al meu avea o fata despre care babele din sat spuneau ca nu este in regula cu sufletul. Femeile din familie. au pus mana de la mana si au trimis-o intr-o buna zi peste munti si vai, la m-rea Sihastria, pentru rugaciuni. Acolo, duhul rau din ea a inceput sa-si faca de cap, manifestandu-se in timpul slujbelor in chip deja cunoscut pentru obisnuitii manastirilor. Intre timp, tatal fetei, ziarist cu state vechi, crescut la scoala ateismului comunist, a tunat in dreapta si in stanga de furie ca au dus-o pe fetita lui, bucatica din el, sa fie “chinuita” de calugarii de la Sihastria. Dupa ce si-a terorizat pe indelete familia, s-a dus sa-si recupereze fata. Dar, stupoare! In loc s-o ia din manastire, cand a vazut cu ochii lui ce se intampla acolo, toate deceniile de credinta atee ale sale s-au spulberat ca un fum. Nu-mi imaginez, si nici nu vreau sa stiu ce s-a intamplat in mintea lui, in acel moment in care si-a dat seama ca o viata intreaga a crezut intr-o ideologie gresita! A constatat ca exista o lume nevazuta reala, care-i vorbea nu prin presa, nu prin carti, ci chiar prin fiica lui. De unde s-a dus cu o falca in cer si una in pamant, s-a intors alt om: smerit si cu alta intelegere a lumii si vietii. Si fata lui putea muri in orice clipa, asemenea celei de la Tanacu, dar n-a luat-o de acolo, din ratiuni ce nu pot fi citite in ziare. Parintele Daniil Corogeanu n-ar fi tinut-o asa de mult pe acea femeie posedata, daca n-ar fi crezut in puterea rugaciunii, iar aceasta credinta il va mantui. Asa ca nu-l mai vorbiti de rau. Iar pe celelalte fete bisericesti are cine-i judeca. Sa ne amintim ca nimeni nu poate face mai mult decat poate.
Leave a Comment